„Prin poruncile Tale mă fac mai priceput…” (Psalmul 119:104)

     Adevărata pricepere vine de la Dumnezeu; e un dar pe care numai El ni-l poate oferi! De aceea împăratul Solomon i-a cerut lui Dumnezeu pricepere și nu s-a bazat pe propria sa înțelepciune. Dumnezeu va turna și peste tine pricepere prin Cuvântul Său, dacă o ceri! „Domnul dă înţelepciune; din gura Lui ies cunoştinţă şi pricepere” (Proverbele 2:6). Împăratul David a spus: „Prin poruncile Tale mă fac mai priceput.” Biblia a fost scrisă pentru ca noi să căpătăm pricepere și să putem interpreta viața așa cum o face Dumnezeu. Apostolul Pavel, care a scris o bună parte a Noului Testament, i-a scris lui Timotei: „Înţelege ce-ţi spun; Domnul îţi va da pricepere în toate lucrurile.” (2 Timotei 2:7). Când te adâncești în Cuvântul Scripturii, Dumnezeu îți vorbește. În esență, El spune: „Iată cum văd Eu lucrurile… și așa doresc să le vezi și tu!” Cu alte cuvinte, El îți oferă perspectiva Sa asupra situației. În Biblie vei descoperi cum să reușești cu adevărat. Vei găsi răspuns la problemele tale financiare, vei învăța cum să te vindeci de îngrijorare și cum să rezolvi problemele legate de relații. Cuvântul Său te va călăuzi în relațiile de familie – te va învăța rolul autorității în familie, inclusiv locul soțului, al soției și al copiilor. Biblia conține tratamentul pentru nervozitate și depresie. Ea este totodată o unealtă purificatoare pentru scoaterea păcatului din mintea ta și din viața ta. „Cum îşi va ţine tânărul curată cărarea? Îndreptându-se după Cuvântul Tău” (Psalmul 119:9). Pe scurt, Biblia este manualul cel mai bun și de succes din lume! Psalmistul a spus: „Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate.” (Psalmul 119:130). Așadar, dacă dorești să ai adevărata pricepere, meditează la Cuvântul lui Dumnezeu – astăzi!

„Să asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa.” (Proverbele 1:5)

     Pentru a avea succes și împlinire în viață, trebuie să faci din creșterea ta personală cea mai înaltă prioritate personală. Adevărul este că nu rămâi niciodată pe loc: fie înaintezi, fie dai înapoi; fie te dezvolți, fie descrești. Știi ce se întâmplă când stagnezi cu bună știință? Îți pierzi influența! Prietenii tăi îți caută sfatul, dar apoi îl urmează? Colegii tăi de serviciu îți prețuiesc opinia? Dacă în mod curent nu vii cu idei și informații noi, oamenii încep să caute în altă parte și ajungi să fii marginalizat. Afacerile din ziua de astăzi cresc cu viteza luminii. Noi idei, tehnologii, tehnici de leadership, modele financiare, principii de vânzare și modalități de comunicare sunt mereu luate în vizor, sunt discutate, evaluate și testate. Conducerea companiilor caută persoane care să nu fie ca niște roboți. Ei caută persoane cu idei originale, oameni care pot vedea dincolo de interacțiunile zilnice de la locul de muncă, și care găsesc noi soluții. Încearcă să devii persoana la care apelează ceilalți când este vorba de răspunsuri și idei. Fii cel care știe cum să găsească informații noi și care poate oferi idei și perspective inovatoare. Dacă ai ochii și urechile deschise, mintea trează și dacă asculți atent, vei descoperi că marile idei se găsesc peste tot. Vei găsi o sută de oameni care pot duce la bun sfârșit o idee bună, pentru fiecare persoană care propune acea idee bună. Dacă tu nu influențezi decizii, direcții sau oameni, trebuie să implementezi un plan de creștere personală – numaidecât! Solomon, cel care a fost adesea numit cel mai înțelept om care a trăit vreodată, în afară de Hristos, a spus: „să asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă.”

„Cărarea celor neprihăniţi este ca lumina strălucitoare…” (Proverbele 4:18)

