„Călcaţi pe urmele mele, întrucât şi eu calc pe urmele lui Hristos.” (1 Corinteni 11:1)

     Călăuza ta spirituală nu trebuie să dea dovadă de excelență profesională și să posede abilități ieșite din comun, ci trebuie să fie o persoană care prezintă trăsături de caracter demne de urmat. Bernie Madoff a fost unul dintre cei mai admirați și căutați brokeri de pe Wall Street. Asta până când a ajuns în închisoare pentru că a pus la cale o schemă Ponzi de miliarde de dolari, o fraudă financiară care a devastat viețile multor persoane, companii și chiar guverne. În prezent, numeroși actori, sportivi, lideri politici și directori de companii încearcă să-și nege postura, de modele demne de urmat, atunci când oamenii îi urmează deja și le imită comportamentul. Ei ar dori ca oamenii să facă distincția între comportamentul lor personal și viața lor profesională – doar că o astfel de separare nu poate fi făcută cu adevărat. Pe măsură ce cauți modele și mentori, examinează-le viața personală la fel de minuțios ca performanțele lor publice. Valorile tale vor fi modelate de ale lor, așa că nu fi nepăsător sau neglijent cu privire la persoanele pe care decizi să le urmezi! Apostolul Pavel scria: „Călcaţi pe urmele mele, întrucât şi eu calc pe urmele lui Hristos.” Tu trebuie să fii sigur că persoana pe urmele căreia mergi calcă pe urmele lui Hristos. De ce este atât de important acest lucru? Pentru că va exista un bilanț! Orice lucru pe care l-ai făcut în viață va fi evaluat la scaunul de judecată al lui Hristos, iar răsplata va fi în consecință. Apostolul Pavel ne avertizează în acest sens: „Lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă: ziua Domnului o va face cunoscută, căci se va descoperi în foc. Şi focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia. Dacă lucrarea zidită de cineva pe temelia aceea rămâne în picioare, el va primi o răsplată. Dacă lucrarea lui va fi arsă, îşi va pierde răsplata.” (1 Corinteni 3:13-15). Așadar, calcă pe urmele lui Hristos și a călăuzelor spirituale care dovedesc caracter hristic!

„Învăţaţi de la Mine… și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre.” (Matei 11:29)

     Domnul Isus a afirmat: „Eu voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui.” (Matei 16:18) Când a rostit aceste cuvinte, liderii religioși din vremea Sa complotau să-L omoare, societatea în care trăia era controlată de puterea Romei, iar urmașii Săi erau dintre cei mai banali și comuni… Din punct de vedere uman, ceea ce Domnul a promis a fost un lucru îndrăzneț, dar probabilitatea ca el să se întâmple era zero! Cu toate acestea, așa s-a întâmplat! Două mii de ani mai târziu, Domnul Isus este cel mai citat autor din lume, iar valorile noastre se bazează pe principiile pe care El le-a propovăduit. Cum a reușit să facă acest lucru? Prin faptul că i-a îndrumat pe alții. Așadar, atunci când cauți un sfătuitor bun, încearcă să găsești pe cineva care exemplifică calitățile și caracterul pe care le-a arătat Hristos. Cum era Hristos? „Blând și smerit” – El a spus: „Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este bun şi sarcina Mea este uşoară.” (Matei 11:29-30) Când a vorbit despre purtarea poverilor, Domnul Isus a folosit o ilustrație din domeniul agriculturii pe care ascultătorii săi s-o poată înțelege. Pentru a obține cea mai mare productivitate de la un bou, jugul din jurul gâtului său trebuia să fie confortabil. Iar un sfătuitor bun este acea persoană care te înțelege și care știe ce este potrivit pentru temperamentul și darurile tale. Călăuza spirituală este o pereche suplimentară de ochi și de urechi, și ea caută întotdeauna binele tău – imediat, dar în primul rând veșnic! Așadar, a avea un sfetnic duhovnicesc este una dintre cele mai bune investiții pe care le poți face în viitorul tău! Gândește-te la asta, azi!

