„Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa câştigat de ei!” (Proverbele 1:10)

     Dacă ai copii, trebuie să știi că nu vei avea niciodată o slujbă mai importantă în viață decât aceea de a fi părinte. Și câtă vreme copiii tăi locuiesc sub același acoperiș cu tine, ești responsabil pentru ei înaintea lui Dumnezeu. Având acest gând în minte, fă următoarele lucruri: 1) Vezi cine îți influențează cel mai mult copiii. Fiul sau fiica ta va gravita spre anumiți copii sau oameni dintr-o varietate de motive. Sunt cei cu care își petrec timpul. Își trimit mesaje, vorbesc cu ei la telefon, îi invită acasă, stau lângă ei în biserică și așa mai departe. E cu neputință să monitorizezi toate relațiile pe care le are copilul tău, dar trebuie să le cunoști pe cele care îl influențează cel mai mult. 2) Încearcă să-i cunoști prietenii apropiați. Observă modul în care vorbesc, cum se îmbracă, dacă dau dovadă de respect sau de lipsă de respect, cum se joacă și interacționează cu familia ta. Nu-ți fie teamă să le pui întrebări despre părinții lor, despre biserica unde merg și, dacă sunt destul de mari, despre relația lor cu Hristos. 3) Verifică unde dorm peste noapte. Dacă unul dintre copiii tăi este invitat acasă la un prieten sau la o prietenă, discută cu părinții acelui copil ca să afli detalii despre orice activitate care ar putea fi planificată în afara casei. Asigură-te că sunt supravegheați corespunzător. Spune-i copilului tău că dorești să dea dovadă de politețe și de respect, și roagă-l să te informeze dacă apare vreo problemă de orice fel. 4) Caută semnale de avertizare. Când copilul tău se întovărășește cu anturajul nepotrivit, probabil vei observa semne precum: indiferență față de lucrurile spirituale, un spirit sfidător pe față și atracție față de muzică, îmbrăcăminte și distracții cu care nu poți fi de acord. „Nu este foarte solicitant?” – întrebi tu. Ba da, dar în același timp este protector și iubitor, față de copiii tăi!

„Cuvintele unui înţelept sunt plăcute…” (Eclesiastul 10:12).

     Faci parte dintre persoanele extrem de sensibile, și care se simt imediat rănite? Îi rănești pe cei din jurul tău fără intenție? Dacă da, pot exista trei cauze: 1) Dăm glas propriei noastre suferințe. Scriitorul german Hermann Hesse (laureat Nobel) ne-a lăsat următoarele cuvinte: „Dacă urăști pe cineva, urăști ceva din acea persoană care se regăsește în tine însuți. Ce nu face parte din noi înșine nu ne deranjează.” Ne este util să nu uităm că oamenii răbufnesc adesea ca reacție la ceea ce se întâmplă înlăuntrul lor. 2) Când suferim, suntem țâfnoși. Să ne imaginăm că ne-a intrat o așchie în deget, noi o ignorăm, iar degetul se infectează. Cineva încearcă să ne-o scoată și noi urlăm la acea persoană: „Mă doare!” Cu toate acestea, problema reală este așchia pe care am trecut-o cu vederea și nu persoana care încearcă să ne ajute. Oamenii care suferă reacționează peste măsură, exagerează… și de asemenea au o influență exagerată. Consilierii care se ocupă de familii aflate în criză spun că din punct de vedere emoțional, unul dintre soți „vomită”, iar celălalt „face curat.” De obicei, cel ce suferă cel mai tare provoacă cel mai mare rău. 3) Avem nevoie de timp ca să ne revenim dintr-o durere. Reparațiile rapide nu dau rezultate. Cea mai mare dovadă de bunătate pe care o putem arăta cuiva care suferă este să-i arătăm că ne pasă. Și dacă dorește, să-l ajutăm să-și rezolve problema și să depășească durerea. Uneori putem obține lucruri bune din situații neplăcute. O firmă de salubritate care avea în grijă canalizarea de sub străzile unui oraș a găsit șaizeci și unu de inele cu diamant, numeroase monede vechi și tacâmuri de argint. Vedeți, munca era tare neplăcută – dar muncitorii au putut să păstreze lucrurile valoroase pe care le-au găsit. S-ar putea să te confrunți cu situații extrem de neplăcute, dar în acest proces, tu poți descoperi lucruri prețioase despre care nici nu știai că există… și după toată strădania ta, poți să te alegi și cu o relație de prietenie extraordinară!

„Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu sare…” (Coloseni 4:6).

     Dacă ai obiceiul de-a „împroșca cu noroi” pe cineva, sau de-a „bate apa-n piuă”, iată un remediu biblic. „Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu sare, ca să ştiţi cum trebuie să răspundeţi fiecăruia.” (v. 6) Să remarcăm un lucru: ca să vorbești în mod eficient, tu trebuie să fii „plin de har” în interacțiunile tale cu ceilalți. Și dacă onestitatea este întotdeauna cea mai bună politică, să spui orice vrei nu este o opțiune. Una dintre cele mai importante competențe pe care le poți dezvolta este abilitatea de a te confrunta cu alții cu tact și cu sensibilitate, atunci când te găsești într-o situație dificilă. Ai putea crede că manifestarea bunătății vine cu ușurință la cei care susțin că sunt umpluți de Duhul lui Dumnezeu, însă dovezile arată exact opusul. Noi avem tendința de a perpetua stilul de comunicare al familiei în care am crescut. S-ar putea să spui: „Dar uneori trebuie să fii brutal de onest!” Extinderea harului și faptul de a fi sincer nu se exclud reciproc. Poți învăța să spui adevărul cu tact. Biblia ne spune: „căci Legea a fost dată prin Moise, dar harul şi adevărul au venit prin Isus Hristos.” (Ioan 1:17). Domnul Isus nu a îngăduit niciodată ca politețea și bunătatea să-L împiedice să spună adevărul, însă nu a făcut-o niciodată într-un spirit de răutate. Nici tu nu trebuie s-o faci! Uneori susținem că „spunem adevărul în dragoste” (vezi Efeseni 4:15), când de fapt adevărul este că lucrurile ce sălășluiesc cu adevărat în inima noastră sunt: mânia, frustrarea, dezamăgirea și răzbunarea. Care este remediul pentru a fi plin de tact? Înainte de a vorbi, stai o clipă, revizuiește-ți cuvintele în minte și încearcă să evaluezi impactul lor. Apoi alege să stai la dispoziția călăuzirii Duhului Sfânt. Făcând astfel, vei reuși să-ți dezvolți o disciplină emoțională pentru a înăbuși remarcile lipsite de tact.

„Ea nu s-a prăbuşit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă.” (Matei 7:25).

     Știai că înainte să ningă, anumite specii de conifere își retractează crengile pentru ca greutatea zăpezii (pe care vor fi nevoite s-o susțină) să se reducă? Această reacție de retractare este „programată” în crengile lor. Dumnezeu a făcut ca acești copaci să anticipeze problema înainte să apară, reducând riscul de a se rupe în timpul furtunilor de zăpadă. Și tu trebuie să faci același lucru în căsnicia ta. Nu ai cum să eviți problemele și crizele, dar te poți pregăti pentru apariția lor. Majoritatea momentelor de stres din familiile noastre sunt obișnuite, și de aceea ele sunt previzibile. Psihologul creștin Dr. James Dobson, scria: „Unul dintre bunii mei prieteni a petrecut o bună bucată de timp, cu soția sa, pregătindu-se pentru clipa în care copiii lor aveau să plece de acasă după ce vor crește. Discutau adesea despre „cuibul gol” și despre moduri în care prietenii lor au gestionat aceeași situație. Au citit cărți despre acea etapă a vieții și au aplicat ce au auzit la situația lor. Prin urmare, tranziția lor spre cuibul gol a fost lină. Peste fiecare căsnicie va cădea omătul, vor sufla viscole și se vor năpusti furtuni.” Dar iată trei moduri în care te poți pregăti ca să le faci față: 1) Să vă împărtășiți planuri în afara educației parentale față de care sunteți amândoi angajați. 2) Să vă împărtășiți sentimentele și nevoile și să le întăriți. 3) Să petreceți timp împreună, în rugăciune, în fiecare zi. Știai că 90% din familiile creștine nu se roagă împreună? Trist, nu-i așa? Dar tu asigură-te că faci parte dintre cei 10% care o fac. Doamne, ajută-ne!

