„Slujiţi-vă unii altora în dragoste.” (Galateni 5:13)

     Dragostea înseamnă mai degrabă ceva ce faci, și nu ceva ce simți. Apostolul Pavel scria: „Fraţilor, voi aţi fost chemaţi la slobozenie. Numai nu faceţi din slobozenie o pricină ca să trăiţi pentru firea pământească, ci slujiţi-vă unii altora în dragoste.” (Galateni 5:13). Așadar, cum ar trebui să-ți exprimi dragostea? Iată ce scria un autor: „Un tânăr care va conduce cinci ore ca să fie câteva minute cu mama sa cu ocazia zilei ei de naștere. Cineva vorbește despre o carte care-l interesează, iar un prieten face tot posibilul să facă rost de un exemplar pe care i-l oferă fără niciun motiv vizibil. O familie de vârsta a doua ia masa într-un restaurant, și văd un soț și o soție tineri și cu bani puțini, și le plătesc acestora consumația în secret. Un tată care știe cât de mult îi place fiicei lui să aibă mașina curată, așa că merge pe furiș și o spală ca să-i facă o surpriză. Persoanele dintr-un grup care își trimit e-mail-uri ca o formă de a-și exprima grija unii față de alții. Un înțelept a spus odată că, așa cum cele trei legi ale imobiliarelor sunt „locația, locația, locația”, tot așa cele trei legi ale relațiilor sunt „observația, observația, observația”! Persoanele care ne dau viață sunt cele care ne observă. Sunt cele care știu ce ne place, și ce ne produce frică. Când ne străduim să observăm cu adevărat pe cineva, dragostea noastră pentru acea persoană crește. Când ne străduim să observăm o altă persoană, în acea uitare de sine, propriul nostru suflet înflorește.” Maica Tereza obișnuia să spună: „Dacă nu poți face lucruri mari, fă lucruri mici cu o dragoste mare. Și dacă nu le poți face cu o dragoste mare, fă-le cu o dragoste mică. Și dacă nu le poți face cu o dragoste mică, fă-le oricum.” Și nu uita că dragostea crește atunci când slujești!

„Domnul Dumnezeu… Se va bucura de tine cu mare bucurie…” (Țefania 3:17)

     Care este concepția ta despre Dumnezeu? Când te rogi „Tatăl nostru”, ce vezi? Un părinte care te-a abandonat, care te-a abuzat sau care a renunțat la responsabilitatea sa față de tine? Te gândești la un tată mânios care te ține din scurt și care nu te-a apreciat niciodată? Cu alte cuvinte, la un Dumnezeu care te lovește de fiecare dată când greșești? În acest caz, trebuie să-ți schimbi concepția despre El! În Biblie citim următoarele cuvinte: „Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău, ca un viteaz care poate ajuta; Se va bucura de tine cu mare bucurie, va tăcea în dragostea Lui şi nu va mai putea de veselie pentru tine.” (Țefania 3:17). Să reluăm acest verset pe îndelete: 1) „Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău…” El nu este un zeu distant, ci un Tată ceresc apropiat și personal, care Își iubește nespus de mult copiii Săi răscumpărați! 2) „Ca un viteaz care poate ajuta…” Când te gândești la cuvântul „viteaz”, imaginează-ți-l pe Hercule de un miliard de ori mai puternic, și nici măcar nu ești pe aproape. Poate astăzi ești slab, dar El este puternic! Poate că păcatele tale sunt multe și mari, dar harul Său salvator este mai mare (vezi Romani 5:20). 3) „Se va bucura de tine cu mare bucurie…” De fiecare dată când Dumnezeu te privește, El zâmbește și Se bucură. Tu faci ca inima Lui să se bucure – când asculți de El. Știai lucrul acesta? 4) „Va tăcea în dragostea Lui.” Ai văzut cum își ține o mamă bebelușul în brațe, când el plânge, și-i șoptește: „Gata, gata, nu s-a-ntâmplat nimic, e-n regulă, sunt aici, te iubesc!”? Bebelușul este mângâiat, se simte în siguranță și adoarme. Asta face Dumnezeu pentru noi. 5) „Nu va mai putea de veselie pentru tine.” Dumnezeu este vesel! Cum așa, de ce e vesel? Pentru că-L iubești, asculți de Cuvântul Său și te încrezi în El! Așadar, e timpul să-ți schimbi concepția despre Dumnezeu!