„El le-a zis: „Veniţi după Mine…” (Matei 4:19)

     Majoritatea persoanelor care doresc să crească și să se maturizeze spiritual își găsesc modelele de urmat (sau sfetnicii) pe paginile Scripturii. Să recunoaștem, este un loc minunat (cel mai bun!) pentru a începe. Și este de asemenea mijlocul ideal pentru a continua. Iar înțelepciunea care se găsește în Sfânta Scriptură face din Biblie cel mai bun manual de mentorare scris vreodată! Dacă nu o citești zilnic, te privezi de cea mai mare sursă de inspirație și iluminare. Dar la un moment dat, dacă ești înțelept, vei căuta și un model din zilele noastre care să te îndrume. Indiferent cât de talentat și de experimentat ești, ajutat de un mentor potrivit vei ajunge mai departe decât o poți face de unul singur. Domnul Isus, cel mai mare mentor, a avut ca ucenici un grup de bărbați care au schimbat lumea pentru totdeauna! Biblia spune: „Pe când trecea pe lângă Marea Galileii, Isus a văzut doi fraţi: pe Simon, zis Petru, şi pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari. El le-a zis: „Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni.” Îndată, ei au lăsat mrejele şi au mers după El. De acolo a mers mai departe şi a văzut pe alţi doi fraţi: pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, care erau într-o corabie cu tatăl lor, Zebedei, şi îşi cârpeau mrejele. El i-a chemat. Şi îndată, ei au lăsat corabia şi pe tatăl lor şi au mers după El.” (Matei 4:18-22) Să reținem cuvintele „Veniți după Mine și vă voi face…” Așa după cum mentorul potrivit te poate ajuta să progresezi, tot la fel mentorul nepotrivit îți poate dăuna! Așa că trebuie să te rogi în acest sens… și dacă este cazul, chiar să-ți găsești o (altă) călăuză spirituală… Oricum, îți trebuie una – pentru că, dacă te urmezi doar pe tine, s-ar putea să te învârți în cerc, și să nu ajungi prea departe!

„Nimeni n-a fost cu mine… însă Domnul a stat lângă mine…” (2 Timotei 4:16-17)

     Ceea ce lucrătorii spirituali experimentează adesea este că mulți dintre cei care nu se califică, conform Bibliei, să slujească în biserică sunt totuși gata să critice la orice pas orice slujire, și să spună tuturor că ei știu mai bine ce e greșit și cum se face! Deși putem realiza întotdeauna mai multe lucrând cu alții, nu te poți baza întotdeauna pe susținerea sau aprecierea/aprobarea tuturor! Indiferent de ce și cum faci, mereu se vor găsi unii negativiști. Așadar, trebuie să rămâi concentrat pe obiectivele pe care ți le-a dat Dumnezeu, să fii persoana pe care te-a creat Dumnezeu să fii, și să te încrezi în Dumnezeu pentru a face ceea ce tu singur nu poți face. Adevărații slujitori iau decizii dificile, chiar și atunci când asta înseamnă să fie mai puțin populari! Drumul către o slujire după voia lui Dumnezeu poate însemna și să fii singur… Dar odată ce-ți atingi obiectivele pe care ți le-a trasat Dumnezeu, recompensele sunt enorme! Apostolul Pavel scria: „Nimeni n-a fost cu mine… toţi m-au părăsit. Să nu li se ţină în socoteală lucrul acesta! Însă Domnul a stat lângă mine şi m-a întărit, pentru ca propovăduirea să fie vestită pe deplin prin mine şi s-o audă toate neamurile… Domnul mă va izbăvi de orice lucru rău şi mă va mântui, ca să intru în Împărăţia Lui cerească!” (2 Timotei 4:16-18). Chiar dacă toți din comunitatea ta te vor părăsi, dacă inima și viața ta sunt curate, Domnul va sta alături de tine – Domnul te va întări, Domnul te va elibera, Domnul te va răsplăti! Tu ești chemat să-i iubești pe ceilalți și să lucrezi cu ei. Și dacă descoperi că, fără să-ți dai seama, faci lucruri care-i îndepărtează, îi descurajează sau duc la conflict, cere-I lui Dumnezeu înțelepciune și discernământ pentru a îndrepta situația. Dar să știi un lucru: atunci când nu vei mai avea pe nimeni lângă tine, în afară de Dumnezeu – vei descoperi că Dumnezeu îți este îndeajuns!

