„Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău…” (Isaia 41:10).

     Teama îți va răpi creativitatea și stima de sine. Este dușmanul tăriei, antiteza credinței. Cu cât locuiește mai mult în tine, cu atât devine mai puternică. Și este fertilizată de vorbe; nu doar de vorbele pe care le spun alții, ci și de vorbele pe care ți le spui ție însuți. Când îți spui: „Nu am cum să reușesc!” – ți-ai găurit armura și ți-ai subminat eficiența. Și dacă o lași să supureze, te va afecta ca o plagă. Pentru a învinge teama, mai întâi trebuie s-o identifici și s-o demaști. Ea se va ascunde în motivațiile tale. Se va deghiza într-un simț al protecției exagerate, în mânie, josnicie, gelozie și în lăudăroșenie – ca să fii băgat în seamă. Te va împovăra cu responsabilitatea de a crede că trebuie să ai grijă de tine, să te protejezi și să te aperi singur. Așadar, când îți este teamă, ce trebuie să faci? Există un singur plan de acțiune garantat: ține piept fricii – din interior și din exterior. În Cuvântul lui Dumnezeu există o promisiune care este la fel de adevărată astăzi ca atunci când a fost rostită: „Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijin, cu dreapta Mea biruitoare.” (Isaia 41:10) În Sfânta Scriptură, „dreapta lui Dumnezeu” vorbește despre disponibilitatea și puterea Sa de a acționa în locul tău. Două capitole mai încolo (Isaia 43:1), Dumnezeu spune: „Nu te teme de nimic, căci Eu te izbăvesc, te chem pe nume: eşti al Meu!” Și ceea ce este în proprietatea lui Dumnezeu – este îngrijit de El. Așa că, încrede-te în Dumnezeu și nu te teme!

„Chiar şi acela cu care trăiam în pace, în care îmi puneam încrederea… ridică şi el călcâiul împotriva mea”. (Psalmul 41:9)

     În viață, nu numai că trebuie să facem loc dezamăgirilor neașteptate și variabilelor necunoscute, ci trebuie să înțelegem și că în mod inevitabil vom fi trădați și răniți de alții. Poate ne-au păcălit – am crezut că sunt persoane de încredere… sau poate că la început au fost sinceri, dar ulterior au fost contaminați cu virusul geloziei și al lăcomiei. Indiferent de situație, trebuie să știi că te vei confrunta cu trădarea în anumite momente din viață. Psalmistul David a scris: „Chiar şi acela cu care trăiam în pace, în care îmi puneam încrederea şi care mânca din pâinea mea, ridică şi el călcâiul împotriva mea.” Și în lista împotrivirilor de care a avut parte apostolul Pavel în lucrarea sa, se regăsesc „frații mincinoși”… (2 Corinteni 11:26) Da, așa cum scria cineva: „Dacă duci o viață suficient de lungă, vei descoperi cât de nestatornică și egoistă poate fi inima omului!” Și deseori cei pe care îi iubim cel mai mult, și în care implicit aveam încredere, vor fi persoanele cu potențialul cel mai ridicat de a ne trăda. Așadar, ce poți face? Trebuie să te confrunți cu durerea și mânia, fără a lăsa ca vreuna dintre ele să te orbească, astfel încât să nu vezi consecințele cu bătaie lungă ale amărăciunii. Și mai trebuie să nu te lași distras de la planurile vieții sau de la celelalte relații, atunci când se întâmplă așa ceva. Asemenea unui copil care a învățat să umble, dar este împins și răsturnat de un alt copil, din răutate – ridică-te în picioare și continuă-ți umblarea. Te va durea puțin, poate chiar vei avea niște vânătăi, dar rănile se vor vindeca și vei fi mai puternic pentru că ai supraviețuit căzăturii. După ce s-a lamentat cu privire la prietenul său care l-a trădat, David i-a spus lui Dumnezeu: „Prin aceasta voi cunoaşte că mă iubeşti, dacă nu mă va birui vrăjmaşul meu. Tu m-ai sprijinit!” (Psalmul 41:11-12). Aceasta este atitudinea pe care o are un învingător, și pe care trebuie s-o adopți și tu!

