„Fiecare din voi să se uite… la foloasele altora.” (Filipeni 2:4)

     Dacă singurul motiv pentru care ești darnic este să vezi ce poți primi ca răsplată, vei fi dezamăgit. Biblia spune: „Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci şi la foloasele altora”. Atunci când te dăruiești unei persoane în scopul dezvoltării ei și pentru binele ei, atunci dăruiești cu adevărat – și Dumnezeu te va binecuvânta pentru asta! Dacă ești căsătorit sau dacă ești părinte, știi lucrul acesta din experiență proprie. Care este lucrul pe care soțul sau soția ta îl prețuiește cel mai mult? Banii din cont, sau timpul tău liber, pe care i-l dăruiești fără a aștepta ceva în schimb? Ce ar prefera să aibă copiii tăi? O jucărie, sau atenția ta neîmpărțită cu altceva? Cei ce te iubesc preferă să te aibă pe tine, nu ceea ce le poți da. E un lucru înțelept să investești în tine și în cariera ta, dar niciodată în detrimentul celor ce contează cel mai mult. Dacă ai succes în carieră, dar în familie ești un eșec, succesul tău va fi lipsit de valoare, iar regretele vor fi reale. Solomon a fost faimos pentru înțelepciunea și avuția sa. Cu toate acestea, el a scris: „Apoi, când m-am uitat cu băgare de seamă la toate lucrările pe care le făcusem cu mâinile mele, şi la truda cu care le făcusem, am văzut că în toate este numai deşertăciune şi goană după vânt” (Eclesiastul 2:11). Învață din greșelile lui Solomon. Nu investi în lucruri, investește în relații. Iată cum ar trebui să funcționeze relațiile: „Câștigăm împreună – câștigăm de multe ori.” Când cauți binele altora, Dumnezeu îți promite că ți se vor întâmpla lucruri bune: „fiecare… va primi răsplata de la Domnul, după binele pe care-l va fi făcut”. (Efeseni 6:8)

„Domnul a privit cu plăcere spre Abel şi spre jertfa lui; dar spre Cain şi spre jertfa lui, n-a privit cu plăcere” (Geneza 4:4-5)

     Cain a arat pământul, a semănat, a strâns recolta și I-a oferit lui Dumnezeu roadele muncii sale. A crezut că Dumnezeu va fi impresionat și că Se va simți obligat să-l binecuvânteze. Însă nu așa merg lucrurile cu Dumnezeu! Abel, pe de altă parte, I-a spus lui Dumnezeu: „Eu nu am făcut nimic. Tu ai creat mielul pe care îl aduc ca jertfă. Nu fac decât să-Ți dau înapoi ceea ce Îți aparține, și Te rog să-l binecuvântezi.” Și Dumnezeu așa a făcut! Poți spune multe despre cineva după felul în care se raportează la Dumnezeu. Unii dintre noi ne comportăm ca și cum Dumnezeu ne este dator. Alții suntem atât de impresionați de starea și de realizările noastre, pe plan spiritual, încât avem impresia că ne putem apropia de Dumnezeu cu fraze simandicoase, sau cu „surle și trâmbițe”. Însă Dumnezeu nu este impresionat, așa că haideți să fim serioși cu lucrurile spirituale! „Domnul a privit cu plăcere spre Abel şi spre jertfa lui.” De ce? Deoarece Abel, spre deosebire de fratele său, nu căuta recunoaștere în nicio privință. El dorea ca Dumnezeu să primească toată slava. O astfel de jertfă mișcă inima lui Dumnezeu și Îl invită să toarne peste viețile noastre cele mai bogate binecuvântări. Acestea fiind spuse, ce jertfă Îi aduci tu lui Dumnezeu astăzi? Realizările tale? Acreditările din partea vreunei denominațiuni religioase? Propriile tale resurse? Emoțiile tale superficiale? Dacă atât este tot ce ai, nu te deranja! Singurul lucru pe care ți-l cere Dumnezeu este să-ți deschizi inima cu smerenie și să-L lași să te modeleze în asemănarea cu Domnul Isus Hristos. Când faci lucrul acesta, se întâmplă extraordinarul. Prin faptul că reduci importanța propriilor tale interese și Îi oferi lui Dumnezeu o jertfă de bun miros, nu numai că El o va primi și o va respecta, dar El te va binecuvânta și te va echipa cu cele necesare pentru a-i binecuvânta la rândul tău pe alții. Așa funcționează lucrurile!

