„Domnul este tăria mea… de aceea îmi este plină de veselie inima…” (Psalmul 28:7)

     Bucuria seamănă și ea cu un mușchi; cu cât o folosești mai mult, cu atât devine mai puternică. Dacă vei pune în practică următoarele îndemnuri, ele te vor ajuta să-ți dezvolți bucuria lăuntrică: 1) Încearcă să fii mai mulțumitor. „Mulțumiți lui Dumnezeu pentru toate lucrurile…” (1 Tesaloniceni 5:18). Să observăm că nu ni se spune să mulțumim doar pentru anumite lucruri, ci pentru toate lucrurile. Hans Seyle, părintele studiilor moderne asupra stresului, afirmă că mulțumirea produce mai multă energie emoțională decât oricare altă atitudine. Așadar, caută mai multe căi prin care să-ți exprimi mulțumirea. Trimite un e-mail sau dă un telefon cuiva și spune-i cât de mult înseamnă în viața ta. Și nu uita: în primul rând, exprimă-ți mulțumirea față de Dumnezeu. David adaugă (în Psalmul 28:7): „Îl laud prin cântările mele”. Dacă nu ești în mod natural o persoană veselă, încearcă și cântă laude la adresa lui Dumnezeu, și vei vedea cum ți se va schimba atitudinea. 2) Caută modalități de a dărui. De ce? Pentru că: „Este mai ferice să dai decât să primeşti.” (Faptele apostolilor 20:35). Cineva a făcut următoarea remarcă: „Când vine vorba despre dărnicie, mulți oameni preferă să-și păstreze banii în buzunar.” Dar ce ne spune Biblia despre acest subiect? „Pe cine dă cu bucurie, îl iubeşte Dumnezeu.” (2 Corinteni 9:7). De ce? Pentru că cel mai mult ne asemănăm cu Dumnezeu atunci când dăruim, iar El nu dăruiește cu zgârcenie. Dărnicia ta determină de fapt cât de mult primești de la Dumnezeu! Biblia spune că atunci când îi dăruiești 10% din venitul tău, El va „deschide zăgazurile cerurilor, şi… va turna… belşug de binecuvântare” peste tine (Maleahi 3:10). Pe Dumnezeu nu-L putem întrece în dărnicie. După cum a spus un bătrân fermier: „Eu arunc cu lopata în hambarul lui Dumnezeu și El aruncă cu lopata în al meu – doar că Dumnezeu are o lopată mult mai mare!” Așadar, pune în practică aceste îndemnuri, și vei experimenta bucuria lăuntrică!

„Comorile câştigate pe nedrept nu folosesc…” (Proverbele 10:2)

     Pentru a fi binecuvântat la locul de muncă, tu trebuie să practici onestitatea. Nu este înțelept să furi, chiar dacă nu vei fi prins niciodată. Biblia ne avertizează: „Comorile câştigate pe nedrept nu folosesc.” Poți fura fără să fii prins, însă nu vei avea folos de pe urma lucrurilor furate. De ce? Pentru că Biblia spune că „Bogăţia câştigată fără trudă scade.” (Proverbele 13:11) Nu poți să faci ceva greșit și să ajungi să ai parte de rezultate bune. Nu numai că vei avea probleme, dar vei aduce necazuri și celor care te iubesc și depind de tine. Tot Biblia ne spune că „Cel lacom de câştig îşi tulbură casa…” (Proverbele 15:27). Gândește-te la lucrul acesta în felul următor: ai putea să-ți pierzi locul de muncă, să-ți strici reputația, să fii umilit, să faci față costurilor și consecințelor legale, să ajungi în rușine – și pentru toate acestea va plăti și familia ta… îți vor afecta în mod negativ și copiii. Soțul tău sau soția ta merită un partener cinstit! Copiii tăi au nevoie de un model onest, ca să aibă încredere că drumul pe care mergi tu este sigur de urmat și pentru ei. Jurnalistul radio Paul Harvey a declarat că 40% dintre muncitorii americani au recunoscut că au furat de la locul de muncă, iar 25% dintre ei s-au simțit îndreptățiți să facă acest lucru. Ei au justificat acest lucru spunând: „Toată lumea o face, eu de ce să n-o fac? Șeful își poate permite, nu va simți lipsa lucrului pe care îl iau… Sunt doar lucruri mici, nu vor face nicio diferență… Compania îmi este datoare, eu doar iau ceea ce este al meu… Merit, am muncit din greu și nu am fost niciodată recunoscut!” Dar să vedem ce are Dumnezeu de spus: „Cel rău dobândește un câştig înşelător.” (Proverbele 11:18) Când îți înșeli angajatorul, Biblia te numește rău! Dintre toți oamenii, angajatorii și clienții trebuie să aibă deplină încredere într-un ucenic al lui Hristos că este cinstit, că-și câștigă pâinea într-un mod onest și că oferă servicii de calitate. Așa să ne ajute Dumnezeu și azi!