„În linişte şi odihnă va fi mântuirea voastră, în seninătate şi încredere va fi tăria voastră”. (Isaia 30:15)

     Când apar probleme în relațiile tale, vei fi obligat să devii analist, negociator, diplomat și pacifist. Iar capacitatea de a fi un bun comunicator este esențială! Nimic nu este mai frustrant decât să fii înțeles greșit sau interpretat greșit. Dar nu întotdeauna discuția constituie răspunsul! Uneori, dimpotrivă, ea potențează problema! Greșeala noastră este adesea că facem prea multă tevatură pe marginea problemei; cu alte cuvinte, vorbim despre ea – când ar trebui să tăcem și să ne concentrăm asupra soluției. Ascultă-mă puțin: Dumnezeu te-a înzestrat cu darurile de care ai nevoie pentru a schimba situația. Nu doar vorbi, ci treci la fapte! Dacă folosim greșit cuvintele sau vorbim necugetat, sau la mânie – asta ne poate îndepărta de soluția… pe care altfel am vedea-o! Apostolul Iacov ne învață despre imensa putere distructivă a cuvintelor noastre: „Limba, este un mic mădular, şi se făleşte cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde!” (Iacov 3:5). Fie și doar tonul vocii noastre poate ațâța o conversație și o poate transforma într-o vâlvătaie. Nu fi tu persoana care scoate flăcări pe gură. Îmblânzește-ți limba! Preia controlul situației, când lucrurile degenerează, și adu lumină și viață! Conversațiile noastre trebuie să fie cu har și cu gust (vezi Coloseni 4:6). Vorbește pozitiv, deoarece Dumnezeu este încă pe tron, și El are un plan! De multe ori, un răspuns potrivit vine în urma tăcerii, și după o reflectare atentă… Alteori, e mai bine doar să taci. Când ești nesigur sau neliniștit, probabil vei vorbi în exces. Când ești mânios, vei agrava situația. Iar când ești prea agresiv, vei pierde în loc să câștigi. Biblia spune: „În linişte şi odihnă va fi mântuirea voastră, în seninătate şi încredere va fi tăria voastră.” Așa să ne ajute Dumnezeu!

„Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci şi la foloasele altora.” (Filipeni 2:4)

     Când vorbim despre adevăr, nu există compromis: trebuie să fim fermi! Însă când vorbim despre relații, trebuie să învățăm să fim flexibili. Dacă simți mereu nevoia „să ai dreptate”, și să dovedești că alții „au greșit”, nu te vei bucura de relații stabile și de durată. Un autor scria: „Relațiile noastre vor fi durabile nu pentru că nu vom greși niciodată. Ele vor rezista dacă, atunci când am greșit, vom găsi voința nestrămutată de a corecta greșeala și determinarea plină de bunăvoință de a suporta tot ce e necesar pentru a supraviețui împreună. Familiile noastre nu sunt niciodată perfecte, dar asta nu înseamnă că nu putem găsi o cale de a ieși la liman din mările tumultoase, spre țărmurile dragostei și ale vieții. Fiindcă venim din medii cu tradiții diferite și cu idei conflictuale, aducem cu noi bagaje și așteptări nerealiste în relațiile noastre, fie că suntem conștienți de lucrul acesta, fie că nu!” Așadar, ce avem de făcut? Autorul continuă: „Întreține în tine o dorință de schimbare și acceptarea faptului că vor fi necesare multe retușuri în problemele cu care vă veți confrunta împreună. Fă din această atitudine actul vostru constitutiv după care veți funcționa ca familie. Fiți mereu dispuși să vă revizuiți și recalibrați relația, pentru a vă asigura că deciziile luate într-o etapă trecută a vieții se potrivesc cu creșterea și maturitatea voastră din prezent.” Știți care este cea mai mare problemă a relațiilor noastre? Egoismul! Vrem ca lucrurile să se facă așa cum credem sau spunem noi. Dar nu așa ne învață Biblia! Dimpotrivă, cum citeam la început: „Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci şi la foloasele altora!” Când trăiești cu acest fel de gândire, te vei bucura de relații bogate și rodnice.

„Sfaturile în inima omului sunt ca nişte ape adânci, dar omul priceput ştie să scoată din ele” (Proverbele 20:5).

