„Vreau să fac voia Ta, Dumnezeule!” (Psalmul 40:8)
Deseori, când începem ceva nou visăm să facem lucruri care vor schimba lumea și gândul de a trece la acțiune ne intimidează. Acesta este totuși încă un motiv de a începe cu pași mărunți. Nu încerca să ajuți pe toată lumea, ci încearcă să ajuți o persoană! Fă asta și cu timpul vei ajunge să trăiești ceea ce a descris sfântul Francisc de Assisi când a spus: „Începe prin a face ce e necesar; apoi fă ce e posibil; și apoi, dintr‑odată, faci imposibilul”. Chiar dacă nu ajungi niciodată să faci lucruri mari, poți găsi o mare împlinire făcând ce este bine. Nici o faptă bună nu e prea mică pentru a merita să fie făcută. Un lider scrie: „Nu am crezut că în clipa în care am început să doresc să fac ceva semnificativ pentru alții am făcut ceva semnificativ pentru mine! Acum înțeleg. Nu ar trebui să primim nimic fără să dăruim și nu putem dărui nimic fără să primim”. Adevărul e că visul tău nu e demn de viața ta dacă nu aduce binecuvântare altora. Președintele Woodrow Wilson a afirmat: „Nu te‑ai născut doar pentru a‑ți câștiga existența. Te‑ai născut ca să ajuți lumea să trăiască cu etuziasm, cu o viziune mai măreață, cu un simț mai ridicat al speranței și al realizării. Te‑ai născut ca să îmbogățești lumea și sărăcești dacă uiți această misiune”. O veche binecuvântare din Orientul Mijlociu spune: „Când te‑ai născut, ai plâns și lumea s‑a bucurat. Fie să‑ți trăiești viața așa încât la moarte, lumea să plângă și tu să te bucuri”. Lucrul acesta se va întâmpla negreșit dacă trăiești după adevărul din Scriptură: „Vreau să fac voia Ta, Dumnezeule!”