„Avem felurite daruri, după harul care ne-a fost dat” (Romani 12:6)

     O autoare creștină scrie: „Când prietena mea a dat naștere primului copil, ea și-a pus în aplicare toate talentele folosite în cariera sa pentru a face ca tranziția spre statutul de mamă să fie una ușoară. A păstrat un program rigid, și-a culcat fiul la timp, și-a planificat timpul pentru cumpărături și a reușit de fiecare dată să pregătească o cină delicioasă pe când se întorcea soțul ei acasă. Și-a păstrat această fațadă până când nu a mai putut face față stresului. În cele din urmă a clacat. A lăsat casa în dezordine, a uitat să facă duș, nu s-a dus la cumpărături, iar când soțul ei a venit acasă, ea i-a pus în brațe copilul murdar … și i-a spus că nu are nimic gătit. Ce a făcut soțul ei? A căzut pe genunchi într-un exagerat „aleluia!” apoi a învârtit-o pe soția lui într-o îmbrățișare magnifică. „Te-ai întors!” a declarat el. Darurile ei, pe lângă faptul că era o soție, o mamă și o femeie de afaceri extraordinară, sunt simțul umorului, răspunsurile directe, faptul că este o persoană distractivă și autenticitatea ei … toate lucrurile cărora soțul ei le-a dus dorul când personalitatea ei a suferit din cauza crizei post-natale”. Dacă dorești să te reîntorci la „firea ta pământească” (Galateni 3:3), lucrul acesta n-ar trebui să se întâmple. „Avem felurite daruri, după harul care ne-a fost dat”. Când te străduiești să devii o persoană diferită de cea pe care a plănuit-o Dumnezeu, ajungi să devii nervos, să nu-ți găsești locul și să fii frustrat. Dumnezeu ne-a înzestrat pe fiecare în diferite domenii cu un scop anume. Când înțelegi lucrul acesta, poți intra într-o lucrare cu domeniul tău specific de înzestrare. Nu uita, fiecare dintre noi este o operă în devenire. În loc să încerci să devii perfect, începe să-i mulțumești lui Dumnezeu pentru că te-a făcut o persoană unică.