„Seara vine plânsul, iar dimineaţa veselia.” (Psalmul 30:5)

     Pământul se învârte continuu, ceea ce înseamnă că atunci când este lumină într-o emisferă, în cealaltă este întuneric. În timp ce o persoană experimentează bezna nopții, alta se bucură de zorii dimineții… Și unul și altul trăiesc pe aceeași planetă, dar se află în locuri diferite. Ce putem noi învăța de aici? Că atunci când treci printr-o experiență „la miezul nopții”, dacă mai poți rezista puțin, lucrurile se vor schimba odată cu venirea dimineții, spiritual vorbind. Dumnezeu îți garantează lucrul acesta. La fel cum te-ai rotit în întuneric, te vei roti și când va apărea lumina. Dumnezeu lucrează chiar și în tură de noapte și îți va transforma întunericul în lumină, dacă ai credință în El. Să ne uităm la câteva evenimente semnificative din Biblie care s-au petrecut noaptea. De exemplu, în timp ce Adam dormea, Dumnezeu l-a „operat” și a creat-o pe Eva. La miezul nopții, în timp ce toți ceilalți întemnițați dormeau, apostolul Pavel și Sila cântau laude lui Dumnezeu – și El i-a eliberat. Când Petru a fost aruncat în temniță, la miezul nopții, Dumnezeu a trimis un înger ca să-l elibereze. Când Domnul Isus a fost crucificat, pământul a fost acoperit de întuneric, dar în dimineața Paștelui, a venit lumina – pentru totdeauna! Trebuie să te aștepți la anumite experiențe de tip „miezul nopții”, ele sunt normale. Experiențele de la „miezul nopții” pe care le îngăduie Dumnezeu în viața ta sunt căi prin care El te dezvoltă și te face după chipul lui Hristos. Răbdarea este cea care-ți dă dreptul să ieși în lumină, căci ți-ai câștigat acest drept. Acest tip de credință este tenace, puternică și neobosită. Când este pusă la încercare, își apără poziția și declară: „Mi-am pierdut locul de muncă, ipoteca este scadentă, simptomele nu sunt prea optimiste – dar eu cred în continuare în Dumnezeu!” Această credință obține rezultate de fiecare dată!

„Să înflăcărezi darul lui Dumnezeu, care este în tine…” (2 Timotei 1:6)

     S-ar putea ca unii oameni să nu creadă că ești important, însă Dumnezeu așa te consideră. Și părerea Sa este cea care contează cel mai mult. Îți aduci aminte de David? Înainte să devină împărat, a trebuit să doboare două obstacole: primul a fost incapacitatea familiei sale de a-i vedea potențialul. Când profetul Samuel a venit să caute un împărat printre fiii lui Isai, David nici nu a fost pus la socoteală. De ce? Poate pentru că era cel mai tânăr și frații săi păreau mai pregătiți, sau tatăl său a dorit să-l impresioneze pe profet cu fiii lui mai mari. Cel de-al doilea obstacol a fost incapacitatea profetului Samuel de a recunoaște chemarea lui Dumnezeu pentru viața lui David. Când profetul Samuel l-a văzut pe Eliab, fratele cel mai mare, probabil deja ofițer în armata lui Saul, a spus: „Negreşit, unsul Domnului este aici înaintea Lui.” (1 Samuel 16:6). Însă Dumnezeu l-a corectat pe Samuel – și pe noi toți – afirmând următorul principiu: „Omul se uită la ceea ce izbeşte ochii, dar Domnul Se uită la inimă.” (1 Samuel 16:7). Problema lui David era o problemă foarte comună și-n zilele noastre: mulți nu credem în noi înșine, pentru că nu ni s-au recunoscut meritele și nu am fost stimulați și încurajați de către părinții noștri. Poate ai potențialul de a deveni un mare muzician, dar pentru că nimănui nu i-a păsat suficient ca să te dea când ai fost mic la ore de muzică, ai renunțat. Sau poate ești un muncitor în construcții și ai fost criticat pentru „ideile tale nebunești” de a avea propria afacere, și ai renunțat la visele din tinerețea ta. Dacă este așa, e timpul să te ridici și să-ți revendici potențialul; să începi să te rogi ca Dumnezeu să-ți deschidă ochii și să aducă în viața ta pe cineva care să te valideze și „să înflăcăreze darul lui Dumnezeu, care este în tine”.