„Fiii robilor Tăi îşi vor locui ţara” (Psalmul 102:28)

     Când îi întrebi pe părinți ce-și doresc în viitor pentru copiii lor, vei auzi cuvinte precum: fericit, sănătos, împlinit, cu stare materială bună. Acestea sunt gânduri și aspirații frumoase, dar nu sunt garanții. Dar ce transformă un copil într-un asemenea adult? O copilărie plină de trofee și note bune? O viață la țară, departe de orașul plin de nelegiuiri? Petrecerea timpului liber într-un mod care să-l îmbogățească, cu ocupații nobile precum călătoriile sau muzica? Adevărul este că niciunul din aceste lucruri nu garantează fericirea viitoare. Asta nu înseamnă că nu trebuie să-ți încurajezi copiii să studieze și să exceleze; când ai părinți care prețuiesc cunoașterea, asta poate face diferența. Calitățile importante, totuși, nu sunt exterioare, ci interioare. Psihologul Dr. Edward Hallowell spunea că, pentru a se simți în siguranță, copiii tăi trebuie să dezvolte două abilități cruciale: 1) Capacitatea de a ține piept împotrivirilor. 2) Capacitatea de a susține bucuria. El spune: „Viața este plină de dezamăgiri. Numai când o persoană greșește prima dată și învață să încerce, să încerce și să încerce din nou, va putea să beneficieze cel mai mult de pe urma competențelor sale.” Dar cum să-ți înveți copiii să fie bucuroși în fața necazului? Există o singură metodă: prezintă-le sursa bucuriei. Isaia scrie: „Mă bucur în Domnul… căci M-a îmbrăcat cu hainele mântuirii…” (Isaia 61:10). David afirmă: „înaintea Feţei Tale sunt bucurii nespuse, şi desfătări veşnice în dreapta Ta” (Psalmul 16:11). Iar Ieremia adaugă și el: „cuvintele Tale au fost bucuria şi veselia inimii mele” (Ieremia 15:16). Dumnezeu nu ne-a promis niciodată o viață fără probleme, dar în Cuvântul Său (Galateni 5:22) citim că: „Roada Duhului, dimpotrivă, este… bucuria…”! Cultiv-o de azi în viața ta!

„Să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre…” (Romani 12:2)

     Hrana pe care o consumăm ne determină performanța. De aceea trebuie să avem grijă ce mâncăm, și ce le dăm de mâncare copiilor noștri, animalelor de companie și chiar mașinii pe care o avem. Dar în egală măsură, hrana este importantă pentru minte, mai ales dacă luăm în considerare aceste două legi care operează în viața noastră: 1) Legea cunoașterii. Gândurile ne influențează emoțiile și comportamentul. Biblia spune: „el este ca unul care îşi face socotelile în suflet.” (Proverbele 23:7). Domnul Isus a spus că un pom bun nu poate face fructe rele și un pom rău nu poate produce roduri bune (vezi Matei 7:18). Cu alte cuvinte, gândirea bună nu poate produce rezultate rele, la fel cum o gândire greșită nu poate produce rezultate bune! 2) Legea expunerii. Biblia spune: „Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre.” Să ne gândim întotdeauna la ce fel de lucruri suntem cel mai mult expuși. Și pentru că violența, pofta și lăcomia sunt omniprezente în mass-media, nu este de mirare faptul că uciderile și imoralitatea sunt în creștere. Nu putem spune doar: „Citesc această revistă, mă uit la această emisiune, ascult această muzică, dar nu mă vor afecta.” Sociologia și psihologia ne confirmă ceea ce Dumnezeu a spus de la început: ne afectează! Unde mergem, ce citim (sau nu citim), la ce ne uităm, și chiar dorințele pe care le întreținem, toate acestea ne modelează gândirea. Apostolul Pavel scrie: „Cuvântul lui Hristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea.” (Coloseni 3:16). Așadar, când avem nevoie de hrană potrivită pentru minte, să ne aducem aminte de acest verset (Fapte 20:32): „Vă încredinţez în mâna lui Dumnezeu şi a Cuvântului harului Său, care vă poate zidi sufleteşte, şi vă poate da moştenirea împreună cu toţi cei sfinţiţi.”

„Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi… cum poate sta împreună lumina cu întunericul?” (2 Corinteni 6:14)

     Și un bou, și un măgar au o coadă, doi ochi și patru picioare. Dar dacă îi pui la jug împreună, ei nu se vor înțelege și nici nu vor putea munci împreună. De fapt, ei vor trage în direcții opuse. Asta pentru că Dumnezeu i-a creat să aibă firi și caracteristici foarte diferite! Cu această imagine în minte, iată câteva sfaturi despre întâlnirile înainte de căsătorie, pe care dacă le vei urma, vei fi un om înțelept. Înfățișarea pălește în scurt timp, așa că alege pe cineva care are alte însușiri, mai puțin evidente. De exemplu: 1) Ia în considerare bunele maniere și modul în care îl tratează pe… chelnerul de la restaurant. 2) Care sunt pasiunile lui/ei? 3) Aveți aceleași valori și convingeri spirituale? 4) Dă dovadă de interes autentic față de ceea ce ai de spus? 5) Cum se poartă cu oamenii pe care nu încearcă să-i impresioneze? Odată ce noutatea atracției inițiale pălește, trebuie să existe ceva mai mult, altfel relația voastră este sortită eșecului. Și asigură-te că ești cel care alege și nu cel ales. Gândește-te la ceea ce îți dorești cu adevărat și nu-ți încredința inima nimănui înainte de-a te convinge că vă potriviți. Singurul mod în care poți face asta este să pui întrebări și să-L rogi pe Dumnezeu ca să îți dea discernământ, așa încât, să poți citi adevăratele motive dincolo de comportamentele lui/ei. Dacă vei lua o decizie, în cunoștință de cauză, cu privire la unirea vieții tale cu acea persoană, și pentru că îți vei împărtăși cele mai intime și vulnerabile părți din tine, la propriu și la figurat, trebuie să-ți deschizi ochii, împreună cu toate simțurile tale, ca să vezi cu adevărat cu cine te căsătorești. Oprește-te! Privește! Ascultă! Roagă-te! Aceasta este formula biblică care îți garantează o decizie înțeleaptă când vine vorba de alegerea soției sau a soțului.

„Acela care a început în voi această bună lucrare, o va isprăvi…” (Filipeni 1:6)

     Dacă dorești ca voia lui Dumnezeu să se facă în viața ta, nu grăbi lucrurile. Asta a făcut Sara, soția lui Avraam… și drept rezultat, s-a născut Ismael – fapt care a adus cu sine tot felul de certuri și de complicații în familie. Nu uita: „Ce este născut din carne, este carne, şi ce este născut din Duh, este duh” (Ioan 3:6), așa că asigură-te că planurile tale sunt concepute de Duhul lui Dumnezeu. Nu încerca să salvezi nimic din ceea ce ține de carne. Dumnezeu a zis: „legământul Meu îl voi încheia cu Isaac” (Geneza 17:21). Isaac s-a născut ca rod al voii lui Dumnezeu, a făcut voia lui Dumnezeu la momentul stabilit de Dumnezeu. Tot ce se concepe în tine are drept sursă una din următoarele două: carnea sau Duhul. Așa că, ai grijă! Oamenii vor încerca să te implice în tot felul de scheme ca să te promoveze. Dumnezeu nu are nevoie de ajutorul nimănui pentru a te promova și a te binecuvânta; El o poate face singur! De aceea, de fiecare dată când te atacă Satan, tu trebuie să fii capabil să-l îndrepți spre locul nașterii tale spirituale și să-i amintești că nu tu ai început acest proiect și că nu tu trebuie să-l termini. „Acela care a început în voi această bună lucrare, o va isprăvi…” Și iată încă un gând: dacă Dumnezeu se ocupă de tine în cea ce ține de fire (carne), mândrie sau de vreun alt obstacol din viața ta, nu te opune, nu fugi și nu Îi sta în cale. La fel ca în cazul unui un om care este pe punctul de-a se îneca și care încearcă cu disperare să se salveze, este și în cazul tău – până nu încetezi să te mai zbați, Dumnezeu nu poate face nimic pentru tine. Așadar, cuvântul pentru tine astăzi este acesta: „Încearcă mai puțin și încrede-te mai mult!”