     Thomas J. Watson, fondatorul și președintele companiei IBM, a spus: „Lasă-ți ideile să se confrunte cu opoziție și controverse. Vorbește deschis și teme-te nu atât de eticheta „excentric”, cât de stigmatul conformismului. De fiecare dată când am evoluat în compania noastră, a fost pentru că cineva a fost dispus să-și asume riscul, să intre „în gura lupului” și să încerce ceva nou.” Mulți dintre noi avem idei care par bune, dar care nu duc niciodată nicăieri. La un moment dat, trebuie să-ți reduci drastic lista de idei, la cea care ți se pare cea mai bună. Nu e ușor, dar e necesar! Începe cu ideile care evident nu au cum să funcționeze din motive de buget, resurse ori sincronizare… Apoi, dă la o parte ideile care par bune, dar care nu-ți rezolvă problema! Până la urmă, sincronizarea înseamnă totul – așa că și unele idei extraordinare pot fi inutile, dacă au venit prea devreme! Așadar, fă-ți un „dosar cu idei” și extrage din ele de-a lungul timpului… Dar trebuie să fii atent la un beculeț roșu: când cercul tău de sfătuitori te ajută să generezi idei bune, și totuși ei nu te văd punându-le în practică, își vor pierde entuziasmul și interesul, și te vei trezi c-ai rămas singur. Biblia spune: „credinţa fără fapte este moartă” (Iacov 2:26). Așa că, dedică-te unei vieți pline de creativitate, de gândire originală… și de fapte! Dacă faci mereu ceea ce ai făcut dintotdeauna, vei primi… ceea ce ai primit dintotdeauna! Reclama clasică la computerele Apple o spune cel mai bine: „Gândește diferit!” Nu te lua prea în serios! Dacă o idee nu merge, nu te da bătut. Șterge-o de pe listă și treci la următoarea. La un moment dat, poate vei descoperi că ideea ta bună este de fapt o idee de la Dumnezeu. Și când se întâmplă lucrul acesta, atunci totul se schimbă!

„Căci prin măsuri chibzuite câştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa.” (Proverbele 24:6)

     Cu alte cuvinte, înțeleptul Solomon a spus: „Planificarea strategică reprezintă cheia biruinței; iar pentru a câștiga, ai nevoie de mulți consilieri înțelepți.” Dacă ești înconjurat de oameni înțelepți și experimentați care sunt dispuși să te ajute, întâlnește-te cu ei periodic și lasă-te asaltat de ideile lor. Asigură-te că toate persoanele implicate știu că nu există limite, îngrădiri și nici măcar constrângeri în ceea ce privește bugetul. Scopul este ca toate cărțile să fie puse pe masă. Nu știi niciodată care este următoarea ta idee măreață, așa că nu te limita la ceea ce crezi că e posibil sau convenabil în momentul de față. Fă-ți o listă cu ideile sugerate și numerotează-le. Asta te va ajuta atunci când le vei relua, și în același timp vei ști cam câte idei au fost generate. O altă sugestie ar fi să atârni panouri pe pereți și să-i rogi pe ceilalți să-și scrie ori să-și deseneze ideile la întâmplare. Astfel, oamenii își pun rotițele în funcțiune, pompând idei și generând progres. Dar ai grijă ca acesta să fie un forum unde critica să nu fie permisă. Ține minte: dacă cineva vine cu o idee și tu o numești stupidă sau nefolositoare, probabil va fi ultima idee pe care o vei obține de la acea persoană! Și cine știe, poate că acea idee chiar era una în stare să rezolve problema, să deschidă uși, ori să-ți ofere o strategie pentru viitor… Și încă un sfat: limitează sesiunea de brainstorming la aproximativ o oră. Cineastul Alfred Hitchcock a spus odată o vorbă care a devenit celebră: „Lungimea unui film trebuie să fie direct proporțională cu anduranța vezicii umane!” E mai bine să organizezi sesiuni mai scurte, să respecți timpul, răbdarea și nevoile participanților, să le mulțumești pentru idei, apoi să reflectați la ceea ce ați discutat, și să vă mai întâlniți și altă dată… Un anunț important la final: ai acceptul de a folosi aceste gânduri în oricare dintre domeniile în care vei activa astăzi!

„Cugetul meu, luminat de Duhul Sfânt, îmi este martor…” (Romani 9:1).