„Să nu pofteşti… vreun… lucru care este al aproapelui tău.” (Exodul 20:17)

     Invidia, în esență, Îl acuză pe Dumnezeu că este nedrept, părtinitor, și că nu știe ce este mai bine pentru viețile noastre – pentru că invidiosul își dorește să fie mai presus de oricine și de orice! Rădăcina invidiei ne duce cu gândul la Lucifer, și ea ne roade sănătatea și viața spirituală. Prin urmare, ar trebui să ne angajăm într-o campanie totală împotriva invidiei, atunci când aceasta apare în viața noastră. Iată câteva moduri de a face acest lucru: 1) Mărturisește și pocăiește-te de intențiile tale necurate și de faptul de a dori altceva decât slava lui Dumnezeu! Apostolul Iacov scria: „Dacă aveţi în inima voastră pizmă amară şi un duh de ceartă, să nu vă lăudaţi şi să nu minţiţi împotriva adevărului.” (Iacov 3:14) 2) Numără-ți binecuvântările! Invidia este înrădăcinată în nemulțumire. În mod frecvent suntem atât de supărați pe norocul altora, încât nu mai vedem/apreciem propriile binecuvântări și avantaje. Cineva a spus: „Invidia este obiceiul de a număra binecuvântările altcuiva în locul propriilor tale binecuvântări!” 3) Ia aminte la ce-ți spune invidia despre ce ar trebui schimbat pentru a-ți împlini destinul! Apoi roagă-te: „Doamne, dă-mi înțelepciunea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba, curajul de a schimba lucrurile pe care le pot schimba și priceperea de a ști care este diferența dintre ele!” 4) Dacă este posibil, petrece timp cu persoana pe care o invidiezi și află mai multe despre secretele succesului ei. Este posibil să ajungi să-ți dai seama că are o mulțime de probleme, sau cât a costat-o succesul – și asta îți va diminua sau elimina invidia! 5) Atunci când cineva este menționat prin cuvinte de apreciere și admirație, în loc să faci un comentariu negativ despre acea persoană, încearcă să spui cuvinte de laudă. 6) Refuză să vezi succesul altei persoane ca fiind eșecul tău. În loc să crezi că binecuvântările ei au venit pe seama ta, începe să crezi că Dumnezeul care a binecuvântat-o vrea să te binecuvânteze și pe tine! Așadar, străduiește-te să nu fi invidios – pentru că invidia îți îmbolnăvește trupul, și-ți poate ucide sufletul!

„Puterea Mea (a lui Hristos) în slăbiciune este făcută desăvârșită.” (2 Corinteni 12:9)

     Cărțile de dezvoltare personală vin cu pretenția, exagerată desigur, că-ți poți schimba viața (în cinci, șapte sau zece pași simpli); dar e nevoie de mult mai mult de-atât pentru a face schimbări semnificative și durabile în viața ta. În primul rând, schimbarea vine prin apelarea la o putere mai mare decât a ta – puterea lui Dumnezeu. Apostolul Pavel scria: „Ştiu să trăiesc smerit şi ştiu să trăiesc în belşug. În totul şi pretutindeni m-am deprins să fiu sătul şi flămând, să fiu în belşug şi să fiu în lipsă. Pot totul în Hristos, care mă întăreşte.” (Filipeni 4:12-13). În al doilea rând, schimbarea vine prin efort constant și susținut. Biblia spune (prin același Pavel): „Să nu obosim în facerea binelui, căci, la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală.” (Galateni 6:9) Cheia este să înțelegi că o zi grea nu te face să fii un ratat; nu durează, este doar o zi neplăcută. După ce ai avut una (și cu toții am avut), pur și simplu începi din nou pe drumul cel bun în ziua următoare. Nu renunța! Viața este o succesiune de urcușuri și coborâșuri, opriri și porniri. Mâine este o zi nouă. Ceea ce este necesar acum este să-ți reiei promisiunea de a face schimbări în viața ta și s-o iei de la capăt de unde ai plecat. Dacă este nevoie, caută iertarea lui Dumnezeu, iartă-te și începe din nou să mergi înainte. Concentrează-te pe obiectivul tău, nu pe faptul că ai greșit. Nu te lăsa prins în capcana învinovățirii altora sau a propriei tale persoane. Renunță și mergi mai departe. Înțelege că data viitoare când te vei confrunta cu o situație dificilă – și te vei confrunta! – prin puterea lui Dumnezeu, o vei gestiona mai bine. Așadar, apelează la puterea lui Dumnezeu pentru a face orice schimbare necesară în viața ta!