„Lauda Lui va fi totdeauna în gura mea.” (Psalmul 34:1)

     Noi putem… și sigur Îl lăudăm pe Dumnezeu prea puțin, dar niciodată nu-L vom lăuda pe Dumnezeu prea mult! În psalmi găsim scris: „de la răsăritul soarelui până la apusul lui, fie Numele Domnului lăudat” (Psalmul 113:3). „De şapte ori pe zi Te laud” (Psalmul 119:64). „Lauda Lui va fi totdeauna în gura mea.” (Psalmul 34:1) Când ești copleșit de împrejurări, ultimul lucru pe care ai mai avea chef să-l faci ar fi lauda Domnului. Dar e primul lucru pe care trebuie să-l faci!… deoarece lauda mută atenția de pe propria ta persoana pe puterea miraculoasă a lui Dumnezeu. Iosafat avea de luptat împotriva unei armate pe care nu avea speranțe sau șanse s-o învingă. Însă când a început să-L laude pe Dumnezeu, dușmanii săi s-au nimicit unii pe alții sub privirea lui plină de uimire. Când Pavel și Sila L-au lăudat pe Dumnezeu în închisoare, lanțurile lor s-au rupt și ușile s-au deschis. E normal să te concentrezi asupra problemei și să uiți să-L lauzi pe Dumnezeu, dar lauda rezolvă problemele. Apostolul Petru scrie: „încercarea credinţei voastre, cu mult mai scumpă decât aurul care piere şi care totuşi este cercat prin foc, să aibă ca urmare lauda, slava şi cinstea, la arătarea lui Isus Hristos” (1 Petru 1:7). Începe să recunoști puterea laudei, și alege să-L înalți pe Dumnezeu indiferent cum te simți. Lauda te aduce în prezența lui Dumnezeu și te aduce în starea în care El toarnă peste tine bunătate și binecuvântare. Poate că spui: „Dar nu înțeleg cum funcționează lauda.” Gândește-te la ea în felul următor: nu e musai să înțelegi aerodinamica, pentru a putea zbura. Te urci în avion, și pilotul te duce acolo unde trebuie să ajungi! La fel este când Îl lauzi pe Dumnezeu – laudă-L, și vei culege roadele!

„Tu ai iertat vina păcatului meu.” (Psalmul 32:5)

     După ce Dumnezeu l-a iertat pe David de adulter și crimă, el a scris: „Ferice de cel cu fărădelegea iertată, şi de cel cu păcatul acoperit! Ferice de omul, căruia nu-i ţine în seamă Domnul nelegiuirea, şi în duhul căruia nu este viclenie! Câtă vreme am tăcut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate. Căci zi şi noapte mâna Ta apăsa asupra mea; mi se usca vlaga cum se usucă pământul de seceta verii. Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu, şi nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis: „Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!” Şi Tu ai iertat vina păcatului meu.” (v. 1-5). Păcatul nemărturisit și neiertat te face să te simți mizerabil. Însă după ce l-ai mărturisit și ai primit iertarea lui Dumnezeu, nu mai trebuie să te simți așa. Așadar, de ce te simți nefericit? De multe ori, lucrul acesta se datorează felului în care ai fost crescut. Am crescut, auzind mereu cuvinte precum: „Sper că nu te simți bine pentru ce ai făcut!” sau „Rușine să-ți fie!” Și dacă greșeala noastră a fost mare (cum ar fi de exemplu avarierea mașinii familiei), atunci cu siguranță cuvintele au fost și mai dure. Cu alte cuvinte, suntem programați să simțim vinovăție pe termen lung. Vestea bună e că iertarea lui Dumnezeu nu funcționează așa. Când ne recunoaștem vinovăția și ne mărturisim păcatul, urmează și curățirea de păcat, iar încrederea noastră în Dumnezeu este restaurată. Nu-l lăsa pe Satan să te condamne în continuare. Refuză să trăiești cu sentimentul vinovăției și al rușinii. Astăzi, spune împreună cu psalmistul: „Tu ai iertat vina păcatului meu.” Și-apoi, du-te și trăiește liber, plin de încredere și de bucurie!

