CUM SĂ AI O GÂNDIRE CORECTĂ (1)

„Gândiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ.” (Coloseni 3:2)

     Care este cea mai mare provocare pentru tine, în acest moment? Să scapi de un obicei prost sau să instaurezi unul nou? Să lansezi o nouă afacere sau să salvezi una veche? Să-ți revii dintr-o căsnicie eșuată sau să îmbunătățești o căsnicie bună? Să scapi de depresie sau să ai grijă să nu cazi în depresie? Apostolul Pavel ne oferă două sfaturi pentru a avea o gândire corectă: 1) Să ne fixăm gândirea pe o traiectorie bună. 2) Să ne păstrăm gândirea pe traiectoria bună. Să iei o hotărâre cu privire la gândirea ta este partea ușoară, dar să păstrezi traiectoria bună necesită un angajament zilnic. Oricine poate începe, dar pe parcurs vei avea nevoie de o inimă și de o voință puternice, pentru a duce lucrurile la bun sfârșit. Iar Biblia ne spune cum: „Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu. Uitaţi-vă dar cu luare-aminte la Cel ce a suferit din partea păcătoşilor o împotrivire aşa de mare faţă de Sine, pentru ca nu cumva să vă pierdeţi inima şi să cădeţi de oboseală în sufletele voastre.” (Evrei 12:2-3) Cuvântul „suflet” poate fi tradus prin „sentimente și emoții.” Acesta este domeniul în care ești predispus „să-ți pierzi inima și să cazi de oboseală.” Un șofer treaz te va duce la destinație în siguranță, dar unul beat – nu! Ce controlează cârma vieții tale: Sentimentele? Impulsurile? Starea de spirit? Iată două extrase din Scriptură care-ți pot schimba viața: 1) „Orice gând îl facem rob ascultării de Hristos” (2 Corinteni 10:5). 2) „Tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună şi orice laudă, aceea să vă însufleţească… Şi Dumnezeul păcii va fi cu voi.” (Filipeni 4:8-9). Memorează-le și aplică-le în viața ta!

CUNOAȘTEREA VREMURILOR

„Toate îşi au vremea lor…” (Eclesiastul 3:1)

     Când Dumnezeu îți dă o viziune, fii pregătit să verși lacrimi din cauza ei, pentru că orice viziune vine cu un preț. Calea spre triumf trece prin încercări și teste. Nimeni nu primește un permis special, dar Dumnezeu a promis că va fi un seceriș: „Cei ce seamănă cu lacrimi vor secera cu cântări de veselie. Cel ce umblă plângând când aruncă sămânţa se întoarce cu veselie când îşi strânge snopii.” (Psalmul 126:5-6). Aceste versete ne învață două lucruri: 1) Există o vreme a plânsului; dar aceasta nu este o scuză pentru pasivitate și nici o stare de slăbiciune care să te facă să te plângi că viața este nedreaptă și că situația este dură. Neemia a fost mișcat până la lacrimi de ruinele Ierusalimului. Apoi a făcut un plan, a strâns o echipă și a reconstruit cetatea. Pe tine, ce te mișcă până la lacrimi? Pentru ce simți pasiune? Fă un plan și apucă-te de lucru! 2) Există o vreme a culesului. Totul în viață are un motiv și o vreme (vezi Eclesiastul 3:1-8). Când înțelegi motivul și profiți la maximum de anotimpul tău, ajungi „ca un pom sădit lângă un izvor de apă, care îşi dă rodul la vremea lui” (Psalmul 1:3). Să reținem cuvintele „la vremea lui” – rodul nu crește înainte de vreme. De aceea trebuie să distingi schimbarea anotimpurilor din viața ta și să te adaptezi la ele. Așa este mai ales când vine vremea secerișului. Lacrimile sunt pentru cel ce seamănă, dar bucuria este pentru cel ce seceră. Așadar, când anotimpurile din viața ta se schimbă, tu te vei putea bucura de rodul muncii tale. Ți-ai făcut datoria; acum e vremea să te bucuri de ceea ce ți-a promis Dumnezeu!

CE FEL DE PERSOANĂ EȘTI?