„Un singur lucru trebuie. Maria şi-a ales partea cea bună…” (Luca 10:42)

     Când Domnul Isus a mers în vizită acasă la Maria și la Marta, reacțiile lor față de El au fost diferite. Marta s-a concentrat asupra pregătirii mesei. Scopul ei era să Îi facă pe plac lui Isus. Doar că ea a făcut o greșeală: munca ei a devenit mai importantă decât Domnul ei! Ceea ce a început ca o misiune de slujire, a devenit o experiență de auto-compătimire. Ea a uitat că mâncarea trebuia să-L onoreze pe Isus, nu pe ea! Marta a zis: „Doamne, nu-Ţi pasă că soră-mea m-a lăsat să slujesc singură? Zi-i dar să-mi ajute!” (Luca 10:40) Ce i-a răspuns Domnul Isus? „Marto, Marto, pentru multe lucruri te îngrijorezi şi te frămânţi tu, dar un singur lucru trebuie. Maria şi-a ales partea cea bună…” (Luca 10:41-42) Și ce a ales Maria? Părtășia cu Domnul Isus! Riscul activității religioase este că uneori aceasta ne face doar să ne simțim bine și să dăm bine în fața altora. Activitatea în defavoarea părtășiei este aleasă de aceia care-L iubesc pe Domnul, dar nu sunt neapărat implicați în lucrarea bisericii. E uimitor să vedem cât de multe persoane inteligente și de succes ajung la epuizare fizică și spirituală pentru că și-au neglijat relația cu Dumnezeu. Ele nu și-au propus și nu au dorit lucrul acesta, dar s-au deprins să lucreze singure și nu au înțeles că trebuie să se bizuie pe El. Sau au aderat la ideea „compartimentării religioase”, în sensul că Dumnezeu și creștinismul înseamnă doar o întâlnire de duminica! Faptul că Domnul Isus a ales și a recomandat părtășia în detrimentul activității ne învață o lecție foarte importantă: dacă nu pui relația ta cu Dumnezeu în centrul vieții tale, te vei lupta ca să-ți găsești adevăratul scop, să te bucuri de rodul muncii tale și să experimentezi pacea și bucuria de la Dumnezeu.

„Cetăţenia noastră este în ceruri…” (Filipeni 3:20)

     Vom reflecta și astăzi la aptitudinile și calificările unui ambasador. În calitate de ambasador, al Cerului, Biblia spune că tu trebuie să ai următoarele calități și trăsături de caracter: 1) Să fii cetățean al țării pe care o reprezinți: „Cetăţenia noastră este în ceruri…”; 2) Caracterul și comportamentul tău trebuie să reflecte cele mai înalte valori ale țării tale: „Dumnezeul nostru să vă găsească vrednici de chemarea Lui…” (2 Tesaloniceni 1:11); 3) Trebuie să fii echipat corespunzător: „Sunt felurite daruri, dar este acelaşi Duh.” (1 Corinteni 12:4); 4) Trebuie să fii loial lui Dumnezeu și Împărăției Lui, pentru că „Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni…” (Matei 6:24); 5) Ambasadorul trebuie să poată comunica eficient. Cei mai buni ambasadori sunt cel puțin bilingvi: ei vorbesc și înțeleg și limba celor din țara în care activează. Tu poți face asta? Pentru a da răspunsul corect, trebuie să înțelegi întrebarea, pe cel care a pus-o, și de unde vine acesta. Biblia spune: „Fiţi totdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi, dar cu blândeţe şi teamă.” (1 Petru 3:15-16) Să reținem imperativul „Fiți gata”! 6) Ambasadorul trebuie să fie un bun diplomat. Ambasadorii sunt eficienți dacă sunt persoane plăcute în timpul misiunii lor. Nu ți-ai dori ca cel ce-ți reprezintă țara să fie arogant și necioplit în relație cu ceilalți! Domnul Isus a zis: „Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.” (Ioan 13:35) Așadar, mesajul nostru este Evanghelia și strategia noastră este dragostea! Care este misiunea noastră? Chemarea la mântuire! Biblia spune că suntem „trimişi împuterniciţi ai lui Hristos şi, ca şi cum Dumnezeu ar îndemna prin noi, vă rugăm fierbinte, în Numele lui Hristos: Împăcaţi-vă cu Dumnezeu!” (2 Corinteni 5:20). Deci, fii un bun ambasador al lui Hristos!