     Phil Cooke a scris: „Creșterea este ceea ce facem cu cunoașterea. Creșterea este locul în care ducem cunoașterea noastră și modul în care o aplicăm și o folosim în viața noastră de zi cu zi. John Maxwell, expertul în probleme de leadership, m-a învățat cu mult timp în urmă să-mi schimb orientarea de la scopuri la creștere. Când mi-a spus acele cuvinte, a fost ca o revelație pentru mine. Întotdeauna am fost învățat că scopurile sunt importante și am încercat din răsputeri să folosesc un sistem prin care să pot ajunge la ele, dar mereu m-am luptat cu acest sistem. Vedeam că scopurile îi motivează pe mulți oameni, dar îndeplinirea scopurilor mele mă lăsa gol și nemulțumit. Însă când John mi-a arătat cum să-mi concentrez atenția asupra creșterii, dintr-odată toate lucrurile și-au găsit locul lor. Acest proces m-a învățat că scopurile sunt minunate, dar că atunci când atingem un scop, e ca și cum am fi terminați. Dar cu creșterea, e un proces care nu se termină niciodată; învățăm mereu, mergem mereu înainte, avem mereu realizări. Sper ca atunci când voi ajunge la finalul vieții, pe noptiera mea se vor găsi vreo două cărți bune. Vreau să învăț și să cresc până la ultima mea suflare. Uită-te la persoanele din cercul tău de prieteni. De ce unii au succes, iar alții stagnează? De ce unii ajung la niveluri mai înalte ale realizării, în timp ce alții rămân blocați în același loc ani de-a rândul? Mulți dau vina pe sistem, pe companie sau pe șef… dau vina pe societate, pe felul în care au fost crescuți sau pe trecutul lor… Dar un plan de viață pentru creștere poate trece dincolo de bariere și poate da la o parte aproape orice obstacol!” Biblia spune lucrul acesta astfel: „cărarea celor neprihăniţi este ca lumina strălucitoare, a cărei strălucire merge mereu crescând până la miezul zilei.” Așadar, citește, învață și crește… în asemănarea cu Hristos!

„Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi, şi vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa şi înfăptuirea” (Filipeni 2:13)

     Când vorbim despre înfăptuirea voii lui Dumnezeu, există două mari obstacole pe care trebuie să le dai la o parte: „doresc” și „pot”. Nu este ușor să renunți la propriile tale planuri și să îmbrățișezi voia lui Dumnezeu. Omul tău cel vechi dorește ce vrea el, nu ce-Și dorește Dumnezeu. Chiar și atunci când voia lui Dumnezeu este clară, și tu dorești ce dorește și El, îți lipsește abilitatea necesară pentru a pune în practică. Din fericire, aici este punctul în care Dumnezeu intervine în dilema ta, lucrând în tine și dându-ți, pe lângă „voință” și „înfăptuirea”. Însă atât voința, cât și înfăptuirea vin de la Dumnezeu, nu de la tine! Tu întrebi: „De vreme ce Dumnezeu lucrează în mine, de ce există o luptă atât de mare de a cunoaște și de a face voia Sa?” Problema este că mintea ta firească este egocentrică și are tendința de a se împotrivi voii lui Dumnezeu. Așadar, care este soluția? 1) Predă-i lui Dumnezeu trupul și poftele tale. „Să aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie” (Romani 12:1). 2) Înnoiește-ți mintea. „Să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită” (Romani 12:2). În textul original din limba greacă, „înnoire” înseamnă „renovat pe dinăuntru,” adică aliniază-ți gândurile la gândurile lui Dumnezeu – și gândește în mod deliberat ceea ce gândește El. Cu alte cuvinte, Dumnezeu inițiază „voința” și „înfăptuirea”, iar tu cooperezi prin faptul că-ți aliniezi mintea la a Sa. Când se întâmplă lucrul acesta, devii încrezător că (Filipeni 1:6) „Acela care a început în voi această bună lucrare, o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos”.

„I-a iubit până la capăt” (Ioan 13:1).

     Oamenii petrec ore întregi în fiecare zi pe rețele de socializare precum Facebook – în multe cazuri pentru că sunt singuri. Nu e neapărat total greșit să interacționezi cu alții în felul acesta. De fapt, mediile sociale oferă unul dintre cele mai extraordinare instrumente pe care biserica le-a avut vreodată, pentru a răspândi mesajul Evangheliei în lumea întreagă. Însă într-o epocă în care este ușor să neglijezi adevăratele relații, să ne amintim de ce vrem de fapt să avem legături cu alții. Un autor scria: „Viața este mult mai bogată când avem prieteni cu care putem să ne împărtășim bucuriile și necazurile. Din nefericire, singurătatea rămâne o problemă majoră și o sursă de suferință pentru mulți. Dar niciunul dintre noi nu ar trebui să se resemneze în fața singurătății; ea se poate trata, dacă nu cumva și evita!” Adevăratele relații nu se construiesc postând imagini din viața ta sau dând mai departe citatele cele mai interesante. Relațiile veritabile nu sunt virtuale! Pentru a avea relații adevărate, ai nevoie de timp, prezență fizică, implicare și dedicare. Chiar și cea mai bună rețea de socializare care se ocupă cu împlinirea nevoilor semenilor nu-și poate îndeplini sarcinile dacă nu are loc o întâlnire față în față. Așa a făcut Domnul Isus! Cea mai mare parte a lucrării Sale publice a petrecut-o investind în cei doisprezece ucenici ai Săi care, la rândul lor s-au dus în Numele Său și s-au investit în alții. Biblia spune: „fiindcă îi iubea pe ai Săi, care erau în lume, i-a iubit până la capăt.” Psalmistul a dezvăluit ceea ce mulți oameni simt în adâncul ființei lor: „Nimeni nu mă mai cunoaşte… nimănui nu-i pasă de sufletul meu.” (Psalmul 142:4). Dacă dorești să împlinești nevoile altora, și să ai relații veritabile, tu trebuie să zidești o relație apropiată și personală cu ei. Domnul Isus așa a făcut… și El este exemplul tău!

