„Vreau să fac voia Ta, Dumnezeule!” (Psalmul 40:8)

     Pentru a-ți păstra visul în viață și să găsești împlinire în urmărirea lui, trebuie să-ți permiți să visezi. Dumnezeu i-a dat lui Iosif două vise: în primul, alți snopi se plecau înainte snopului lui; în al doilea, alte stele se plecau înaintea stelei lui. Să remarcăm că visele lui au progresat în măreție, de la snopi la stele. Cei mai creativi oameni înțeleg în mod intuitiv importanța visării ca proces al inspirației, motivației și împlinirii. George Lucas, creatorul și producătorul filmului ‘’Războiul Stelelor’’ spune că un lucru care l-a ajutat să continue, pe el și pe colegii lui în perioadele mai dificile, a fost acesta: „Visam mereu la cum urma să fie”. Dacă nu ești o persoană creativă din fire, atunci trebuie să înveți cum să continui să visezi. și dacă poți face lucrul acesta cu simțul umorului, nu doare. Există o povestire despre un student care mergea pe bicicletă în campusul unui colegiu. Pe tricou avea scris un mesaj: „Mă voi face doctor”. Pe bicicletă era un alt mesaj: „Mă voi face Mercedes”. Era o persoană care a învățat să viseze! Andrew Carnegie, care a fost un filantrop la începutul anilor 1900, a spus: „Dacă vrei să fii fericit, stabilește-ți un scop care să-ți comande gândurile, care să-ți elibereze energia și care     să-ți inspire speranțele”. Cu alte cuvinte – ține-ți visul în viață și el te va ține în viață. Când David a spus: „Vreau să fac voia Ta, Dumnezeule!” el a vrut să spună că-ți vei găsi cea mai mare împlinire făcând lucrul pentru care te-a creat Dumnezeu pe acest pământ.