„Întăriţi-vă în Domnul şi în puterea tăriei Lui.” (Efeseni 6:10)

     Ideea noastră despre ce înseamnă să fii ambasador s-a schimbat în mod radical în urmă cu un deceniu, când ambasadorul Statelor Unite în Libia a fost ucis de teroriști. În zonele de luptă, ambasadorii trebuie să fie persoane cu totul speciale. Și tu te afli într-o zonă de luptă și ai nevoie de „puterea tăriei Lui”! Apostolul Pavel scrie (Efeseni 6:10-18): „Încolo, fraţilor, întăriţi-vă în Domnul şi în puterea tăriei Lui. Îmbrăcaţi-vă cu toată armătura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţine piept împotriva uneltirilor diavolului. Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti. De aceea, luaţi toată armătura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea şi să rămâneţi în picioare după ce veţi fi biruit totul. Staţi gata dar, având mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcaţi cu platoşa neprihănirii, având picioarele încălţate cu râvna Evangheliei păcii. Pe deasupra tuturor acestora, luaţi scutul credinţei cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău. Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu. Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi…”  Ca ambasador al lui Hristos, tu trebuie să fii loial lui Dumnezeu, în toate aspectele; a nu fi loial înseamnă trădare. S-ar putea să spui: „E un standard înalt!” Da, pentru că este „o chemare înaltă” (vezi Filipeni 3:14). Dar este totodată și cea mai împlinită și răsplătită viață, așa că merită osteneala noastră întreagă!

„Noi dar, suntem trimişi… ai lui Hristos…” (2 Corinteni 5:20)

     Slujba pe care o ai în Împărăția lui Dumnezeu este similară cu a unui ambasador. Ce mare privilegiu, și ce mare responsabilitate! În trei episoade consecutive ne vom uita la câteva calități ale unui ambasador. Întâi, ambasadorul trebuie să fie cetățeanul țării pe care o reprezintă. „Cetăţenia noastră este în ceruri” (Filipeni 3:20). Aflându-se în exil, apostolul Ioan a spus: „mă aflam în ostrovul care se cheamă Patmos… În ziua Domnului eram în Duhul.” (Apocalipsa 1:9-10) Ioan știa că nu unde este, ci al cui este contează cel mai mult în calitatea sa de reprezentant al Domnului. Viața ta este singura Biblie pe care o vor citi mulți oameni vreodată! De pe buzele tale vor primi singura Evanghelie pe care o vor auzi vreodată! Atitudinea ta poate contribui la câștigarea lor mai mult decât toate argumentele tale. Înainte de a fi răstignit, Domnul Isus a rostit următoarea rugăciune pentru ucenicii Săi: „Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de cel rău. Ei nu sunt din lume, după cum nici Eu nu sunt din lume. Sfinţeşte-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul. Cum M-ai trimis Tu pe Mine în lume, aşa i-am trimis şi Eu pe ei în lume.” (Ioan 17:15-18). Înainte ca ambasadorul să fie numit în funcție, el trece prin cea mai amănunțită cercetare pe care ne-o putem imagina: integritatea morală, interacțiunile pe plan financiar, viața de familie, dosarul de angajat, fiecare vorbă și faptă îi sunt puse sub microscop. Și atunci, nu ar trebui oare să se petreacă asta cu atât mai mult pentru ambasadorii Împăratului împăraților? Așa că, nu uita niciodată de partea cui ești și cărei împărății aparții! Și nu uita niciodată pe cine reprezinți: tu ești ambasadorul lui Isus Hristos!

