„Să știi … că nu vom sluji” (Daniel 3:18)

     Șadrac, Meșac și Abed-Nego au avut cariere de succes, așa că nu aveau nimic de câștigat provocându-l pe împăratul Babilonului. Totuși, de ce au făcut-o? Pentru că le-a poruncit să nu se supună lui Dumnezeu și să-și încalce convingerile închinându-se unui chip păgân. Fără îndoială că le-o fi trecut și lor prin minte: „Mai bine un câine viu decât un leu mort. Dacă rămânem în viață, poate vom reuși să facem fapte bune pentru Dumnezeu și pentru alții”. Această filozofie i-ar fi convins pe mulți dintre noi, de ce nu și pe ei? Pentru că și-au dat seama că Nebucadnețar nu era motivul succesului lor. Poate a fost un instrument pe care l-a folosit Dumnezeu pentru   a-i promova, dar el nu a fost sursa  semnificației și a siguranței lor. Aceste două lucruri au venit de la Dumnezeu – și ei au înțeles că nu pot abandona principiile lui Dumnezeu și să umble în binecuvântările lui Dumnezeu. Nu-L poți întrista pe Cel ce controlează totul doar pentru a te înțelege bine cu cei care cred că au totul în control. Mereu vor exista aceia care cred că știu ce trebuie să faci. Dar acești trei tineri iudei au știu mai bine: „Dumnezeul nostru, căruia îi slujim, poate” (v. 17). Ce poate? „Poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi” (Efeseni 3:20). Refuzând să se închine, când închinarea părea un lucru expeditiv, ei au întors inima unui popor către Dumnezeu. Poate influența ta nu va fi atât de vastă, dar poți conta pe un lucru: ceilalți se uită la tine să vadă cine va fi influențat de poziția pe care o adopți. Așa că cere-I lui Dumnezeu să te întărească și fă ceea ce trebuie!