„Eu sunt Pâinea vieţii. Cine vine la Mine nu va flămânzi niciodată…” (Ioan 6:35)

     După cel de-Al Doilea Război Mondial, Europa a fost devastată, iar în urma luptelor au rămas între altele și o mulțime de copii flămânzi, orfani și fără adăpost… care au fost adunați în tabere mari, unde primeau hrană și îngrijire. Cu toate acestea, ei nu dormeau bine noaptea; erau nervoși, temători și agitați. Îngrijitorii erau nedumeriți… până când un psiholog i-a învățat să ofere fiecărui copil o bucată de pâine în fiecare seară – nu pentru a o mânca, ci pentru a se culca ținând-o în mână… Rezultatul a fost uimitor. Copiii au ajuns să doarmă mai bine, toată noaptea – pentru că nu se mai temeau că vor suferi de foame a doua zi! Faptul de a strânge pâinea în mâinile lor micuțe le dădea un sentiment de protecție (erau în siguranță), de importanță (cuiva îi păsa de ei) și de speranță și fericire (mâine va fi mai multă pâine)! De acestea aveau atunci nevoie acei copii – și tot de ele ai nevoie și tu. Protecția, importanța și speranța pot fi găsite în relația cu Domnul Isus! Când afirmat: „Eu sunt Pâinea vieţii. Cine vine la Mine nu va flămânzi niciodată”, a vrut să-ți transmită că EL este, pentru sufletul tău, ceea ce hrana este pentru trupul tău. Pâinea este un lucru pe care majoritatea omenirii îl are în comun. Ea nu aparține doar unei anumite regiuni sau națiuni. Este disponibilă în toate formele și dimensiunile. Poate fi vorba despre scones (pâinici dulci sau sărate) în Regatul Unit; despre tortillas (lipie sau clătită) în America de Sud; bagels (covrigei americani) în New York; sau injera (pâine nedospită subțire) – în Etiopia… Printr-o simplă afirmație, Isus ne reamintește tuturor că El este hrana noastră – pretutindeni și oricând!… Așadar, asigură-te că citești Biblia în fiecare zi; ea este pâinea ta cea de toate zilele!

„Cine găseşte o nevastă bună găseşte fericirea; este un har pe care-l capătă de la Domnul.” (Proverbele 18:22).

     Cu siguranță, ai auzit gluma despre acea soție nefericită care i-a spus prietenei sale: „N-am știut ce este fericirea adevărată până nu m-am măritat cu soțul meu, dar acum este prea târziu!” Nu trebuie să fie însă și povestea ta. De ce? Pentru că tu nu te-ai căsătorit cu cineva cu care ai crezut că vei putea trăi, ci te-ai căsătorit cu cineva fără care nu poți trăi! (spunea James C. Dobson) Prin înțelepciunea, dragostea și harul lui Dumnezeu, îți poți reface căsnicia. Pentru asta, va trebui să înveți arta deschiderii și să îți permiți să fii vulnerabil, transparent și pregătit să ai încredere din nou! Singura cale de a te conecta cu adevărat cu cineva este să lași ca acea persoană să te cunoască pe deplin: grijile, luptele, lipsa de încredere, speranțele și visele tale. Este firesc, mai ales după ce ai trecut prin durere sau respingere, să vrei să te protejezi (pe tine și inima ta) de și mai multă durere! A face acest lucru are sens în alte domenii ale vieții tale, dar în căsnicie – nu! De fapt, închiderea sufletului față de soțul tău sau soția ta poate duce la și mai multă durere. La fel ca o proprietate (a cărei valoare crește în timp), căsnicia ta își construiește un capital în decursul anilor. La fel ca investițiile metodice într-un cont de economii, depozitele modeste se adună. Experiențele voastre comune (cum ar fi ziua în care copilul vostru a plecat cu mașina la universitate, compania pentru care amândoi v-ați sacrificat și ați economisit pentru a o înființa, moartea părintelui vostru după o luptă îndelungată cu cancerul, nașterea copiilor voștri, sau o călătorie surpriză de o săptămână pentru a vă sărbători ziua de naștere) – toate astea contează! Astfel de experiențe se unesc ca o pânză frumoasă de intimitate care portretizează viața voastră împreună. Ele aduc, de asemenea, binecuvântarea lui Dumnezeu. Autoarea și jurnalista americană Mignon McLaughlin a spus: „O căsnicie fericită înseamnă să te îndrăgostești de mai multe ori… de aceeași persoană!” În concluzie, fă ceva special astăzi – pentru soțul sau soția ta!