„Iar a Aceluia, care poate să vă păzească de orice cădere, şi să vă facă să vă înfăţişaţi fără prihană şi plini de bucurie înaintea slavei Sale…” (Iuda 24)

     Alege-ți prieteni care să-ți respecte convingerile și valorile; altfel, vei ajunge sub presiunea compromisului, pentru a-ți putea păstra prietenia. E un preț prea mare de plătit! Iosif a spus „nu” provocărilor venite din partea soției șefului său, iar noi putem învăța destule din această istorisire. La locul de muncă sunt oameni care vor apăsa fiecare buton și care vor sonda fiecare slăbiciune pe care o ai pentru a te face să cobori la nivelul lor. Și dacă vor reuși, ei te vor ataca în loc să te aprecieze! Ce trebuie să faci tu? Întoarce-te la Dumnezeu ca să te ajute! „Dumnezeu nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda.” (1 Corinteni 10:13). Când cineva încearcă să-ți compromită caracterul, Dumnezeu promite „o cale de scăpare” ca să nu fi nevoit să cedezi în fața ispitei. Chiar dacă decizia ta va face să fii penalizat, înstrăinat sau eliminat, cere-I lui Dumnezeu curajul să faci ceea ce este drept. Promisiunea Sa pentru tine este aceasta: „voi cinsti… pe cine Mă cinsteşte” (1 Samuel 2:30). Ține minte, e mai bine să fii singur și să umbli cu Dumnezeu, decât să cedezi ispitei, să încalci Cuvântul Său și să-ți compromiți convingerile doar ca să „te aliniezi pentru a fi acceptat.” Când îți păstrezi coloana vertebrală și faci binele, aduci onoare și glorie lui Dumnezeu. Iuda scrie: „Iar a Aceluia, care poate să vă păzească de orice cădere, şi să vă facă să vă înfăţişaţi fără prihană şi plini de bucurie înaintea slavei Sale, singurului Dumnezeu, mântuitorul nostru, prin Isus Hristos, Domnul nostru, să fie slavă, măreţie, putere şi stăpânire, mai înainte de toţi vecii, şi acum şi în veci. Amin.” (Iuda 24-25).

„Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpâneşte” (Proverbele 29:11)

     Biblia ne învață că: „Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpâneşte.” Îți poți exprima mânia verbal, dar și în tăcere. Când folosești tăcerea ca armă pentru a răni pe cineva, recurgi la manipulare emoțională și te complaci într-o lipsă copilărească de maturitate. Când erai copil și cineva refuza să facă ce voiai tu, îți amintești ce spuneai? „Nu mai vorbesc cu tine!” Acesta poate fi un comportament acceptabil pentru un copil, dar nu și pentru cei despre care se spune că au maturitate spirituală. Dacă ai obiceiul să-ți pierzi cumpătul în mod frecvent, iată câteva versete care îți vor face bine dacă le vei pune la inimă: 1) „Cine este stăpân pe sine preţuieşte mai mult decât cine cucereşte cetăţi” (Proverbele 16:32). 2) „Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile” (Proverbele 19:11). 3) „Nu te grăbi să te mânii în sufletul tău, căci mânia locuieşte în sânul nebunilor” (Eclesiastul 7:9). 4) „Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mânie; căci mânia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu” (Iacov 1:19-20). 5) „Orice amărăciune, orice iuţime, orice mânie, orice strigare, orice clevetire şi orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru. Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi” (Efeseni 4:31-32). Așadar, roagă-L pe Dumnezeu să te ajute să-ți ții mânia în frâu. Nu uita: mânia este ca un foc; când e ținută sub control, ea poate produce căldură și alinare, dar când scapă de sub control, ea poate distruge totul în cale!