„Rămâneţi în Mine, şi Eu voi rămâne în voi…” (Ioan 15:4).

     O mlădiță nu rodește încercând, muncind sau străduindu-se, ci produce rod rămânând în viță! Ce înseamnă lucrul acesta? Cum rămâi în Isus? Să luăm ca exemplu următoarea ilustrație: când pui un plic de ceai într-o cană cu apă fierbinte, se întâmplă ceva. În timp ce plicul de ceai stă în apă, plantele sau fructele încep să dea gust apei, până când apa ia gustul componentelor din plic. Și cu cât plicul de ceai rămâne mai mult în apă, cu atât mai puternice sunt culoarea și gustul ceaiului. Asta se întâmplă când rămâi în Hristos și El rămâne în tine. Cu cât rămâi mai mult în El, cu atât mai profundă devine relația ta cu El, iar prezența Sa va începe să-ți inunde viața. Mlădița nu produce rod, ea aduce rod. Vița este cea care produce rodul. Și Domnul Isus a spus: „Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine, şi în cine rămân Eu, aduce multă roadă; căci despărţiţi de Mine, nu puteţi face nimic.” (Ioan 15:5). Fără viță, cea mai puternică mlădiță este la fel de neputincioasă precum cea mai slabă. Așadar, ce înseamnă să rămâi în Hristos? 1) Să studiezi Cuvântul Său. Adică: să rămâi ancorat în Hristos, și să rămână în tine cuvintele Lui (parafrazare v. 7). Pe măsură ce studiezi Cuvântul lui Dumnezeu, ești schimbat de Duhul Său. 2) Să împlinești voia Sa. „Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămânea în dragostea Mea” (Ioan 15:10). Cu cât te apropii mai mult de Dumnezeu, cu atât mai mult vei dori să faci ce spune El. Și când faci ce spune El, vei începe să umbli în binecuvântarea Lui.

„Mlădiţa nu poate aduce roadă de la sine, dacă nu rămâne în viţă…” (Ioan 15:4).

     Domnul Isus a spus: „Tatăl Meu este vierul. Pe orice mlădiţă, care este în Mine şi n-aduce roadă, El o taie; şi pe orice mlădiţă care aduce roadă, o curăţă, ca să aducă şi mai multă roadă. Acum voi sunteţi curaţi, din pricina cuvântului pe care vi l-am spus. Rămâneţi în Mine, şi Eu voi rămâne în voi… Cine rămâne în Mine, şi în cine rămân Eu, aduce multă roadă; căci despărţiţi de Mine, nu puteţi face nimic.” (Ioan 15:1-5) Ce dorește Dumnezeu de la tine astăzi? Rod spiritual! Și El va face aceste două lucruri pentru a-l produce în viața ta. Primul: El îți va arăta obiceiurile, relațiile și activitățile care te pun în imposibilitatea de a aduce rod spiritual, și apoi va începe să le taie. Însă El poate face lucrul acesta numai dacă Îi dai voie! Al doilea: El îți va descoperi lucrurile care te secătuiesc spiritual și care te împiedică să aduci mult rod. Și unealta Sa preferată, Cuvântul Său, este „mai tăietor decât orice sabie cu două tăişuri” (Evrei 4:12). Când citești Cuvântul lui Dumnezeu, El taie răul din viața ta ca să nu împiedice binele. Apoi retează „bine”-le ca să nu obstrucționeze „foarte bine”-le. Lucrul acesta ne face să înțelegem de ce Dumnezeu îngăduie perioade dificile în viața noastră. Un pastor spunea: „Încercările pot fi instrumente de tăiat în mâinile Vierului divin – unelte pe care El le folosește ca să taie crengile uscate, crengile neroditoare și lăstarii care consumă seva degeaba – și face asta pentru ca noi să putem aduce și mai mult rod!”

