_{„Doresc ca toate lucrurile tale să-ţi meargă bine… tot aşa cum sporeşte sufletul tău.”       (3 Ioan 2)}

     _{Apostolul Ioan a deschis unul din cele mai scurte texte din Noul Testament cu următoarea urare: „Doresc ca toate lucrurile tale să-ţi meargă bine, şi sănătatea ta să sporească tot aşa cum sporeşte sufletul tău”. Frumos – dar, pentru ca sufletul tău să sporească, câteva lucruri sunt necesare: 1) Să-ți pui la îndoială necredința, nu credința. Petrecem prea mult timp cu neajunsurile noastre și experimentăm credința ca pe o flacără ocazională. Promisiunile lui Dumnezeu sunt pentru credincioși; așa că începe să crezi ceea ce spune Domnul! 2) Nu te izola de biserică! Nu este o coincidență faptul că Vechiul Testament relatează istoria „poporului” lui Dumnezeu, iar epistolele nou-testamentale au fost adresate „bisericilor”. Creștem prin calitatea și cantitatea relațiilor pe care le avem – nu prin izolare! 3) Păzește-ți gândurile. Practică înfrânarea minții! „Umblarea după lucrurile firii pământeşti, este moarte, pe când umblarea după lucrurile Duhului este viaţă şi pace” (Romani 8:6). 4) Practică mulțumirea! Asta îți va schimba ziua. „Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile” (1 Tesaloniceni 5:18). 5) Dă la o parte orice îți distrage atenția de la Dumnezeu. Scurtează  timpul pe care îl petreci la telefon, pe internet sau uitându-te la televizor. 6) Fii milostiv! Philip Yancey a scris: „Mă minunez de smerenia unui Dumnezeu care coboară pentru a trăi în făpturile Lui slabe… însă dovedesc eu aceeași atitudine față de cei cu care nu sunt de acord?” 7) Fii concret și nu recurge la generalități când discuți despre credința ta. Lui Pavel nu i-a fost „rușine de Evanghelia lui Hristos” (Romani 1:16) – nici ție nu trebuie să-ți fie! 8) Fii bun chiar și cu cei care te enervează. Nu uita, Dumnezeu i-a ales și pe ei! Uneori e mai simplu să fii bun cu cei necredincioși, decât cu creștinii rigizi și cu spirit de judecată – dar nu există altă cale, deci: fii bun! 9) Iartă-i pe cei ce te rănesc. Ura împiedică vindecarea; deci, adu suferințele tale înaintea lui Dumnezeu!}