„Roada Duhului, dimpotrivă, este… înfrânarea poftelor.” (Galateni 5:22-23)

     Astăzi vom vorbi despre două atitudini ale omului: controlul și autocontrolul. Tu – ești o persoană cu stăpânire de sine sau care stăpânește? Haideți să aflăm. Persoanele cu o atitudine dominantă dau vina pe diavol, pe oameni sau pe circumstanțe pentru problemele lor, și răspund prin învinovățire, prin ură și prin proiectarea frustrărilor. Ei manipulează oamenii și circumstanțele în avantajul lor. Cu cât încearcă mai mult să domine și să controleze, cu atât se simt mai rău; și cu cât se simt mai rău, cu atât mai mult încearcă să controleze! Dumnezeu nu dorește ca tu să duci o astfel de viață. Persoanele care sunt stăpâne pe sine înțeleg că diavolul nu poate face nimic fără cooperarea lor și că ele nu vor și nu trebuie să cedeze (vezi Luca 10:17). Aceste persoane înțeleg că nu oamenii, și nu circumstanțele sunt problema – ci felul în care ele reacționează. Așadar, ele reacționează amintindu-și trei lucruri și tu trebuie să faci la fel: 1) Persoana pe care trebuie s-o stăpânesc sunt eu însumi. 2) Uneori trebuie să las oamenii și împrejurările în seama lui Dumnezeu și să-L las pe El să se ocupe de ele. 3) Trebuie să mă alimentez zilnic din puterea Duhului Sfânt pentru a-mi stăpâni reacțiile, pentru a urma principiile Scripturii și pentru a păstra controlul asupra vieții mele. Ca atare, cei care se controlează pe sine și nu pe alții, evită durerile provocate de vină și remușcare, și nu-și transformă relațiile în zone de luptă. Ei știu că Duhul Sfânt produce această roadă a stăpânirii de sine și înțeleg că Duhul Sfânt nu-i va controla și nici nu îi va ajuta să-i controleze pe alții, ci le va da putere să se controleze pe ei înșiși. Oamenii călăuziți de Duhul Sfânt nu vor fi parte din problemă, ci din soluție! Așadar, roagă-te să fii o persoană care se stăpânește pe sine, și nu pe alții!

TU CU CE TE CONFRUNȚI?

„…Şi pe când se duceau, au fost curăţaţi.” (Luca 17:14)

     În Evanghelia după Luca, capitolul 17, de la versetul 12 citim: „Pe când intra într-un sat, L-au întâmpinat zece leproşi. Ei au stat departe, şi-au ridicat glasul şi au zis: „Isuse, Învăţătorule, ai milă de noi!” Când i-a văzut Isus, le-a zis: „Duceţi-vă şi arătaţi-vă preoţilor!” Şi pe când se duceau, au fost curăţaţi. Unul din ei, când s-a văzut vindecat, s-a întors, slăvind pe Dumnezeu cu glas tare.” Există o paralelă spirituală între lepră și viață; ambele te epuizează. Oare treci și tu printr-o asemenea stare, astăzi? Dacă da, iată ce trebuie să faci: 1) Vino cu problema ta la Domnul Isus. El îți poate împlini nevoia și îți poate aduce din nou pacea și bucuria. Imploră-L. Nu te mai gândi că ar trebui să fii respectabil; oamenii disperați fac lucruri disperate și Dumnezeu răspunde rugăciunilor de implorare! Biblia adeverește acest lucru: „Mă veţi căuta, şi Mă veţi găsi dacă Mă veţi căuta cu toată inima.” (Ieremia 29:13). 2) Fă tot ce-ți va spune El! Nu Îi pune condiții lui Dumnezeu. Și nu căuta o experiență identică cu a altcuiva. Domnul Isus le-a spus celor zece leproși să meargă și să se arate preoților. Oare de ce nu i-a vindecat pe loc, la fel cum a făcut cu alții? Credința nu necesită explicații, nu-i așa? 3) Fii pregătit să pășești prin credință! Când s-a întâmplat minunea cu leproșii? „Pe când se duceau, au fost curăţaţi.” Uneori, Dumnezeu îți dă răspunsul când pășești și pleci prin credință, fiecare pas aducându-te mai aproape de izbăvire. Dar nimic nu se întâmplă, până nu faci acel prim pas! 4) Nu uita să-I mulțumești. Numai unul din cei zece leproși s-a întors să Îi mulțumească Domnului Isus, iar El a subliniat cu tristețe lucrul acesta. Și o face și în dreptul nostru! Așadar, te poți duce la El să primești următorul răspuns… când îți aduci aminte să Îi mulțumești pentru cel dinainte!

CERE ÎNȚELEPCIUNE DE LA DUMNEZEU!

„Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu…” (Iacov 1:5)

     Înțeleptul Solomon a spus: „Dobândeşte înţelepciune, dobândeşte pricepere; nu uita cuvintele gurii mele şi nu te abate de la ele! N-o părăsi, şi ea te va păzi; iubeşte-o, şi te va ocroti! Iată începutul înţelepciunii: dobândeşte înţelepciunea şi, cu tot ce ai, dobândeşte priceperea. Înalţ-o şi ea te va înălţa; ea va fi slava ta dacă o vei îmbrăţişa.” (Proverbele 4:5-8). Există multe căi prin care poți căpăta înțelepciune: 1) Să înveți din cunoștințele și învățămintele altora. „Prin mândrie se aţâţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile.” (Proverbele 13:10). 2) Să ai o gândire în afara tiparelor. Afirmații precum: „Așa am făcut mereu lucrurile!” justifică o verificare amănunțită, atunci când suntem obișnuiți să apărăm metode care nu mai sunt valabile. 3) Să scrii și să reflectezi la ce ai aflat prin experiență. 4) Să nu tragi concluzii pripite. Creșterea este întotdeauna o lucrare în desfășurare. Creativitatea este spontană și poate fi deranjantă. Capacitatea de a-ți păstra concentrarea și credința în mijlocul schimbărilor este un semn al creșterii și al maturității. Acum, căile acestea sunt bune, dar izvorul nesecat al înțelepciunii supreme este Cuvântul lui Dumnezeu! „Domnul dă înţelepciune; din gura Lui ies cunoştinţa şi priceperea” (Proverbele 2:6); „Înţelepciunea care vine de sus este întâi curată, apoi paşnică, blândă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roade bune, fără părtinire, nefăţarnică.” (Iacov 3:17); „Eu, zice Domnul, te voi învăţa şi-ţi voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfătui şi voi avea privirea îndreptată asupra ta.” (Psalmul 32:8). Așadar, refuză să mai trăiești în derivă, refuză să mai duci o viață fără angajamente și lipsită de călăuzire! Astăzi, roagă-te și cere înțelepciune de la Dumnezeu!

NU FACE COMPROMISURI CU PRIVIRE LA SCRIPTURĂ!

„Trebuie să ne ţinem de lucrurile pe care le-am auzit, ca să nu fim depărtaţi de ele.” (Evrei 2:1)

     Noi trebuie să susținem cu tărie și să proclamăm adevărurile Scripturii. Care sunt adevărurile fundamentale pe care este clădită Biserica lui Isus Hristos? Caracterul infailibil al Bibliei; nașterea lui Hristos din fecioara Maria; viața Sa neatinsă de păcat, moartea Sa ispășitoare; învierea Sa în trup și lucrarea Sa de mijlocire pentru noi; nevoia noastră de a fi mântuiți, botezați și umpluți de Duhul Sfânt; porunca de a duce Evanghelia până la marginile pământului; proclamarea revenirii iminente a Domnului Isus Hristos, ca să domnească și să stăpânească. Aceste adevăruri nu se pot negocia! Poate că te întrebi: „Dar nu vom fi percepuți ca fiind înguști la minte?” Tot ce se poate, dar și legea gravitației este limitată! Și legile matematicii de asemenea. Dar ce spui de apostolul Pavel? A fost și el îngust la minte, când a scris (Galateni 1:8): „Chiar dacă noi înşine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o evanghelie deosebită de aceea pe care v-am propovăduit-o noi, să fie anatema!”? Cancerul începe cu o celulă neidentificată, dar care poate ajunge să distrugă tot trupul. De aceea, apostolul Iuda scrie: „vă îndemn să luptaţi pentru credinţa care a fost dată sfinţilor odată pentru totdeauna. Căci s-au strecurat printre voi unii oameni scrişi demult pentru osânda aceasta, oameni neevlavioşi, care schimbă în desfrânare harul Dumnezeului nostru şi tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpân şi Domn, Isus Hristos.” (Iuda 3-4). Să reținem cuvintele: „credința care a fost dată sfinților odată pentru totdeauna.” Metodele de proclamare a Evangheliei se pot schimba, însă mesajul nostru nu trebuie să se schimbe niciodată. Noi nu trebuie să facem compromisuri cu privire la Cuvântul lui Dumnezeu. Amin?

AI INIMA ZDROBITĂ?