     Gândindu-ne la aceste cuvinte ale apostolului Pavel, putem să remarcăm faptul că, atunci când Duhul Sfânt vorbește conștiinței tale, se întâmplă două lucruri: primul – El îți luminează inima cu adevărul; al doilea – Duhul Sfânt îți arată ce ai de făcut. Unele lucruri pot fi „bune” pentru alții, dar pentru tine pot să nu fie așa… De ce? Pentru că Dumnezeu are un plan anume pentru viața ta, și El dorește să nu fii influențat în mod negativ, și nici măcar să fii distras de pe cale. Citește următoarele versete și gândește-te la ele într-o atitudine de rugăciune: „De aceea mă silesc (îmi chinui trupul, îmi ucid plăcerile carnale, poftele trupești și dorințele lumești, mă străduiesc în toate privințele) să am totdeauna un cuget curat (neclintit, fără vină) înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor”. (Faptele Apostolilor 24:16). „Să păstrezi credinţa (acea încredere a întregii personalități umane, în Dumnezeu, într-o dependență și o siguranță absolută) şi un cuget curat (fără pată) pe care unii l-au pierdut, şi au căzut din credinţă” (1 Timotei 1:19). „Să păstrezi taina credinţei (adevărul creștin care a fost ascuns de oamenii lumii acesteia) într-un cuget curat” (1 Timotei 3:9). „Căci suntem încredinţaţi că avem un cuget bun (curat), dorind să ne purtăm bine în toate lucrurile” (Evrei 13:18). Când ești copilul lui Dumnezeu răscumpărat nu poți să păcătuiești cu bună știință fără să-ți pară rău… dar dacă asta se întâmplă, îți pierzi sentimentul de pace și de bucurie și vei suporta consecințele pe pielea ta. Așadar, Cuvântul pentru astăzi este, pur și simplu: păstrează-ți cugetul curat!

„Seara vine plânsul, iar dimineaţa veselia”. (Psalmul 30:5).

     Durerea este o componentă inevitabilă a vieții și a creșterii, o componentă utilă și eficientă! Oprește-te puțin, să ne gândim la câteva dintre beneficiile ei: 1) Te anunță că există ceva dăunător în corpul tău, care trebuie îndepărtat, rezolvat. 2) Te obligă să devii conștient de o boală pe care nu știai că o ai, una care s-ar putea să-ți răpească multe – chiar și viața. 3) Te face să-ți rearanjezi prioritățile, programul zilnic… și să cauți ajutor. 4) Te face să fii dispus să te supui unui tratament care s-ar putea să nu-ți placă, cu speranța că te va face sănătos. Înțelegi ideea? Oricât ar părea de ciudat, cu cât te temi mai tare de durere și i te împotrivești mai mult, cu atât efectul pe care îl are asupra ta devine mai puternic. „De ce ți-e frică, nu scapi!” (se spune), și cu cât te împotrivești mai tare durerii, cu atât ea devine mai puternică. Când femeia însărcinată intră în travaliu, sfatul pe care îl primește de obicei de la echipa medicală este acela de a se „relaxa.” Ei știu că, cu cât ea se luptă mai mult cu durerea, cu atât aceasta se intensifică, și în consecință procesul nașterii devine mai anevoios. Așadar, când experimentezi durerea, nu te lupta cu ea! Învață să conviețuiești cu ea, las-o să-și atingă scopul! Biblia ne spune: „să priviţi ca o mare bucurie când treceţi prin felurite încercări, ca unii care ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare. Dar răbdarea trebuie să-şi facă desăvârşit lucrarea, ca să fiţi desăvârşiţi, întregi, şi să nu duceţi lipsă de nimic” (Iacov 1:2-4). Așadar, cuvântul de astăzi pentru tine este acesta: rabdă acest anotimp al durerii… și nu uita că, după plâns, Dumnezeu ți-a promis bucurie. Iar El – e credincios!

„Uitând ce este în urma mea, şi aruncându-mă spre ce este înainte, alerg spre ţintă…” (Filipeni 3:13-14).