„Rămâneţi… până veţi fi îmbrăcaţi cu putere de sus.” (Luca 24:49)

     Poți fi o persoană educată, experimentată și talentată, dar nu vei împlini planul lui Dumnezeu pentru viața ta până nu ești „îmbrăcat cu putere de sus.” Să citim împreună aceste două pasaje din Sfânta Scriptură: 1) „Iată că voi trimite peste voi făgăduinţa Tatălui Meu, dar rămâneţi în cetate până veţi fi îmbrăcaţi cu putere de sus.” (Luca 24:49). 2) „În Ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc. Deodată, a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic şi a umplut toată casa unde şedeau ei… Și toţi s-au umplut de Duh Sfânt…” (Faptele Apostolilor 2:1-2, 4). Iar ceea ce s-a întâmplat apoi a fost uimitor! Apostolul Petru, care tocmai se lepădase de Domnul Isus, a stat înaintea mulțimii și le-a predicat Evanghelia. A văzut rezultatele? Da. „În ziua aceea, la numărul ucenicilor s-au adăugat aproape trei mii de suflete.” (Faptele Apostolilor 2:41) Și puterea pe care au primit-o a fost sursa tăriei lor, când s-au confruntat cu necazurile și prigoana. Iată ce spune Scriptura (Faptele Apostolilor 4:31): „După ce s-au rugat ei, s-a cutremurat locul unde erau adunaţi; toţi s-au umplut de Duhul Sfânt şi vesteau Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală.” Și aceasta nu a fost o experiență unică, ci ei au fost umpluți mereu cu Duhul Sfânt. Poate că tu spui: „Nu sunt suficient de bun pentru a fi umplut cu Duhul Sfânt!” Dar Domnul Isus a zis: „Dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfânt celor ce i-L cer!” (Luca 11:13). Așadar, dacă vrei să faci și să împlinești voia lui Dumnezeu în viața ta, roagă-te ca El să te umple cu Duhul Său cel Sfânt… și El o va face!

„Duhul tatălui lor Iacov s-a înviorat.” (Geneza 45:27)

     Dacă visul care crezi că ți-a fost dat de Dumnezeu pare mort, citește următoarele cuvinte din Scriptură: „Şi i-au spus: „Iosif tot mai trăieşte şi chiar el cârmuieşte toată ţara Egiptului.” Dar inima lui Iacov a rămas rece, pentru că nu-i credea. Când i-au istorisit însă tot ce le spusese Iosif şi a văzut carele pe care le trimisese Iosif ca să-l ducă, duhul tatălui lor Iacov s-a înviorat.” (Geneza 45:26-27). Ani de-a rândul, Iacov a crezut ce-i spuseseră fiii săi: că Iosif, făuritorul de vise, a murit. Dar era o minciună. Şi Biblia spune că Iacov s-a însuflețit, deşi era foarte bătrân, când a văzut carele pline de bogății care au fost trimise ca să-l ducă să-și vadă fiul care era acum prințul Egiptului. Dar să reținem: când Iacov a auzit prima oară, el „nu i-a crezut” (vers. 26). Când ai trăit în eșec și descurajare timp de atâția ani, e greu să anticipezi victoria. Nicio problemă, Dumnezeu are răbdare! El va lucra în continuare în tine. Își va arăta harul și bunătatea, așa încât vei începe să te încrezi în El din nou. Iacov s-a înviorat când „a văzut” şi tu te vei înviora când vei vedea mâna lui Dumnezeu la lucru. Nu crede că visul tău a murit, căci atunci el nu se va împlini niciodată. Și nu-i crede pe aceia care-ți spun că ești prea bătrân să-ți împlinești visul pe care ți l-a dat Dumnezeu. În ultimele capitole din viața ta, poți aduna mai multe comori decât ai adunat în cele de dinainte! Biblia spune că: „Bătrânii voştri vor visa visuri…” (Ioel 2:28). Dumnezeu este dătătorul viselor. Și El nu Se oprește aici: El le readuce la viață și îți dă putere să le împlinești. Nu ești niciodată prea bătrân! Crede că ce a făcut Dumnezeu pentru Iacov, poate face şi pentru tine, chiar astăzi!