„Domnul… tămăduieşte pe cei cu inima zdrobită, şi le leagă rănile.” (Psalmul 147:2-3)

     Dacă ești implicat într-o relație sau o situație abuzivă, iată ce-ar trebui să faci: 1) Pune capăt relației, dacă trebuie. Nu este de datoria ta să schimbi cealaltă persoană. Și nu este un eșec pentru tine dacă ea nu se schimbă, atunci când este confruntată cu dragostea și adevărul lui Dumnezeu. Iată o promisiune din Scriptură în care te poți încrede: „Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi.” Aşa că putem zice plini de încredere: „Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme! Ce mi-ar putea face omul?” (Evrei 13:5-6). 2) Cere ajutor. Înțeleptul Solomon a lăsat scris: „Dacă se scoală cineva asupra unuia, doi pot să-i stea împotrivă; şi funia împletită în trei nu se rupe uşor.” (Eclesiastul 4:12). Dacă ai nevoie de un grup de sprijin în rugăciune sau de un mediator care să intervină, treci la fapte chiar acum, nu mai sta pe gânduri! 3) Roagă-te pentru cealaltă persoană. Sfânta Scriptură așa ne învață: „Faceţi bine celor ce vă urăsc, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, rugaţi-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi.” (Luca 6:27-28). Un studiu referitor la abuz a arătat că aproximativ 35% dintre făptași au fost ei înșiși victime ale abuzului. De multe ori, ei reacționează ca urmare a rănilor nevindecate și a problemelor nerezolvate. Și chiar dacă lucrul acesta nu reprezintă nicidecum o scuză pentru ei, măcar putem înțelege de ce se comportă așa și știm cum să ne rugăm pentru ei. Știm că Satan se folosește de lucruri precum alcoolul, drogurile, mânia, pornografia și altele asemenea ca să distrugă relațiile. Așadar, roagă-te pentru toți aceia care încearcă să abuzeze de tine – ca să devină persoanele dorite de Dumnezeu. Răspunde Dumnezeu la rugăciunea de mijlocire a copiilor Săi? Sigur! Biblia spune (Psalmul 91:15): „Când Mă va chema, îi voi răspunde; voi fi cu el în strâmtorare, îl voi izbăvi şi-l voi proslăvi.”

TU POȚI ÎNVINGE ORICE URIAȘ!

„Biruinţa este a Domnului. Şi El vă dă în mâinile noastre.” (1 Samuel 17:47)

     Pentru a învinge uriași precum dependența, ura, teama, pofta, mândria, invidia sau mânia, e bine să asimilezi și să pui în practică și următoarele trei versete din Scriptură: 1) „Nu v-a ajuns nicio ispită, care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească…” (1 Corinteni 10:13). Goliat a fost un bebeluș, dar a crescut și a devenit un uriaș. Uriașii din viața noastră sunt adesea mici păcate, pe care le trecem cu vederea și în care ne complacem, până când câștigă teren în viața noastră și încep să ne tortureze. Deci, continuând să spui „nu” unor porniri mărunte, vei căpăta puterea de a spune „nu” și unor impulsuri sau presiuni mai mari. 2) „Îndată ce filisteanul a pornit să meargă înaintea lui David, David a alergat pe câmpul de bătaie înaintea filisteanului.” (1 Samuel 17:48). David l-a confruntat pe Goliat fără ocolișuri. Tu trebuie să scoți uriașul tău la lumină, nu să-l lași să-și facă cuib în viața ta. Stabilește limite! Dacă este necesar, găsește o persoană căreia să-i dai socoteală, care să te poată întări și încuraja. Ferește-te de tovărășiile nepotrivite! Și mai presus de toate, nu-L privi pe Dumnezeu prin prisma problemei tale, ci examinează-ți problema ta în lumina lui Dumnezeu! 3) „Căci biruinţa este a Domnului. Şi El vă dă în mâinile noastre.” În orice luptă pe care o ai de dus, nu ești singur. Dumnezeu vrea să te ajute să învingi vechile obiceiuri și să deprinzi noi comportamente. Voia Sa pentru tine este „să vă purtaţi într-un chip vrednic de chemarea pe care aţi primit-o.” (Efeseni 4:1). Când te pocăiești de păcatele tale, acest lucru presupune o schimbare radicală: trebuie să faci stânga-mprejur și să iei hotărârea de a umbla cu Dumnezeu! Și El îți va da puterea să învingi uriașul cu care te confrunți. Dumnezeu nu a pierdut nicio bătălie până acum! Iar dacă-L inviți să-ți stea alături, și tu vei câștiga!

REAPRINDE-ȚI DRAGOSTEA PENTRU HRISTOS!

