„Duhul adevărului are să vă călăuzească… și vă va descoperi lucrurile viitoare.” (Ioan 16:13)

     A lua decizii fără a căuta îndrumarea lui Dumnezeu este ca și cum ai încerca să zbori fără radar și busolă. Crezi că poți face ceea ce pare logic pe baza cunoștințelor și experiențelor tale anterioare, dar ceea ce ți se pare corect poate sfârși prin a distruge ce este cel mai important pentru tine. Biblia spune că până și cea mai profundă gândire umană este o nebunie pentru Dumnezeu (vezi 1 Corinteni 1:18-20). Numai El cunoaște calea, și vrea să meargă înaintea ta! Este o greșeală să presupui că orice oportunitate care apare este de la Dumnezeu. Apostolul Pavel ne avertiza că „Satana se preface într-un înger de lumină” (2 Corinteni 11:14). Și chiar dacă invitațiile sale sunt împachetate astfel încât să pară că este preocupat de binele tău, calea lui duce invariabil la ruină (vezi Ioan 8:44). Cuvântul lui Dumnezeu a fost conceput ca „o candelă pentru picioarele tale și o lumină pe cărarea ta” (Psalmul 119:105), pentru a te călăuzi pe căile neprihănirii. De aceea, poate fi fatal să urmezi o cale care ți se pare corectă fără să-L consulți mai întâi pe Dumnezeu. Domnul Isus a spus: „Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul, căci El nu va vorbi de la El, ci… tot ce va fi auzit, şi vă va descoperi lucrurile viitoare.” (Ioan 16:13). Adevărul este că cei mai mulți dintre noi nu Îl caută pe Dumnezeu în mod natural. Doar atunci când Duhul Său vorbește în inimile noastre, începem să dorim voia Lui. Așa că, ia-ți timp să găsești direcția Duhului Sfânt! Ai încredere în El! El înțelege ramificațiile alegerilor tale. El îți va arăta „imaginea de ansamblu” și te va ajuta să rămâi pe drumul cel bun.

„Să nu umblăm după o slavă deşartă, întărâtându-ne unii pe alţii şi pizmuindu-ne unii pe alţii.” (Galateni 5:26)

     Apostolul Pavel a avertizat Biserica primară cu privire la invidie, dar aceasta este în continuare o problemă. Tu ai de-a face cu invidia? Nu? Nici atunci când colegul tău de serviciu primește o mărire de salariu, copilul unui prieten câștigă o bursă, sau un vecin își ia o vacanță de vis?! Chiar te bucuri alături de ei, sau te forțezi să afișezi un zâmbet crispat? Să nu uităm că suntem doar oameni, iar o zvâcnire ocazională de invidie face parte din firea noastră. Dar ai grijă să nu te trezești că ai un sentiment cronic de lipsă de satisfacție. Istoricul roman Tacitus spunea: „Când oamenii sunt plini de invidie, ei denigrează totul… fie bun, fie rău.” Așa că, atunci când altcineva prosperă, înainte de-a te întreba: „De ce el, și eu nu?!”, întreabă-te dacă ai zice la fel și dacă s-ar fi întâmplat o tragedie?! Gelozia este ca o molie: ciupește hainele până le distruge… doar că invidia distruge lucruri de neînlocuit, cum ar fi relațiile și familiile. Un autor ne amintește: „Când suntem… în vale, este omenesc să îi invidiem pe cei aflați pe vârfurile munților. Este ușor să uităm că ei nu au căzut acolo – ci au urcat acolo. În spatele poveștii de succes se află întotdeauna o decizie curajoasă și o acțiune curajoasă. Dacă vrem să ajungem la ei, trebuie să urcăm. Inspirația lor ne poate da startul, dar biruința constă în cățărare!” Imaginează-ți un atlet care iese pe pista de alergare; este rapid, concentrat și se află în fruntea plutonului. Apoi începe să se uite la ceilalți concurenți. În scurt timp se împiedică, își pierde elanul și abandonează. Asta se întâmplă când lași gelozia să te distragă de la finalizarea traseului pe care Dumnezeu l-a stabilit pentru tine. Apostolul Pavel a scris (Galateni 5:7): „Voi alergaţi bine: Cine v-a tăiat calea ca să n-ascultaţi de adevăr?” Deci, ațintește-ți privirea la premiu și nu te lăsa distras de ceea ce au (sau nu au) alții!

„Cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste.” (Proverbele 13:18)

     Înțeleptul Solomon a spus: „cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste.” Autorul Charlie Shedd ne oferă zece modalități de a crește prin critică: 1) Critica este adesea un compliment. Remarcile sarcastice din viața de zi cu zi îi lovesc doar pe cei care-și înalță capul deasupra nivelului solului. Domnul Isus a spus: „Ferice de voi când oamenii vă vor urî, vă vor izgoni dintre ei, vă vor ocărî şi vor lepăda numele vostru ca ceva rău, din pricina Fiului omului!” (Luca 6:22). 2) Acceptă că ai greșeli care trebuie cenzurate. Rămâi umil, iar criticile nu te vor zdruncina! 3) „Gura celor fără prihană îi izbăveşte.” (Proverbele 12:6) Invită-ți prietenii să te critice; apoi, când critica va veni din partea dușmanilor tăi, vei fi deja obișnuit. 4) Lasă critica să te facă mai bun. Când te lași mistuit de furie, îți subminezi calea către propria îmbunătățire. „Dacă suferiţi cu răbdare, când aţi făcut ce este bine, lucrul acesta este plăcut lui Dumnezeu.” (1 Petru 2:20). 5) Unele critici trebuie ignorate, mai ales dacă provin din motive false. Nu da niciodată oamenilor nefericiți cheia fericirii tale. 6) Păstrează-ți perspectiva – nu toată lumea a auzit, iar celor mai mulți nici nu le pasă. Un cuvânt rău nu anulează binele din tine. 7) Lasă critica să te facă mai blând. Amintește-ți că și tu i-ai criticat pe alții. Nu cumva e un bumerang care a pornit din propria ta inimă? 8) Roagă-te pentru cei care te critică. Lucrul acesta te va face mai bun și îți va neutraliza amărăciunea. Ura îți distruge sănătatea și îți fură fericirea. 9) Verifică-te cu Marele Critic. Vezi ce-ți spune Dumnezeu! Cum arată lucrurile în adâncul sufletului tău? 10) După ce te-ai verificat și ești sigur că ai dreptate, poți merge mai departe. Cu deplină încredere, termină ce-ai început, pentru că promisiunile lui Dumnezeu sunt pentru cei care rabdă (vezi Evrei 6:12). Așadar, nu uita: o critică poate fi și constructivă!

„Ei aduc roade şi la bătrâneţe…” (Psalmul 92:14)

     Te deprimă gândul că vei îmbătrâni, te neliniștește sau te face să ai o perspectivă fatalistă? Dacă da, citește (ascultă) aceste versete din Scriptură: „Cei sădiţi în Casa Domnului înverzesc în curţile Dumnezeului nostru. Ei aduc roade şi la bătrâneţe; sunt plini de suc şi verzi…” (Psalmul 92:13-14) Și iată câteva sfaturi pentru a rămâne „plin de suc și verde” pe măsură ce îmbătrânești: 1) Păstrează-ți sănătatea. Studiile arată că sănătatea bună este factorul numărul unu în determinarea nivelului de fericire la bătrânețe. Așadar, încearcă să mănânci sănătos și dacă poți, să faci exerciții fizice des. Bea multă apă, ia vitaminele zilnice și fă-ți controale medicale regulate. Aceste eforturi nu vor garanta că vei avea mai mult timp, dar te vor ajuta să îmbunătățești calitatea timpului petrecut aici pe pământ. 2) Îngrijește-te de aspectul tău fizic. Îmbracă-te decent la orice vârstă, în funcție de buget. Când arăți bine, te simți bine și inspirat… dar păstrează echilibrul în căutarea ta de a fi atractiv. Amintește-ți cuvintele lui Dumnezeu spuse lui Samuel: „Domnul nu Se uită la ce se uită omul; omul se uită la ceea ce izbeşte ochii, dar Domnul Se uită la inimă.” (1 Samuel 16:7) Gândește-te de două ori, examinează-ți motivele, caută sfatul lui Dumnezeu și fă-ți temele înainte de-a apela la proceduri cosmetice. Unele pot fi costisitoare și de-a dreptul periculoase! 3) Caută persoane pe care să le ajuți. Maica Tereza spunea: „Noi nu putem face lucruri mărețe. Putem face doar lucruri mici cu o dragoste mare.” Vei fi uimit de sentimentul de satisfacție, de respectul de sine și de împlinirea pe care le vei simți atunci când ești receptiv la nevoile altora. Un poet necunoscut a scris: „Iubirea și dăruirea fac ca viața să merite să fie trăită!” Așadar, fii „plin de suc și verde” indiferent de vârsta pe care o ai!