„Cine îşi iubeşte viaţa o va pierde şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta o va păstra pentru viaţa veşnică.” (Ioan 12:25)

Astăzi vom vorbi despre încă două domenii în care Dumnezeu dorește să te dezvolți și să înflorești: 1) Relațiile tale. Din punct de vedere relațional, sinele tău care suferă este deseori tulburat. Îți lipsește disciplina în ceea ce spui și uneori recurgi la sarcasm, bârfă și lingușeală. Te izolezi. Ești dominator. Ești ofensiv. Te retragi. Pe de altă parte, sinele tău înfloritor caută binecuvântarea celorlalți. Ei îți dau energie. Poți să-ți dezvălui gândurile și sentimentele într-un mod care îi invită pe ceilalți să se deschidă. Ești grabnic să-ți recunoști greșelile și să-i ierți pe ceilalți de bună voie. 2) Experiențele tale. Dumnezeu te crește pentru că dorește să te folosească în planul Său de a-i răscumpăra pe oameni: de aceea vei vedea că-ți va schimba experiențele. Sinele tău înfloritor are dorința de a contribui. Trăiești având sentimentul chemării. Bineînțeles, dorința ta lăuntrică de a deveni ceea ce ai fost creat să fii este un mic ecou a dorinței lui Dumnezeu de a face din tine o nouă creație. Rabinii au numit lucrul acesta tikkun olam – „a repara lumea”. Concentrat pe propria ta persoană, viața ta e la fel de măruntă ca un grăunte de grâu. Dar, oferită lui Dumnezeu, e ca și cum acel grăunte este sădit într-un sol bogat și crește devenind parte a unui proiect mai măreț. Domnul Isus a spus: „Dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce multă roadă. Cine îşi iubeşte viaţa o va pierde şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta o va păstra pentru viaţa veşnică.” (Ioan 12:24-25). Așadar, dezvoltă-te și înflorește spre slava lui Dumnezeu!

„Cei sădiţi în Casa Domnului înverzesc în curţile Dumnezeului nostru.” (Psalmul 92:13)

     În interiorul tău se dă o luptă între sinele tău aflat în procesul dezvoltării – persoana care ai fost creată de Dumnezeu să fii – și sinele tău aflat în suferință, adică ceea ce ești. Sinele tău suferind se simte incomod și nemulțumit, și atunci vei fi atras de obiceiuri rele, cum ar fi: uitatul la televizor fără să te gândești la nimic, consumarea alcoolului, întreținerea unor relații greșite, cheltuirea excesivă a banilor – lucruri menite să-ți anestezieze temporar durerea… Gândurile tale zboară automat în direcția fricii și a mâniei… Te gândești aproape tot timpul la propria ta persoană. În schimb, dezvoltarea (înflorirea, creșterea și prosperarea) are loc: 1) În duhul tău; ai senzația că primești idei și energie dintr-o sursă din exterior – și așa este: primești putere de la Duhul lui Dumnezeu. Noi discutăm despre a fi inspirat, care literal înseamnă „a primi suflarea lui Dumnezeu.” Dumnezeu suflă peste tine suflare de viață; tu vii la viață și simți că ai un scop pentru care să trăiești. 2) În mintea ta; gândurile tale sunt marcate de bucurie și pace. Ai dorința de a iubi și de a învăța. Ești transformat prin „înnoirea minții” (Romani 12:2). 3) În timpul tău: te trezești în fiecare dimineață cu sentimentul entuziasmului și îți dai seama că nu ești niciodată prea tânăr sau prea în vârstă ca să „înverzești”. Mozart a compus muzica sa extraordinară de când avea 5 ani. Apostolul Pavel i-a zis lui Timotei: „Nimeni să nu-ţi dispreţuiască tinereţea…” (1 Timotei 4:12) În același timp, îți dai seama că nu ești prea bătrân ca să te dezvolți. Ann Mary Robertson (cunoscuta pictoriță supranumită Bunica Moses) avea 69 de ani când s-a apucat de pictură, iar un artist precum Marc Chagall a realizat cele mai bune lucrări ale sale la 90 de ani. Este o dovadă de smerenie să recunoști că nu poți face tot ce-ți dorești. Dar odată ce accepți lucrul acesta, și cauți să profiți la maximum de ceea ce te-a creat Dumnezeu să fii, începi să te dezvolți!