     Fiecare dintre noi are „un trecut”, iar acesta este marcat de suferințele provocate de alții, sau plin de greșeli care ne-au adus numai necazuri, și întunecat de atâtea lucruri de care ne este atât de rușine, încât nu am îndrăzni să discutăm deschis despre ele! Ce-i de făcut? Mă tem că sunt doar două lucruri pe care le putem face cu privire la trecutul nostru: să-l păstrăm mereu în mintea noastră, sau să-l dăm uitării și să mergem mai departe. Dacă ai nevoie de iertare, cere-o de la Dumnezeu, primește-o prin credință, învață din greșeli… și încearcă să faci mai bine data viitoare! Apostolul Pavel a scris: „Fac un singur lucru (este unica mea aspirație) uitând ce este în urma mea, şi aruncându-mă spre ce este înainte, alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti (suprem și sacru) a lui Dumnezeu, în Hristos Isus” (Filipeni 3:13-14). Să reținem cuvintele „unica mea aspirație.” Înainte ca Pavel să-L întâlnească pe Hristos, el se ocupa cu persecutarea și întemnițarea creștinilor, cu executarea lor și cu închiderea bisericilor. Și pe deasupra, mai era și plătit pentru asta! Poate că această relatare despre Pavel te va face să te simți puțin mai bine când te gândești la trecutul tău. În ciuda tuturor acestor lucruri, apostolul Pavel a avut o singură aspirație: „aruncându-mă spre ce este înainte.” Când păcatul te face să aluneci ori să cazi, nu trebuie să-ți intensifici greșeala, făcând din ea obsesie și scăldându-te în vinovăție! De ce? Deoarece Dumnezeu ți-a pus la dispoziție iertarea! Deci, fie că ai păcătuit acum douăzeci și cinci de ani sau acum douăzeci și cinci de minute, tu poți să Îi ceri lui Dumnezeu iertare, s-o primești, să lași păcatul în urma ta – și să mergi mai departe. Trebuie să lași în urmă greșelile de ieri, pentru a putea beneficia de binecuvântările de astăzi. Când înveți să faci asta, te vei bucura de viața pe care ți-a pregătit-o Dumnezeu!

„Noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd…” (2 Corinteni 4:18).

     Dumnezeu n-a intenționat vreodată să facă din rugăciune ceva complicat sau plictisitor, dimpotrivă: El a dorit-o a fi un lucru simplu, o îndeletnicire naturală. Adevărul este că mulți dintre noi ne rugăm mai des decât credem. Și avem o viața de rugăciune mai eficientă și mai reușită decât ne dăm noi seama. Necazul este că nu întotdeauna recunoaștem momentul în care ne rugăm. Asta pentru că avem o înțelegere greșită a ideii de rugăciune. Ni s-a inoculat nu știu cum ideea că rugăciunea necesită un cadru specific (biserica), sau o postură prestabilită (în genunchi), sau formule speciale („Plecăciune Ție, Milostivule” sau „Blagoslovește-ne pe noi”)… și că trebuie neapărat să îndeplinim anumite ritualuri religioase. Nu, dragilor: rugăciunea înseamnă pur și simplu să vorbești cu Dumnezeu… apoi, să taci și să-I daie voie și Lui să-ți vorbească. Te poți ruga oricând, oriunde, pentru orice, îndreptându-ți gândurile, rostite sau nerostite, către Dumnezeu. Apostolul Pavel scrie: „Noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd; căci lucrurile care se văd, sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd, sunt veşnice.” Imaginează-ți că toate binecuvântările și beneficiile de la Dumnezeu sunt păstrate într-un depozit gigantic de pe un tărâm invizibil – lucruri precum: iertare, putere, înțelepciune, călăuzire, bunăvoință și resurse. Prin rugăciune, tu intri în depozitul de binecuvântări al lui Dumnezeu, și prin credință le primești și le aduci în viața ta. Biblia spune că nu avem pentru că nu cerem (vezi Iacov 4:2). Așadar, orice nevoie ai astăzi, roagă-te și cere-I lui Dumnezeu – crezând că El te va asculta. Domnul Isus a spus: „Dacă rămâneţi în Mine, şi dacă rămân în voi cuvintele Mele, cereţi orice veţi vrea, şi vi se va da” (Ioan 15:7). Așa că, roagă-te pentru nevoia ta… pledează-ți azi cauza înaintea lui Dumnezeu – El abia așteaptă să-ți răspundă!