„Când nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte” (Proverbe 26:20)
În ce privește bârfa, ține cont de următoarele: 1) Când este necesar, confruntă-te cu bârfitorul. Dacă ofensatorul este creștin, bazează-te pe acest verset: „Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te şi mustră-l între tine şi el singur. Dacă te ascultă, ai câştigat pe fratele tău” (Matei 18:15). Scopul tău atunci când îl confrunți nu este să dovedești că a greșit sau că ai avut dreptate, ci să aduci împăcare și să păstrezi unitatea în familia lui Dumnezeu. Ai grijă la tonul vocii! „Mâniaţi-vă şi nu păcătuiţi”. Să n-apună soarele peste mânia voastră” (Efeseni 4:26). Rămâi la fapte. Fără a-l pune în defensivă, încearcă să găsești o soluție care să pună capăt bârfei și să repare daunele. Dacă e dispus să-și recunoască partea de vină, fii gata să ierți. Dacă nu, iartă-l oricum – spre binele tău și de dragul lui Dumnezeu. Nu uita, el poate fi în continuare fratele tău, fără a fi neapărat prietenul tău de nădejde! 2) Nu lăsa ca bârfa să-ți micșoreze stima de sine. Dacă stima ta de sine depinde de ceea ce spun ceilalți, mereu te vei simți atacat și doborât. Lasă ca stima ta de sine să-și aibă temelia pe ceea ce spune Cuvântul lui Dumnezeu despre tine. Indiferent de imperfecțiunile tale, Biblia spune că ești „răscumpărat de Domnul” (Psalmul 107:2), acceptat „în Preaiubitul Lui” (Efeseni 1:6), „neprihănirea lui Dumnezeu în El [Hristos]” (2 Corinteni 5:21). Concentrează-te asupra părerii lui Dumnezeu despre tine: „Zidiţi-vă sufleteşte pe credinţa voastră preasfântă” (Iuda v. 20) în ciuda părerii celorlalți. 3) Nu-i judeca pe alții după zvonuri. Fie că bârfa are la bază adevărul, fie că e falsă, intenția ei este mereu să „prăpădească” (Ioan 10:10). Nu face lucrarea Satanei!