„În cinste, fiecare să dea întâietate altuia”. (Romani 12:10)

     O altă cheie importantă pentru a fi binecuvântat la locul de muncă este atenția. Acest lucru este adevărat, indiferent dacă ești președintele companiei sau responsabilul cu tura de noapte. Poate că plăcuța de pe ușa biroului tău impune respect, dar trebuie să-l câștigi în fiecare zi prin etica muncii tale și prin atitudinea ta. În Vechiul Testament, majoritatea oamenilor își câștigau existența din agricultură și creșterea vitelor, așa că înțeleptul Solomon oferă acest sfat: „Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale” (Proverbele 27:23). Liderii buni își propun să cunoască nevoile, calitățile, defectele, potențialul și nivelurile motivaționale ale celor care lucrează cu ei. Drept rezultat, concediul medical al angajaților este mai scurt, moralul este îmbunătățit, iar calitatea și producția cresc. Credeți sau nu, o creștere a salariului nu este întotdeauna singura motivație. Uneori, preocuparea față de angajat, înțelegerea și interesul pe care i le acorzi sunt, de asemenea, un puternic motivator. A-i desconsidera pe oameni sau a-i considera doar niște bieți angajați generează doar resentimente. Când îți pasă cu adevărat de oameni, încerci să scoți ce e mai bun din ei. Și dacă ești angajat, Dumnezeu îți promite că „cine-şi păzeşte stăpânul va fi preţuit.” (Proverbele 27:18) Dacă vei continua să-ți critici superiorii, cei din jurul tău vor începe să nu mai aibă încredere în tine. De ce? Pentru că ei știu că la un moment dat vei face la fel și în ce-i privește! Atâta timp cât urăști poziția de ucenic, nu te vei califica niciodată pentru poziția de șef! Biblia spune că trebuie să-i vorbești de bine pe cei care au autoritate asupra ta (vezi Tit 3:1-2). Și dacă nu poți, nu spune nimic și caută un alt loc de muncă! Doar așa poți să fii binecuvântat la locul de muncă!

„Cei harnici se satură.” (Proverbele 13:4)

     După iscusință, o altă cheie pentru a avea succes în meseria ta este munca susținută. Biblia afirmă că „Leneşul doreşte mult, şi totuşi n-are nimic, dar cei harnici se satură.” (Proverbele 13:4) Întreabă orice angajator și îți va spune că cea mai mare provocare a lor este să găsească și să păstreze oameni pricepuți. Solomon ne mai spune că „Mâna celor harnici îmbogăţeşte” (Proverbele 10:4). A fi harnic înseamnă a fi disciplinat, motivat, atent, vrednic de încredere și capabil să duci la bun sfârșit ceea ce ai început. Și hărnicia este de neprețuit, pentru că este greu de găsit (vezi Proverbele 12:27). Biblia ne învață că șeful este responsabil să ofere un salariu corect pentru o zi de muncă, iar tu ești responsabil să-i oferi o muncă cinstită timp de o zi. Se spune că cineva s-a dus la un interviu pentru a se angaja și a fost întrebat dacă este o persoană responsabilă. El a răspuns: „Da, pentru că de fiecare dată când ceva se strica la locul meu de muncă precedent, șeful meu spunea că eu sunt responsabil!” Serios vorbind, îți dorești să prosperi? Atunci, ai grijă ca angajatorul tău să prospere! Munca susținută, nu politica și manipularea, reprezintă calea spre succes. Biblia afirmă că „Mâna celor harnici va stăpâni, dar mâna leneşă va plăti bir.” (Proverbele 12:24) În loc să caute modalități pentru a deveni mai buni, angajații leneși încearcă să dea vina pe șefi, pe metodele pe care trebuie să le folosească și pe colegii lor mai harnici. Acești oameni își doresc privilegiile de care se bucură alții, dar nu sunt dispuși să muncească pentru a le obține. Am aflat deja că „cei harnici se satură.” (Proverbele 13:4) Cei harnici dobândesc totul: satisfacția lucrului bine făcut, sentimentul propriei valori, reputația integrității, încrederea celorlalți, siguranța locului de muncă, profitul și promovarea. Iar dacă nu le primesc din partea șefului, ei vor auzi din partea lui Dumnezeu cel mai important mesaj: „Bine, rob bun și credincios…” (Matei 25:23)

„Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lângă împăraţi…” (Proverbele 22:29)

     Înțeleptul Solomon scrie: „Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lângă împăraţi, nu lângă oamenii de rând.” (Proverbele 22:29) Dar iscusința nu se transmite genetic, ci trebuie să depui eforturi ca s-o dobândești. Uneori lucrul acesta înseamnă să lucrezi până târziu, să-ți împingi limitele și să refuzi să te mulțumești cu puțin. Când te uiți la adevărații artizani, simți stimă față de ei, nu-i așa? Observă atenția lor la detalii, refuzul lor de a face „lucru de mântuială”, răbdarea lor, dedicarea lor și mândria lor la locul de muncă. Ei inspiră încredere și respect. Nu există o demonstrație mai practică a creștinismului adevărat! Când ei vorbesc, lumea ascultă. Dacă te îndoiești de lucrul acesta, încearcă să-ți împărtășești credința celor care te consideră necinstit, nepoliticos și indiferent. Trebuie să păstrezi tăcere, până îți câștigi dreptul de a fi ascultat! Biblia spune că indiferent care ar fi meseria ta, trebuie „să faci totul în Numele Domnului Isus, și să mulțumești, prin El, lui Dumnezeu Tatăl.” (Coloseni 3:17) Pentru că Îl reprezinți pe Hristos, iar Duhul Sfânt locuiește în tine, tu trebuie să ridici la nivel de excelență standardul în domeniul tău de activitate. Dacă ești patronul unei companii, angajații și clienții tăi trebuie să aibă încredere că nu vor obține de la tine nimic altceva decât ce este mai bun! Un lucrător iscusit nu poate să piardă pentru că Dumnezeu promite că munca sa va atrage inevitabil atenția celor care îl vor promova și îl vor recompensa (vezi Proverbele 22:29). Poate va începe de jos, dar la fel ca frișca, locul lui va fi în vârf. Daniel, Șadrac, Meșac și Abed-Nego au început ca robi în Babilon. Dar au ajuns să fie consilierii cei mai apropiați ai împăraților. De ce? „În toate lucrurile care cereau înţelepciune şi pricepere, şi despre care îi întreba împăratul, îi găsea de zece ori mai destoinici decât toţi vrăjitorii şi cititorii în stele.” (Daniel 1:20) Dacă rămâi dependent de Dumnezeu, și tu poți fi ca ei!

„Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică…” (Proverbele 24:16)

     Ca orice competență, tăria mentală, emoțională și spirituală poate fi învățată. Iată cum: 1) Redefinește-ți obstacolele ca pe o poartă spre ceva mai măreț. 2) Adu-ți aminte că oamenii de succes nu doar se confruntă cu împotrivirea, ei o îmbrățișează! 3) Nu mai acorda atenție criticilor și concentrează-te să faci ce știi tu mai bine. 4) Trezește-te în fiecare zi aducându-ți aminte că rugăciunea și mulțumirea creează un mediu fertil pentru credință. 5) Vorbește tot mai mult despre credință atunci când îți este teamă. 6) Învață din eșecuri și adu-ți aminte de numeroasele ocazii în care ai avut succes. 7) Imaginează-ți victoria înainte de a intra în luptă. 8) Refuză să rămâi cantonat în trecut și nu te îngrijora cu privire la viitor; astăzi este ziua în care ai cea mai mare influență. 9) Găsește o soluție, în loc să te plângi. 10) Înlocuiește îndoiala cu credința. 11) Când lucrurile par lipsite de speranță, adu-ți aminte că „la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putință” (Marcu 10:27). 12) Când te simți singur, gândește-te la toți cei ce te-au ajutat, te iubesc și te susțin. 13) Roagă-te pentru călăuzire, când ești ocupat până peste cap (vezi Iacov 1:5). 14) Odihnește-te când ești obosit, dar nu te da bătut. Termină într-o notă bună tot ceea ce faci. 15) Nu uita că „poți totul în Hristos”, când crezi că nu poți (Filipeni 4:13)! 16) Recunoaște care sunt lucrurile pe care nu le poți controla, concentrează-te pe cele pe care le poți controla, și predă restul lui Dumnezeu! 17) Fă exerciții fizice dacă poți, pentru a dobândi un simț al controlului și pentru a te ajuta să-ți îmbunătățești starea de spirit. 18) Râzi – pentru a reduce stresul, pentru a-ți întări sistemul imunitar și pentru a-ți îmbunătăți fluxul sanguin. 19) Fii bun. Cercetările arată că oamenii care au trimis scrisori sau e-mailuri de mulțumire cuiva care i-a ajutat, au avut o stare de spirit mai bună aproape o lună. Așadar, nu mai ai motive de văicăreală, nu-i așa? Deci, întărește-te în Domnul!