„Mă desfătez în poruncile Tale, căci le iubesc.” (Psalmul 119:47)

     George Müller a fost un creștin evanghelic cu o credință extraordinară, și director al orfelinatului Ashley Down din Bristol, Anglia. El a salvat mii de copii orfani din Anglia. Uneori, când se strângeau la masă să mănânce, nu era nimic de mâncare – așa că doar se rugau și Îi mulțumeau lui Dumnezeu pentru o purtare de grijă supranaturală… Și nu o dată, doar ce spuneau „Amin”, și apărea la ușă un brutar aducându-le pâine, un negustor cu legume sau un fermier cu lapte. Iată o consemnare din jurnalul său, din data de 9 mai 1841: „Am văzut mai limpede ca niciodată că prima mare activitate pe care trebuie s-o fac zilnic, nu este cât de mult să-L slujesc pe Domnul, ci cum să-mi hrănesc omul lăuntric. Pot să caut să prezint adevărul celor neconvertiți, pot căuta mult și bine să-i ajut pe credincioși – dar dacă nu sunt fericit în Domnul, nu sunt hrănit și întărit în omul meu lăuntric zi de zi, toate lucrările acestea probabil că nu sunt făcute cu un duh potrivit! Înainte, obiceiul meu era să mă dăruiesc rugăciunii dimineața, după ce mă îmbrăcam… Acum, am văzut că cel mai important lucru pe care trebuie să-l fac este să mă consacru citirii Cuvântului lui Dumnezeu și meditației, ca astfel inima mea să fie mângâiată, încurajată, avertizată, condamnată, instruită; și ca, prin Cuvântul lui Dumnezeu, în timp ce meditez la el, inima mea să fie adusă într-o părtășie reală cu Domnul!” Timp de peste 40 de ani, George Müller a umblat în puterea lui Dumnezeu și a văzut minuni. Care a fost secretul său? Și-a făcut timp în fiecare zi să mediteze la Cuvântul lui Dumnezeu. Acesta trebuie să fie și „secretul” tău ca să vezi minuni!

„Când Domnul… ți le va da în mâini… să le nimiceşti cu desăvârşire…” (Deuteronomul 7:2)

     Autorul american Henry Van Dyke a spus: „Câtă vreme obiceiurile și rutina îți dictează tiparul de viață, nu vor ieși la iveală noi dimensiuni ale sufletului!” Obiceiurile sunt ca aparatele; ele creează constant același produs. Ele nu pot face altceva, ele sunt menite să producă un același rezultat specific. Schimbarea necesită comportamente noi, idei și relații noi, și disponibilitatea de a te lupta cu modurile vechi de gândire. Și asta necesită o relație puternică cu Dumnezeu! Când poporul Israel a intrat în Țara Promisă, Dumnezeu le-a spus „să-i nimicească cu desăvârșire” pe dușmani, altfel aceștia vor trăi și în cele din urmă îi vor distruge. Așadar, când Dumnezeu îți spune că a sosit timpul să declari război vechilor obiceiuri, nu spune: „Toți fac așa” sau „Nu e mare lucru”! Orice lucru care te ține rob și te împiedică să te bucuri de libertatea pe care a cumpărat-o Isus pentru tine la Calvar, e un lucru foarte grav! În loc să fii îndărătnic și să cauți scuze, mai bine roagă-te: „Doamne, arată-mi rădăcina acestei probleme și cum s-o rezolv. Sunt gata pentru schimbări pozitive în viața mea astăzi.” Ai observat că de fiecare dată când ai avut o experiență cu Dumnezeu pe „munte”, Satan te-a așteptat la poale, ca să-ți testeze credința? După experiența lor pe muntele „schimbării la față”, ucenicii Domnului Isus au fost abordați de un om al cărui fiu era prins într-un cerc al autodistrugerii și care „de multe ori cădea în foc, şi de multe ori cădea în apă” (vezi Matei 17:15), iar ucenicii n-au trecut testul credinței. De fiecare dată când cazi iar în aceeași capcană, când faci aceleași greșeli, când te arunci în aceleași relații și te lași prins de aceleași obiceiuri – este timpul să aduci problema ta înaintea lui Hristos și să-L rogi să te ajute. El o va face!