„Cine luptă la jocuri, nu este încununat, dacă nu s-a luptat după rânduieli” (2 Timotei 2:5)

     Ești cumva atât de dornic să intri în grațiile tuturor, încât le împlinești fiecare cerință? Hm, nu ești singurul! Mulți oameni cumsecade se istovesc în fiecare zi pentru că nu sunt în stare să stabilească limite. Și odată ce se întâmplă lucrul acesta, e greu să-ți revii, pentru că niciunul dintre noi, nici măcar cei consacrați în slujirea lui Dumnezeu, nu pot încălca legile naturale pe care El le-a stabilit la creație fără să sufere. Un învățător de școală biblică scria: „Odată, când mă plângeam de programul meu încărcat, am auzit Duhul lui Dumnezeu șoptindu-mi: „Tu ești cel care face programul; dacă nu-ți place, fă ceva!” Apostolul Pavel i-a spus lui Timotei: „cine luptă la jocuri, nu este încununat, dacă nu s-a luptat după rânduieli.” (v. 5) Nu toate problemele sunt spirituale, unele sunt de natură fizică. În plus, nu poți da vina pe diavol pentru lucruri care se întâmplă din vina ta. Nu ne plac persoanele care ne presează și cu toate acestea continuăm să facem ce doresc ele, ceea ce ne alimentează mânia lăuntrică. Te lași presat, neasumându-ți responsabilitatea pentru propria ta viață? Adevărul este că mulți oameni cu intenții bune își trăiesc viața în fiecare zi stresați și deprimați, pentru că nu sunt capabili să spună nu! Ei uită că Domnul Isus este exemplul lor, și că El își stabilea momente regulate de odihnă și de înnoire. Iată câteva sfaturi care ar putea să te ajute: 1) Așază-ți viața sub călăuzirea Duhului Sfânt; 2) Deprinde-te și pune lucrurile importante pe primul plan; 3) Înțelege faptul că și tu ai nevoi; 4) Nu aștepta ca toată lumea să înțeleagă atunci când stabilești limite. Biblia ne spune că: „Prietenul adevărat iubeşte oricând” (Proverbele 17:17), nu doar atunci când îi satisfaci dorințele. Așadar, pentru a împlini voia lui Dumnezeu pentru viața ta, trebuie să înveți să stabilești limite!

„Cât de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gândesc la ea”. (Psalmul 119:97)

     Una dintre cele mai puternice unelte pe care ți le-a dat Dumnezeu pentru a învinge teama și îngrijorarea este memorarea Scripturii. Memoria este ca un mușchi; cu cât o exersezi mai mult, cu atât devine mai puternică. Seneca, profesorul roman de retorică din Antichitate, își impresiona clasa formată din două sute de elevi cerându-i fiecăruia să recite un vers preferat dintr-o poezie. Apoi, el le recita pe toate acestea, din memorie – în ordine inversă! Sfântul Augustin avea un prieten care putea recita toate cuvintele poetului Vergiliu – de la sfârșit la început! Cu siguranță oamenii aceștia aveau o inteligență ieșită din comun, dar sunt multe lucruri pe care fiecare dintre noi le știm pe de rost, cum ar fi: zile de naștere și aniversări, adrese și numere de telefon, coduri numerice personale, numere de cont, numere de permis de conducere. Aceste date au două caracteristici în comun: le folosim frecvent și avem nevoie de ele în mod constant. Cu alte cuvinte, le-am memorat pentru că le folosim des și pentru că nu ne putem descurca fără ele. În mod similar, tu poți să-ți învingi îngrijorările confruntându-le, de fiecare dată când apar, cu un verset pe care l-ai memorat. Cuvântul este plin de putere! Este eficient! Dă rezultate! De ce? Pentru că puterea lui Dumnezeu este mai mare decât problemele tale, și Cuvântul lui Dumnezeu este mai mare decât îngrijorările tale. Să înțelegem un lucru: Dumnezeu promite să-Și respecte Cuvântul. Așadar, când rostești cuvinte spirituale în locul celor izvorâte din neliniște, Dumnezeu lucrează în locul tău. El ți-a făcut următoarea promisiune: „Eu veghez asupra Cuvântului Meu, ca să-l împlinesc.” (Ieremia 1:12). Așa că, dacă ești serios în dorința de a birui stresul și îngrijorarea, începe să memorezi și să verbalizezi Cuvântul lui Dumnezeu în fiecare zi!

„Aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre…” (1 Petru 5:7).

     Dacă ne gândim la confruntarea temerilor și îngrijorărilor noastre, avem două variante; să le aruncăm asupra Domnului, sau să le păstrăm și să încercăm să le gestionăm singuri. Când comuniștii au ajuns la putere în China, misionara Isobel Kuhn a fost obligată să plece din țară și să meargă pe jos, prin munții acoperiți de zăpadă, până în Burma. Părăsită la capătul pământului, fără bani și fără posibilitatea de a se întoarce acasă, ea își amintea: „Nici nu vă pot spune ce deznădejde și neliniște mă cuprinseseră!” Dar Isobel a luat două decizii importante. Ea scrie: „Primul lucru este să arunci frica. Singura frică pe care trebuie s-o întrețină un creștin este teama de păcat. Toate celelalte temeri vin de la Satan și sunt trimise să ne ducă la confuzie și să ne slăbească.” Așa că Isobel s-a rugat și s-a încrezut în Dumnezeu, respingând panica. Al doilea lucru, pe care l-a făcut ea, a fost să caute călăuzirea lui Dumnezeu pentru ce avea să facă – și în cele din urmă, a ajuns acasă teafără. Există o cale importantă spre izbândă: în loc să trăiești cu frică și să lași frica să prindă rădăcini, identific-o și confrunt-o, chiar în momentul în care devii conștient de ea. Apoi, adu fiecare frică în rugăciune și dă-I-o lui Dumnezeu, refuzând s-o iei înapoi, încrezător că El se va ocupa de ea în locul tău. Și nu face lucrul aceste numai cu o parte din fricile și îngrijorările tale, fă-o cu toate, așa cum te îndeamnă Scriptura: „Aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El Însuşi îngrijeşte de voi.” Nu vei fi niciodată cu adevărat liber de frică și de îngrijorare, dar prin harul lui Dumnezeu, te vei descurca mult mai bine decât în momentul de față.

„Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu!” (Matei 5:9)

     Uneori cea mai bună cale pentru rezolvarea unei neînțelegeri este să-ți iei o pauză pentru reflecție, chiar dacă este temporară. Când sunt afectate emoțiile, ai nevoie de timp ca să gândești limpede. Și Dumnezeu poate folosi acest timp de separare spre slava Sa, la fel ca în cazul misionarilor Pavel și Barnaba. Pentru că ei s-au despărțit, evanghelia a fost predicată în și mai multe cetăți. Dar atunci când separarea este cea mai bună opțiune, trebuie să cădeți de acord asupra perioadei. În unele prietenii, este posibil ca una dintre persoane să părăsească relația. Însă o astfel de situație trebuie gestionată cu dragoste și înțelepciune, înțelegând că toți avem de învățat din greșeli și că putem crește prin ele. Mai târziu, apostolul Pavel a scris: „Ia pe Marcu, şi adu-l cu tine; căci el îmi este de folos pentru slujbă” (2 Timotei 4:11). Așadar, când înțelegi că ai greșit, trebuie să recunoști! Pentru un lider singur și concentrat așa cum era Pavel, asta a necesitat smerenie. Într-adevăr, este o încurajare pentru noi să știm că o persoană atât de credincioasă și de strălucită cum era Pavel și-a putut regândi poziția și a putut ajunge la o concluzie diferită. Greșelile pot fi grave; dar nu sunt la fel de grave precum mândria care caută să le apere și să le perpetueze. Pe de altă parte, tu trebuie să înveți să-ți exprimi dezacordul fără să fii dezagreabil. E demn de notat faptul că nicăieri în Scriptură nu găsim vreun moment în care Pavel să fi vorbit public despre neînțelegerea lor. Atât Pavel, cât și Barnaba s-au concentrat pe propriile lor misiuni. Singurul comportament pe care ai puterea să-l schimbi este al tău. Și acesta este versetul din Biblie care ar trebui să te motiveze (Efeseni 4:15): „credincioşi adevărului, în dragoste, să creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos”.