„Fiecare din voi să slujească altora după darul pe care l-a primit.” (1 Petru 4:10)

     Biblia spune: „Ca nişte buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi să slujească altora după darul pe care l-a primit. Dacă vorbeşte cineva, să vorbească cuvintele lui Dumnezeu. Dacă slujeşte cineva, să slujească după puterea pe care i-o dă Dumnezeu: pentru ca în toate lucrurile să fie slăvit Dumnezeu prin Isus Hristos.” (1 Petru 4:10-11) Unii creștini cred că ar trebui să ai parte de-o epifanie, asemănătoare celei pe care a avut-o apostolul Pavel pe drumul Damascului, ca să știe că a fost „chemat”. Nu, darul pe care ți l-a oferit Dumnezeu, prin Duhul Sfânt, este cheia chemării la lucrarea pe care dorește El s-o faci. Nu poți fi mereu ceea ce dorești să fii, dar poți fi ceea ce Dumnezeu te cheamă să fii. Ce îți place ție să faci cel mai mult și faci bine? Este cumva muzica punctul tău forte? Sau cifrele? Ori învățarea – predarea? Sau să lucrezi cu copiii? „Fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folosul altora.” (1 Corinteni 12:7) Asta înseamnă că unele lucruri, pe care alții le consideră plictisitoare pentru ei, pe tine te vor energiza și te vor motiva. Biblia spune că Dumnezeu zidește o „casă duhovnicească” (1 Petru 2:5). Iar în ea există un loc și pentru tine. Asta risipește concepția greșită că tu nu ai valoare doar pentru că nu ai aceleași talente pe care le au alții. De asemenea, îți definește responsabilitatea reală de a distruge mitul că tu trebuie să faci totul. Scopul tău trebuie să fie acela de a rămâne în interiorul granițelor planului pe care Îl are Dumnezeu pentru tine (vezi 1 Corinteni 12:27). Așadar, în loc să-ți plângi de milă pentru competențele pe care nu le ai, despachetează darul pe care ți l-a oferit Dumnezeu și pune-l la lucru.

„Ridică-mă după Cuvântul Tău!” (Psalmul 119:28)

     Afirmația că „rugăciunea schimbă totul” capătă o nouă semnificație atunci când folosești Sfânta Scriptură în rugăciune. Asemenea rugăciuni Îl fac pe Dumnezeu să lucreze pentru tine. În plus, tu ești cel schimbat prin intermediul lor. Când rostești Cuvântul lui Dumnezeu în rugăciunile tale, iată ce se întâmplă: 1) Credința ta crește și te ajută să primești mai mult din ce ți-a promis Dumnezeu. 2) Mintea ta este înnoită și te face să vezi lucrurile diferit. 3) Cunoști voia desăvârșită a lui Dumnezeu. 4) Poți umbla în adevăr. 5) Crești în maturitatea ta spirituală. 6) Te apropii mai mult de Dumnezeu și ai o relație mai profundă cu El. 7) Te deprinzi cu căile Domnului și ele devin căile tale. 8) Înțelegi răspunsurile lui Dumnezeu la rugăciunile tale. 9) Te schimbi în bine. 10) Te uiți la Mielul lui Dumnezeu care este chiar centrul Bibliei! Iată câteva versete din Psalmul 119 pe care le poți spune în rugăciunile tale: „Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale!” (vers. 18); „Învaţă-mă orânduirile Tale! Fă-mă să pricep calea poruncilor Tale, şi voi cugeta la lucrurile Tale cele minunate.” (vers. 26-27); „Ridică-mă după Cuvântul Tău!” (vers. 28); „Cât de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gândesc la ea. Poruncile Tale mă fac mai înţelept decât vrăjmaşii mei, căci totdeauna le am cu mine.” (vers. 97-98); „Sprijineşte-mă, după făgăduinţa Ta, ca să trăiesc, şi nu mă lăsa de ruşine în nădejdea mea!” (vers. 116); „Dă-mi pricepere, ca să trăiesc!” (vers. 144). Așadar, rostește Cuvântul lui Dumnezeu în rugăciunile tale!