„Potrivit cu măsura de credinţă pe care a împărţit-o Dumnezeu fiecăruia.” (Romani 12:3)

     Este ușor să cazi pradă gândurilor negative și fricilor legate de felul în care se vor rezolva lucrurile, bazându-te pe experiențele din trecut. Domnul Isus a evidențiat faptul că noi trăim într-o generație a „lipsei de credință” (Matei 17:17). Iar asta înseamnă că ar trebui să ne luptăm constant cu atitudinea scepticului; portretizată de cultură, de mass-media, de sistemul educațional, de locul de muncă – și uneori de propriii noștri prieteni. Dacă nu conștientizăm lucrul acesta, putem ajunge la epuizare, prin faptul că ni se diluează credința. De aceea, trebuie să ne hrănim zilnic credința prin Cuvântul lui Dumnezeu. Domnul Isus a spus: „Dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi zice muntelui acestuia: „Mută-te de aici colo” şi s-ar muta” (Matei 17:20). Să reținem că Domnul Isus nu se referă la un „munte” cu care ne-am confruntat cu ani în urmă. Nu, ci El a spus: „ați zice muntelui acestuia…” El dorește să punem în practică credința astăzi! El a spus: „dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar… nimic nu v-ar fi cu neputinţă.” (Matei 17:20). Sămânța de muștar este atât de mică, încât ți se poate bloca între dinți. Însă Domnul Isus a spus că deși „grăuntele acesta, în adevăr, este cea mai mică dintre toate seminţele”, ea devine un copac mare în care își fac cuib păsările (vezi Matei 13:32). S-ar putea să spui: „Eu nu am credință deloc!” Ba da, ai. Apostolul Pavel spune: „Potrivit cu măsura de credinţă pe care a împărţit-o Dumnezeu fiecăruia.” Când aceasta este activată, se întâmplă minuni! Chiar dacă ți-a mai rămas doar o fărâmă de credință, ai ceea ce îți trebuie ca să ieși la liman. Însă credința funcționează numai când devine limba pe care o vorbești și atitudinea pe care o întreții. Dușmanul nu dorește să știi lucrul acesta, pentru că atunci nu doar că te vei gândi la ce se întâmplă, ci vei începe să te gândești la ceea ce se poate întâmpla, la ce este posibil! Așa că, hrănește-ți zilnic credința!

„Aduceți… toate zeciuielile… puneţi-Mă astfel la încercare… și voi turna peste voi belșug de binecuvântare.” (Maleahi 3:10)

     Ai grijă să nu creezi un sentiment al îndreptățirii, crezând că banii sunt ceva ce ai câștigat tu singur. De fiecare dată când te lupți să Îi dai lui Dumnezeu ceea ce Îi aparține de drept (potrivit Sfintei Scripturi), o faci pentru că ești mai legat de dar, decât de Cel care ți l-a dăruit. Dacă nu ai încercat niciodată să dai zeciuială, citește din nou cu atenție, acest verset din Biblie: „Aduceţi însă la casa vistieriei toate zeciuielile, ca să fie hrană în Casa Mea; puneţi-Mă astfel la încercare, zice Domnul oştirilor, şi veţi vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor, şi dacă nu voi turna peste voi belşug de binecuvântare.” (Maleahi 3:10). Un pastor a primit această scrisoare de la o familie din biserica sa: „Eram în urmă cu chiria și cu ratele la mașină. Aveam datorii de aproximativ 40.000 de dolari, nu aveam mâncare în frigider și tocmai înființasem o firmă de construcții. Așadar, când ne-ați provocat să dăm zeciuială ca parte a angajamentului nostru de creștini, ne-am gândit: „Cum putem să dăruim, când nu avem?” Cu toate acestea, ne-am hotărât să-L onorăm pe Dumnezeu dându-I 10% din salariile noastre. Chiar în prima săptămână am cunoscut un contractor care ne-a cerut să construim o casă, și apoi altele, și altele… Așa că nu ne-am mai pus întrebarea cum o să ne împlinim angajamentul față de Dumnezeu; de fapt, am mărit dărnicia noastră! Și dacă povestea s-ar termina aici, tot ar fi una fericită. Dar noi nu-L putem depăși pe Dumnezeu în dărnicie! Printr-o serie de evenimente orchestrate de Dumnezeu, noi am trecut de la statutul de chiriași la cel de proprietari imobiliari. Astăzi ne bucurăm de binecuvântare financiară. Și chiar dacă această mărturie vorbește despre încrederea noastră în Dumnezeu, când reflectăm la ea, nu reușim să găsim un răspuns la întrebarea: „Care a fost până la urmă sacrificiul nostru?!” Așadar, încearcă și tu!