„Dar ce am împotriva ta este că ți-ai părăsit dragostea dintâi.” (Apocalipsa 2:4)

     În scrisoarea adresată prin apostolul Ioan, Domnul Isus a spus bisericii din Efes să facă trei lucruri: 1) „Adu-ți aminte!” „Adu-ţi, deci, aminte de unde ai căzut…” (Apocalipsa 2:5). În loc să te concentrezi asupra gropii în care ai căzut, gândește-te la înălțimea pe care ai experimentat-o la începutul credinței tale. Nu te gândi la perioadele cele mai rele, ci la cele mai bune. Adu-ți aminte de vremea când timpul petrecut în rugăciune și în Scriptură era cel mai important moment al zilei, pentru tine. Ce făceai atunci, și nu mai faci acum?! 2) „Pocăiește-te!” Acest cuvânt te îndeamnă să-ți schimbi mintea, direcția și faptele. Nu vei putea rezolva o problemă cu aceeași gândire și același comportament care au cauzat-o; este nevoie de o gândire nouă și de fapte noi. Când fiul risipitor a ajuns în cocina porcilor, și-a dat seama că mai jos de atât nu se putea. Atunci a spus: „Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu, şi-i voi zice: Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta…” (Luca 15:18). Și tatăl său l-a iertat și l-a restaurat. Cum se încheie povestea lui? Și-a schimbat haina de rob cu cea de fiu și a ocupat locul de drept la masa familiei. La fel se poate întâmpla și cu tine! 3) „Întoarce-te!” „Întoarce-te la faptele tale dintâi” (Apocalipsa 2:5). Fă o listă a lucrurilor pe care le făceai când relația ta cu Domnul era minunată, apoi – prin rugăciune – ia-ți angajamentul că le vei face din nou în fiecare zi! Și nu aștepta până când îți revine cheful să le faci, ci fă-le înainte… până când bucuria dragostei dintâi se va reaprinde! Te îndoiești că Dumnezeu va fi plin de har față de tine? Ia aminte la următorul verset: „Tu eşti un Dumnezeu gata să ierţi, îndurător şi milostiv… bogat în bunătate.” (Neemia 9:17). Așadar, reaprinde-ți dragostea pentru Hristos!

CUM SĂ-ȚI CUNOȘTI CHEMAREA

„Noi suntem lucrarea Lui, și am fost zidiți în Hristos pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele.” (Efeseni 2:10)

     Când Dumnezeu l-a chemat pe Moise să elibereze poporul Israel din Egipt, Moise a încercat mai întâi prin forțe proprii. El a curmat viața unui egiptean pentru a o salva pe cea a unui iudeu, și știm bine ce-a pățit. A ajuns un fugar și un pribeag timp de patruzeci de ani. După ce a trăit în pustie și și-a învățat lecția, el s-a întors să facă voia lui Dumnezeu, în felul lui Dumnezeu. Toți creștinii, nu doar slujitorii Bisericii, sunt chemați să facă voia lui Dumnezeu, în felul lui Dumnezeu. Poate întrebi: „Dar cum pot ști ce sunt chemat să fac?” Poți începe prin a da un răspuns la următoarele întrebări: 1) Care sunt darurile tale spirituale? Biblia spune: „Ca niște buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi să slujească altora după darul pe care l-a primit.” (1 Petru 4:10). Lasă-L pe Dumnezeu să-ți arate și să-ți descopere care sunt acele competențe esențiale prin care ești potrivit să Îi slujești. 2) Ești subordonat cuiva care îți poate fi mentor și care te poate pregăti? Iar asta face parte din sarcina pastorului din biserica ta. Deoarece lucrarea de slujire a fiecăruia dintre noi este „pentru zidirea trupului lui Hristos” (Efeseni 4:12) Tu ai nevoie de sfătuire și nu poți face o lucrare de unul singur. 3) Ești un mădular sănătos în biserica din care faci parte? Iată ce spune Biblia despre asta: „Căci după cum într-un trup avem mai multe mădulare, și mădularele n-au toate aceeași slujbă, tot așa, și noi, care suntem mulți, alcătuim un singur trup în Hristos, dar fiecare în parte suntem mădulare unii altora.” (Romani 12:4-5). 4) Ești gata să slujești acolo unde apare o nevoie? Apostolul Petru ne îndeamnă ca „fiecare din voi să slujească altora după darul pe care l-a primit.” (1 Petru 4:10). Dacă vrei să știi care este chemarea ta, începe să slujești acolo unde vezi o nevoie – și Dumnezeu îți va descoperi chemarea!