„Aleşii Mei se vor bucura de lucrul mâinilor lor.” (Isaia 65:22)

     Trăim într-o societate capricioasă, în care câteva riduri îți pot distruge stima de sine. Dar tu nu trebuie să fii victima acestui sistem de valori, ci mai degrabă să ai încredere în Cuvântul lui Dumnezeu, care spune: „Zilele poporului Meu vor fi ca zilele copacilor, şi aleşii Mei se vor bucura de lucrul mâinilor lor.” (Isaia 65:22). Cineva a spus: „Vârsta este o chestiune de viziune asupra materiei. Dacă nu te deranjează, nu contează!” Așadar iată ce trebuie să faci: 1) Construiește o relație puternică cu Dumnezeu. Petrece timp vorbind cu El, citind Cuvântul Său și „păstrează în inima ta sfaturile Lui! Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale” (Proverbele 3:1-2). 2) Acceptă realitatea îmbătrânirii. Să fim conștienți de asta, noi îmbătrânim încă din momentul în care am fost concepuți. De fapt, în ziua în care te-ai născut, aveai deja nouă luni. Prin urmare, să te agiți pentru că îmbătrânești este la fel de inutil ca și cum te-ai îngrijora că soarele apune în fiecare zi. În loc să-ți faci griji cu privire la durata vieții, profită la maximum de fiecare zi. În fiecare dimineață, privește-te în oglindă și declară: „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, mă voi bucura și mă voi veseli în ea.” (vezi Psalmul 118:24) 3) Stabilește-ți întotdeauna un obiectiv. Nu trebuie să fie ceva măreț în ochii lumii, ci doar ceva ce abia aștepți să faci cu mâinile și mintea ta. Eleanor Roosevelt a spus: „Nu mă pot imagina, la nicio vârstă, stând la fereastră, sau într-un colț, lângă foc, și să privesc în gol pur și simplu!” Așadar, citește, crește, participă, rămâi implicat și trăiește până la ultima suflare!

„Cum este El, aşa suntem şi noi în lumea aceasta, astfel se face că dragostea este desăvârşită în noi…” (1 Ioan 4:17)

     În cultura de astăzi, cuvântul „iubire” înseamnă lucruri diferite pentru oameni diferiți. Îți poți iubi soțul sau soția, țara ta, câinele, telefonul mobil sau mașina… Dar nu-ți iubești soțul sau soția în același mod în care îți iubești telefonul mobil sau mașina, nu-i așa? Tipul de dragoste de la televizor și din tabloide, în care te îndrăgostești și te dez-îndrăgostești din senin, nu este dragoste adevărată, ci egoism și imaturitate. Cuvântul biblic agape (dragostea lui Dumnezeu) indică un angajament necondiționat de iubire care își are rădăcinile într-o decizie neschimbată. Întotdeauna dăruiește și nu se schimbă indiferent dacă dragostea este sau nu împărtășită. Este o decizie a inimii tale, de a căuta binele suprem al celeilalte persoane, indiferent de modul în care aceasta îți va răspunde. Atunci când traducătorii Bibliei King James au dat peste cuvântul grecesc agape, în loc să folosească cuvântul englezesc „love” ei au optat pentru cuvântul „charity” (care înseamnă „filantropie, milă, caritate”). Și au ales această variantă pentru a întări ideea că dragostea adevărată este o iubire dezinteresată, necondiționată, darnică. Și, ca atare, ea direcționează bunătatea, respectul și loialitatea către persoana iubită. Biblia spune că: „Dumnezeu este dragoste şi cine rămâne în dragoste rămâne în Dumnezeu, şi Dumnezeu rămâne în el.” (1 Ioan 4:16-17) Ceea ce ne face să fim diferiți de lume și să ieșim în evidență nu sunt cuvintele noastre, ci dragostea noastră unii față de alții. Când ne vom putea depăși diferențele, când vom trece ușor peste granițele confesionale, rasiale și culturale, și când ne vom iubi cu adevărat unii pe alții, lumea va fi atrasă de Hristos și va pleca și urechea la ceea ce spunem (vezi Ioan 13:35)! Așadar, să ne iubim unii pe alții!