„La bătrâni se găseşte înţelepciunea, şi într-o viaţă lungă e priceperea.” (Iov 12:12)

     O femeie în vârstă a spus: „Unul dintre beneficiile pe care îl ai când ai trăit atât de mult este că poți împărtăși ceea ce ai învățat. Așa că, vă rog să-mi faceți bucuria de a-mi permite să vă împărtășesc trei secrete care vă pot îmbunătăți viața.” Și ne-a oferit aceste sfaturi extraordinare: 1) „Timpul este prețios; nu-l irosi. După ce soțul meu a murit, am stat la niște prieteni. Într-o seară, au început să se certe și în cele din urmă nu și-au mai vorbit unul altuia. Eu știu că certurile se întâmplă… și eu cu soțul meu am avut câteva certuri de pomină. În acel moment, am înțeles mai bine ca niciodată că timpul pe care îl avem împreună este prețios. Nu-l irosi cu ciondăneli din cauza unor lucruri care nu vor mai conta, când cel drag al tău va fi murit. Fă tot ce poți să trăiești în armonie cu soțul sau soția ta, și manifestă-ți dragostea. De ce? Pentru că indiferent cât timp aveți împreună, niciodată nu e destul! 2) Voi creați amintiri; faceți-le să fie frumoase. Privind în urmă, Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru atâtea clipe de neuitat. În ziua în care soțul meu a murit, ne-am sărutat (așa cum făceam mereu la plecare) la amiază. La 17.30 după-amiaza, a murit. Am fost mereu bucuroasă pentru acel ultim sărut. Așadar, creează amintiri – nu regrete! 3) Nu contează ce se întâmplă, contează felul în care reacționezi. Fiecare zi aduce noi provocări care îți vor testa dragostea și hotărârea. Tu ai puterea prin Hristos de a face ca fiecare încercare să devină o ocazie de a crește. Viața este plină de evenimente aparent neplăcute. Încearcă să le gestionezi în așa fel încât atunci când îmbătrânești, să poți privi în urmă și să spui: „Îți mulțumesc, Doamne, pentru acea experiență; m-a ajutat să cresc!” Așa poți trăi înțelept și frumos!” Așadar, ia și tu aminte la aceste sfaturi și aplică-le în viața ta – vei constata că merită!

„Noi… suntem plini de încredere… pentru că umblăm prin credinţă, nu prin vedere.” (2 Corinteni 5:6-7)

     Domnul Isus a spus: „V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine. În lume veţi avea necazuri; dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea.” (Ioan 16:33). Viața ne va livra mereu probleme care ne vor pune la încercare credința. De unde știi ce greutate poate susține un pod? Testându-l. Propășirea lui Daniel l-a făcut să fie o țintă. Știind că se roagă regulat, dușmanii săi l-au convins pe împăratul Darius ca toate rugăciunile și închinarea oamenilor să fie adresate împăratului. Cu toate acestea, Daniel a continuat să se roage lui Dumnezeu ca până atunci – zilnic, fără frică și încă în fața unei ferestre deschise. Când împăratul a auzit una ca asta, l-a aruncat pe Daniel într-o groapă cu lei. Dar Dumnezeu a făcut să se întoarcă roata. În dimineața următoare, Daniel a ieșit din groapă, dușmanii săi au fost aruncați în groapă, iar împăratul a poruncit să se dea de știre în toată împărăția că: „Dumnezeul lui Daniel… este Dumnezeul cel viu.” (Daniel 6:26). Șadrac, Meșac și Abed-Nego au refuzat să se închine înaintea statuii din valea Dura. Chiar și atunci când au fost avertizați că dacă nu se vor închina, vor fi aruncați într-un cuptor aprins, ei au spus: „Dumnezeul nostru… poate să ne scoată din cuptorul aprins… Şi chiar de nu ne va scoate, să ştii, împărate… că nu vom sluji dumnezeilor tăi…” (Daniel 3:17-18). Și pentru că au umblat prin credință, Dumnezeu nu doar că i-a scăpat, ci i-a și promovat! Când a trebuit să-l înfrunte pe Goliat, David a refuzat să poarte armura împăratului. El a spus: „Nu pot să merg cu armătura aceasta, căci nu sunt obişnuit cu ea.” (1 Samuel 17:39). Cu ce s-a dus la luptă? Cu „Numele Domnului” (1 Samuel 17:45)! Iar restul este istorie… Acum, probabil că tu nu vei fi niciodată într-o groapă cu lei, într-un cuptor aprins sau într-o confruntare cu un uriaș (deși uneori ai impresia că așa este!); dar când ești atacat, roagă-te și cheamă puterea lui Dumnezeu, și du-te „în Numele Domnului.” Azi, și de azi – umblă prin credință!

