„Era pierdut şi a fost găsit” (Luca 15:32)

     Fiul risipitor nu a știut cu adevărat cine este tatăl său sau ce simte pentru el, până nu a plecat de acasă. Privind în urmă, el s-a gândit: „Am dat cu piciorul la tot ce am avut mai bun”. După ce a ajuns la cocina porcilor, „și-a venit în fire” (v. 17). Privind în jur, el s-a gândit: „Nu așa trebuie să trăiesc”. În acea clipă, viața lui a luat o turnură uimitoare. La întoarcere, tatăl lui a dat un mare ospăț. Când fiul risipitor a avut revelația referitoare la cine este tatăl său cu adevărat, el a descoperit cine este el; atunci a putut sărbători cu adevărat. Până nu descoperi cine este Dumnezeu și cine ești tu, nu ai ce sărbători. Vei continua să încerci să cumperi dragostea, să-i faci pe ceilalți să te placă, să le câștigi prietenia, să-ți faci relații, să încerci să fii cu persoanele potrivite la momentul potrivit pentru a ajunge la destinația potrivită, etc. Dar odată ce știi Cine e Tatăl tău și cine ești tu, vei ajunge acasă și-ți vei recâștiga locul de drept la masă. Gata cu singurătatea. Gata cu vinovăția. Gata cu lipsa. Ascultă cuvintele Tatălui: „trebuia să ne veselim şi să ne bucurăm, pentru că acest frate al tău era mort, şi a înviat, era pierdut şi a fost găsit” (v. 32). Când a plecat de acasă, fiul risipitor spunea: „dă-mi partea de avere, ce mi se cuvine” (v. 12). Dar el a descoperit că poți avea toate „lucrurile” din lume și cu toate acestea să nu însemne nimic fără siguranța că ai dragostea Tatălui. Ai înțeles ideea?