„Cel neprihănit de şapte ori cade şi se ridică…” (Proverbele 24:16)

     Când vine vorba despre gestionarea relațiilor, fiecare dintre noi are plusuri și minusuri, calități și defecte. Așadar, pentru a supraviețui și a prospera într-o relație, trebuie să învățăm să perseverăm. Chiar și atunci când am făcut tot ce ne-a stat în putință pentru a diminua potențialul de eșec, tot trebuie să fim pregătiți pentru el. Iar dacă rămânem împotmoliți în propria noastră înfrângere, vinovăție sau rușine (din cauza șanselor ratate și a alegerilor incorecte, într-o anumită relație), nu vom întâlni niciodată libertatea de a ne susține celelalte relații. Un pastor spunea: „Pentru a contracara acest lucru, îmi las o marjă  de 10% șanse de eșec ca relația să meargă așa cum am crezut că va merge!” Cred că e un sfat bun! Așa că, ținând cont de asta, promite-ți și fă tot ce ține de tine ca, indiferent de circumstanțele care apar sau de relațiile care eșuează lamentabil, să supraviețuiești. Te vei ridica, vei învăța din ele, te vei apropia mai mult de Dumnezeu și, dacă nu pentru altceva, Îi vei mulțumi pentru binecuvântările care au rămas încă în viața ta. Iar când te gândești la ele, vei vedea ce multe sunt! Când te gândești la lunga listă de binecuvântări care apar și rămân în viața ta chiar în mijlocul dificultăților, pierderilor și frustrărilor, ești mai în măsură să vezi imaginea de ansamblu și nu doar necazul actual din fața ochilor tăi. Recunoștința este un remediu sigur pentru autocompătimire și disperare. Mulțumirea te ridică din nou la poziția de a-ți vedea mai clar relațiile și viața. Când apar probleme în relațiile tale, pune-ți această întrebare și răspunde sincer la ea: Vrei cu adevărat ca această relație să funcționeze? Dacă da, angajează-te să te rogi pentru cealaltă persoană, să o iubești necondiționat și să investești în ea. Când faci asta, ai încredere că Dumnezeu va face restul!

„Trăiţi în dragoste, după cum şi Hristos ne-a iubit…” (Efeseni 5:2)

     Vindecarea spirituală are loc atunci când ești capabil să-ți mărturisești problema cuiva suficient de matur pentru a te ajuta s-o rezolvi, și suficient de dedicat pentru a nu te lăsa baltă. Ce înseamnă să „trăiești în dragoste”? 1) Să crezi în dragostea nesfârșită a lui Dumnezeu față de tine. 2) Să arăți dragostea Lui celorlalți. 3) Să fii capabil să accepți dragostea lor în schimb. Numai așa poți ajunge să fii desăvârșit din punct de vedere spiritual! Iar iubit poți fi doar în măsura în care te lași cunoscut de ceilalți. Atunci când o parte din viața ta este ascunsă, umbrită, plină cu secrete pe care le știi doar tu și Dumnezeu, când ceilalți îți spun cuvinte de apreciere, tu te gândești în adâncul tău: „Dacă ai ști tot adevărul despre mine, nu m-ai aprecia deloc!” Astfel, nu poți să primești dragostea lor și să fii întărit prin ea. Păcatul ne izolează, iar păcatul și izolarea ne vor îmbolnăvi sufletul, și chiar și trupul. Mărturisirea și apoi rugăciunea, conectarea unul cu celălalt și cu Dumnezeu, fac loc Duhului Sfânt și promovează vindecarea. A fi pe deplin cunoscut și pe deplin iubit este cel mai vindecător dar pe care ni-l putem oferi unul altuia! Biblia spune: „Mărturisiţi-vă unii altora păcatele şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi.” (Iacov 5:16) Noi toți suntem păcătoși iertați, sau în curs de recuperare, și nimeni nu poate fi în siguranță într-o relație dacă este iubit doar pentru că este inteligent, puternic, frumos sau de succes. Un învățător al Bibliei spunea: „Când ne întrebăm sincer care persoană din viața noastră înseamnă cel mai mult pentru noi, descoperim adesea că este vorba despre cei care, în loc să ne dea sfaturi, soluții sau leacuri, au ales mai degrabă să ne împărtășească durerea și să ne atingă rănile cu o mână caldă și tandră.” Așadar, mărturisește-ți problemele, secretele și îndoielile – în primul rând lui Dumnezeu, și apoi unei persoane în care ai încredere.