„Cu Dumnezeul meu sar peste un zid întărit.” (Psalmul 18:29)

     Pastorul, conferențiarul și autorul John Maxwell scria: „Când te întâlnești cu o problemă față-n față, cum reacționezi? O ignori și speri că va dispărea? Te simți neputincios în privința rezolvării ei? Ai avut parte de astfel de experiențe neplăcute când ai încercat să rezolvi problemele în trecut, așa că te-ai dat bătut? Sau le abordezi bucuros? Capacitatea de a rezolva eficient problemele vine în urma experienței pe care ai avut-o în confruntarea cu obstacolele, și-n depășirea lor. De fiecare dată când rezolvi o altă problemă, devii ceva mai bun prin procesul respectiv. Dar dacă nu încerci niciodată, dacă nu ai parte de eșec ca să încerci din nou și din nou, nu vei reuși niciodată!” Iar autorul George Matthew Adams a spus: „Ceea ce gândești semnifică mai mult decât orice în viața ta. Mai mult decât câștigul tău, decât locuința ta, decât poziția ta socială și mai mult decât tot ce ar putea crede ceilalți despre tine!” Majoritatea problemelor lui David au venit de la dușmanii care doreau să-l învingă. Însă el a avut încredere în Dumnezeu și a afirmat convins: „Cu Tine mă năpustesc asupra unei oşti înarmate, cu Dumnezeul meu sar peste un zid întărit” (Psalmul 18:29). Pentru a-ți îmbunătăți capacitatea ta de a soluționa problemele, fă următoarele lucruri: 1) Găsește strategia potrivită. Uneori ne este greu să rezolvăm problema pentru că nu știm cum s-o abordăm. Eu îți sugerez următorii pași: alocă timp suficient ca să descoperi care este adevărata problemă, află cum au rezolvat alții problemele similare, nu încerca să rezolvi problema de unul singur, lasă-i pe ceilalți să te ajute, și concentrează-te ca să găsești cât mai multe soluții. Așadar, pune în aplicare cea mai bună soluție. 2) Înconjură-te cu persoane înțelepte! Pentru că Biblia afirmă (Proverbele 13:20): „Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept…” Fii înțelept azi!

„Suntem încolțiți în toate chipurile… trântiți jos, dar nu omorâţi…” (2 Corinteni 4:4-9)

     Fiecare problemă cu care te confrunți în viață te prezintă pe tine, ție însuți. Îți arată cum gândești și din ce ești făcut. În principiu, oamenii reacționează la probleme în trei moduri: 1) refuză să le accepte; 2) le acceptă și le suportă; sau 3) le acceptă și încearcă să îmbunătățească lucrurile. În care dintre cele trei categorii te încadrezi? Apostolul Pavel era un om căruia îi plăcea să rezolve problemele. El știa că avându-L pe Dumnezeu de partea sa, va izbândi. El spune: „Comoara aceasta o purtăm în nişte vase de lut, pentru ca această putere nemaipomenită să fie de la Dumnezeu şi nu de la noi. Suntem încolţiţi în toate chipurile, dar nu la strâmtoare; în grea cumpănă, dar nu deznădăjduiţi; prigoniţi, dar nu părăsiţi; trântiți jos, dar nu omorâţi.” (2 Corinteni 4:7-9). Așadar, când apar problemele, ce trebuie să faci? 1) Să le anticipezi. De vreme ce problemele nu pot fi evitate, pregătește-te pentru ele spiritual, mental și emoțional. Dacă te rogi pentru ajutorul lui Dumnezeu și ești pregătit pentru ce este mai rău din partea lui Satan, vei reuși să rezolvi problemele care îți ies în cale. 2) Să vezi imaginea de ansamblu. Tu nu poți ieși învingător prin emoții. Nici nu-ți poți permite să te lași copleșit de detalii neimportante și să pierzi din vedere ce este important. Avându-L pe Dumnezeu de partea ta, vei birui! 3) Să te ocupi de ele pe rând. Richard Sloma, om de știință și cercetător american, a spus: „Nu încerca niciodată să rezolvi problemele deodată – pune-le să stea la rând, și abordează-le una câte una!” Și dacă te confrunți cu multe probleme, asigură-te că ai rezolvat-o pe cea la care lucrezi, înainte de a trece la următoarea!