„N-am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmașii lui cerșindu-ți pâinea.” (Psalmul 37:25)

     Dacă îți faci griji că n-o să te descurci, ia Biblia și citește: „Domnul întăreşte paşii omului, când Îi place calea lui; dacă se întâmplă să cadă, nu este doborât de tot, căci Domnul îl apucă de mână. Am fost tânăr, şi am îmbătrânit, dar n-am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pâinea.” (Psalmul 37:23-25) S-ar putea să te afli astăzi pe marginea prăpastiei, dar Dumnezeu nu te va lăsa să cazi. Și dacă vei cădea, El te va prinde. Biblia spune: „El vă va da… veţi mânca și vă veți sătura, şi veţi lăuda Numele Domnului, Dumnezeului vostru, care va face minuni cu voi…” (Ioel 2:26) Nu mai încerca să înțelegi toate lucrurile, ci începe să te sprijini pe Dumnezeu. David scria: „Încrede-te în Domnul, şi fă binele; locuieşte în ţară, şi umblă în credincioşie. Domnul să-ţi fie desfătarea, şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima. Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, încrede-te în El, şi El va lucra!” (Psalmul 37:3-5) Poate Dumnezeu nu-ți va da tot ce-ți dorești, dar El îți va da tot ce ai nevoie! Domnul Isus spune: „Nu vă îngrijoraţi, dar, zicând: „Ce vom mânca?” sau: „Ce vom bea?” sau: „Cu ce ne vom îmbrăca?” Fiindcă toate aceste lucruri neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele. Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” (Matei 6:31-33) „Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, şi El te va sprijini…” (Psalmul 55:22) Așadar, nu te îngrijora, Dumnezeu Se va îngriji de tine!

„Am ajuns până acolo că m-a apucat o mare deznădejde de toată munca pe care am făcut-o sub soare” (Eclesiastul 2:20)

     Vorbim despre câteva dezamăgiri care ne pot ataca. Al patrulea tip de dezamăgire este cel cauzat de persoanele cu care lucrezi. Tu nu vei reuși în viață fără persoanele potrivite. Dar când cei pe care te bazezi te dezamăgesc, e dureros. Imaginează-ți dezamăgirea simțită de Moise. El îl lăsase pe fratele său Aaron la conducere, în cele patruzeci de zile cât fusese pe Muntele Sinai, ca să primească Cele Zece Porunci. Și când se întoarce, ce găsește? Poporul Israel închinându-se unui vițel… făcut de Aaron! Când Moise avusese nevoie de el cel mai mult, Aaron eșuează lamentabil. Să ne uităm însă la Moise: un lider adevărat care se ridică deasupra dezamăgirii. El îl confruntă pe Aaron, aduce fapta înaintea lui Dumnezeu și se roagă pentru iertarea poporului. Dumnezeu răspunde și apoi îi reamintește lui Moise misiunea sa: „Du-te dar şi du poporul unde ţi-am spus. Iată, Îngerul Meu va merge înaintea ta…” (Exodul 32:34). Dezamăgirea nu-ți anulează misiunea – sau prezența lui Dumnezeu. Așadar, fă ce ți-a spus Dumnezeu! Al cincilea tip de dezamăgire este cel cauzat de cei în care ți-ai investit viața. Să ne uităm din nou la Moise, pastor fondator al „Bisericii din pustie”… Adunarea sa era formată din sclavi eliberați și binecuvântați, care se îndreptau spre Țara promisă, însă fără o fărâmă de loialitate sau recunoștință pentru cel care pusese totul la bătaie și renunțase la multe ca să facă posibile toate acestea. Abia fuseseră eliberați din sclavia Egiptului, și ei s-au întors împotriva lui Moise, acuzându-l, învinovățindu-l și ocărându-l (vezi Exodul 14). A fost Moise dezamăgit și rănit? Da. Însă de fiecare dată când și-a dorit să renunțe, a discutat cu Dumnezeu, s-a rugat pentru turma ce se tot văicărea, a primit instrucțiuni noi „de la centru” și… s-a întors la responsabilitățile sale! Asta fac oamenii lui Dumnezeu atunci când sunt dezamăgiți și doresc să renunțe. Și tu trebuie să faci la fel!