„Cel ce stă sub ocrotirea Celui Preaînalt… se odihneşte la umbra Celui Atotputernic…” (Psalmul 91:1)

     Ce este „umbra Celui Atotputernic”? Să ne gândim la pustia (deșertul) în care Israel a rătăcit timp de patruzeci de ani, și-n care temperaturile puteau ajunge, ziua, până la 45-50 de grade. Moise a numit-o „pustie mare și grozavă”. (Deuteronomul 8:15) Nu exista umbră, cu excepția celei oferite de corturile în care locuiau oamenii. Așa că ei au înțeles această metaforă puternică, „la umbra Celui Atotputernic.” Dacă te pierdeai în deșert, copiii lui Israel erau obligați, prin legea ospitalității, să-ți satisfacă nevoia de hrană, apă, protecție împotriva dușmanului și umbră împotriva soarelui arzător. Funcționa astfel: mai întâi trebuia să afli numele păstorului principal. Apoi trebuia să te prinzi de cordonul de la cortul lui și să strigi după ajutor. Când făceai asta, legea ospitalității îl obliga să te ia în siguranță în cortul său. Într-adevăr, aceeași lege spunea și că trebuie să te protejeze cu prețul vieții sale. Ați înțeles ideea? Numele lui Dumnezeu, El Shaddai, descrie două aspecte minunate ale caracterului Său. „El” vorbește despre puterea și tăria Sa. „Shaddai’” înseamnă literal „cel cu pieptul puternic”, și se referă la blândețea unei mame care-și ține copilul la piept. În anumite zile trebuie să mergi la Dumnezeu pentru a primi puterea necesară de a rezista atacului inamicului; în alte zile, trebuie doar să mergi la El și să-L lași să te țină în brațe și să te mângâie. Poetul a scris: „Să nu-mi mai primesc mângâierea, decât din firava mea agățare de Tine; numai așa mă bucur nespus – în puternica Ta agățare de mine!” Deci, când lucrurile devin prea „arzătoare” pentru tine, aleargă „la umbra Celui Atotputernic”!

„Când se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa.” (Proverbele 21:11)

     Fie că este vorba despre viața personală sau despre carieră, a învăța cum să comunici cu ceilalți este esențial pentru succesul și fericirea dintr-o relație. În afară de obținerea unor adevăruri, comunicarea ar trebui să ofere o modalitate de a obține o anumită înțelegere a inimii și a minții altei persoane. Iar o bună comunicare necesită tălmăcire. Într-adevăr, înveți limba celeilalte persoane. Noi toți folosim aceleași cuvinte, dar avem limbaje unice atunci când vine vorba despre dragoste. Ceea ce vrei să zici atunci când spui: „Am nevoie de cineva care să-mi fie alături”, s-ar putea să nu fie ceea ce vrea să spună cealaltă persoană atunci când spune: „Voi fi alături de tine.” Tu trebuie să înveți limbajul celuilalt fără ca presupunerile anterioare și proiecțiile de apărare incorecte să te apese. O astfel de alfabetizare interpersonală îți va fi de folos în anii următori. Te va împiedica să-l tratezi pe celălalt ca și cum ai fi pur și simplu tu într-o formă diferită, sau să-ți imaginezi că este exact ca cel mai bun prieten sau cea mai bună prietenă a ta etc. Toți avem nevoie să iubim și să fim iubiți, dar folosim mijloace de comunicare diferite pentru a ne exprima dorințele. Nu-ți fie frică să verifici termenii și să compari definițiile pentru a te asigura că amândoi cântați aceeași partitură. Un respectat învățător biblic o spunea astfel: „Adesea, în propriile mele conversații, spun: „Lasă-mă să-ți spun ce am înțeles, ca să văd dacă asta ai vrut să spui!” Sunt șocat de câte ori aud ceva total diferit de ceea ce s-a dorit!” Fericirea durabilă nu vine din lucrurile pe care le avem, ci din relațiile bune și sănătoase. Așadar, încearcă să-ți îmbunătățești abilitățile de comunicare. Merită investiția!