„Și ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri…” (Matei 6:12)

     Traducerea Cornilescu a Bibliei folosește termenul „greșelile”, dar alte traduceri spun să iertăm „fărădelegile” altora. A greși înseamnă a merge unde nu trebuie și a face ce nu trebuie. Infidelitatea, necinstea și alte lucruri greșite sunt printre „fărădelegile” pe care le putem experimenta. Fără capacitatea de a practica iertarea, chiar și pentru lucrurile mărunte, este greu să oferim sau să primim harul iertării. A ierta înseamnă a recunoaște că cel de lângă noi nu este perfect, și nici noi nu suntem… A nu ierta este ca și cum tu ai bea otravă și te-ai aștepta să moară cealaltă persoană! Iertarea nu numai că îl scapă pe (de exemplu) partenerul tău de furia și durerea ta, dar te eliberează și pe tine din strânsoarea lor. Este imposibil să rămâi căsătorit fără să înveți să practici iertarea. Dar avem nevoie de iertare nu doar în căsnicie, ci și pentru o relație reală cu Dumnezeu, deoarece Dumnezeu este în noi și în uniunea noastră. Dacă bariera dintre tine și soțul sau soția ta pare cât un munte, atunci roagă-te, crezând că slujești unui Dumnezeu care mută munții! Domnul Isus a spus: „Adevărat vă spun că, dacă va zice cineva muntelui acestuia: ‘Ridică-te şi aruncă-te în mare’ şi dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ce zice se va face, va avea lucrul cerut. De aceea vă spun că, orice lucru veţi cere, când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit, şi-l veţi avea. Şi, când staţi în picioare de vă rugaţi, să iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, pentru ca şi Tatăl vostru, care este în ceruri, să vă ierte greşelile voastre. Dar dacă nu iertaţi, nici Tatăl vostru, care este în ceruri, nu vă va ierta greşelile voastre.” (Marcu 11:23-26). Acesta este Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi!

„Bărbaţilor… dați cinste femeii… ca să nu fie împiedicate rugăciunile voastre.” (1 Petru 3:7)

     Amy Grant, cântăreața americană de muzică gospel, a spus: „Cu cât investești mai mult într-o căsnicie, cu atât devine mai valoroasă.” Faptul că ceva este spus nu înseamnă neapărat că este și auzit. Cel puțin, nu în felul în care crezi tu! Apostolul Petru folosește cuvintele „înțelepciune” și „respect” (vezi 1 Petru 3:7) – ambele sunt esențiale pentru arta de a asculta… care este esențială la rândul ei pentru a avea o căsnicie bună. Dacă nu ești dispus să iei în considerare ceea ce spune soțul tău și să-i respecți gândurile și sentimentele, te îndrepți spre necaz. Motivul pentru care multe cupluri ajung în punctul de a-și pune problema divorțului este că, în loc să aibă conversații, interacțiunile lor se dezintegrează în predici și monologuri. Consilierea te poate ajuta să înveți cum se exprimă cealaltă persoană. Atunci când ești concentrat pe „a avea dreptate” și „a obține un avantaj/ascendent”, nu mai există loc pentru soluții! Cheia este să încerci să asculți cu inima deschisă, și nu cu mintea închisă; să înveți să fii vulnerabil și blând pentru a ajunge la locul înțelegerii, unde poate avea loc negocierea. Unele cupluri scriu scrisori pentru a-și exprima sentimentele, pe măsură ce navighează pe drumul de întoarcere către o comunicare mai bună și mai profundă. La fel cum un artist așteaptă lumina perfectă pentru a surprinde/reda un subiect pe pânză, soții și soțiile trebuie să învețe arta de a aștepta pentru a-și readuce relația pe drumul cel bun. Acest lucru necesită răbdare și dedicare – care nu sunt aproape niciodată ușoare, dar sunt foarte necesare! Momentul ales de Dumnezeu ne oferă o vindecare mai profundă decât orice am putea construi pe cont propriu. Dacă ești un copil răscumpărat al lui Dumnezeu, nu vei lua în considerare divorțul, ci te vei strădui să faci totul pentru a împiedica acest lucru! Indiferent cât de rău ar putea sta lucrurile între voi, cu ajutorul lui Dumnezeu vă puteți reconstrui căsnicia! Așadar, dacă ai o căsnicie fericită, dă slavă lui Dumnezeu!… și spune o rugăciune pentru cei care au probleme!