„Fiii sunt o moştenire de la Domnul…” (Psalmul 127:3).

     Sunt unii care susțin că nu contează cât de puțin timp petrecem cu copiii noștri, câtă vreme este un timp de calitate. Însă logica acestui concept îmi pare suspectă. De ce-ar trebui să alegem între virtuțile cantității și cele ale calității? Noi nu acceptăm această alegere forțată în nici un alt domeniu din viețile noastre, deci de ce-ar fi ea relevantă tocmai în privința copiilor noștri? Am putea-o ilustra în felul următor. Să presupunem că toată ziua ai așteptat cu nerăbdare să iei masa la unul dintre cele mai bune restaurante din oraș. Chelnerul îți aduce meniul și comanzi cea mai scumpă friptură de la acel restaurant. Dar când sosește mâncarea, vezi o bucată minusculă de carne de vreo 3 cm amplasată în mijlocul farfuriei. Când îți exprimi nemulțumirea cu privire la dimensiunea fripturii, chelnerul îți răspunde: „Recunosc faptul că porția este mică, dar este din cea mai sănătoasă vită, a fost hrănită cu porumb și este cea mai bio mâncare pe care o poți cumpăra. Nu vei găsi niciodată o carne mai bună decât cea pe care v-am servit-o în seara asta. Cât privește porția, sper că înțelegeți că nu cantitatea contează, ci calitatea!” Ai obiecta, și pe bună dreptate… De ce? Pentru că atât cantitatea, cât și calitatea contează în multe domenii ale vieții – inclusiv în relația cu copiii tăi. Ei au nevoie de timpul nostru, și de tot ce avem mai bun să le oferim. Adevărul este că argumentul „cantitate versus calitate” ar putea fi o explicație prost deghizată a faptului că de fapt nu le oferim pe niciuna copiilor noștri! Biblia spune: „Fiii sunt o moștenire de la Domnul…” Așadar, când vrei să le dai timp și atenție, ei merită ce e mai bun, atât cantitativ, cât și calitativ. Dacă ai spus „Amin”, vezi că înseamnă „Vom face întocmai!”

„…Părinţii sunt slava copiilor lor.” (Proverbele 17:6).

     Copilul tău se află în procesul de formare a persoanei care va fi în cele din urmă. Așa că, pentru a-l crește așa cum trebuie și pentru a-l face mândru de tine, demonstrează-i și trăiește după aceste șase principii: 1) Asigură-l prin vorbe și fapte că-l iubești. El trebuie să știe că dragostea ta este oferită și că nu va fi niciodată retrasă de la el din cauza înfățișării, a realizărilor sau a faptelor sale. Fă-l să știe că este iubit pentru cine este și că valoarea lui în ochii tăi nu este niciodată pusă la îndoială! 2) Clădește-i un caracter puternic și implementează-i valorile lui Dumnezeu. „Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, şi când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea” (Proverbele 22:6). 3) Stabilește-i limite clare. Și fii constant în păstrarea lor. Copiilor le plac regulile? Nu! Însă principalul tău scop nu este să-l faci pe copilul tău încântat, ci să-l înveți să fie responsabil… și fericirea va urma! 4) Ajută-l să-și descopere potențialul. Asta înseamnă să-l asculți, să-l observi, și odată ce-i identifici talentele, să-l ajuți să și le dezvolte! Pentru că: „Avem felurite daruri, după harul care ne-a fost dat” (Romani 12:6). 5) Nu încerca să faci din el un duplicat al tău. Dumnezeu l-a creat pe fiecare dintre copiii tăi în mod unic, și l-a înzestrat cu o personalitate aparte. Așa că nu încerca să-l faci o persoană de care Dumnezeu sau noi să nu avem nevoie. 6) Încurajează-l să-și urmeze viziunea pentru viața sa. „Tinerii voştri vor avea vedenii” (Ioel 2:28). Nu turna apă rece peste focul entuziasmului său, ci mai degrabă întețește-l! Coboară de pe scaunul criticului, și fii cel mai mare suporter al său. Dacă faci astfel, îl vei face să fie mândru de tine!

„Cum M-a trimis pe Mine Tatăl, aşa vă trimit şi Eu pe voi.” (Ioan 20:21)

     Domnul Isus a spus: „Cum M-a trimis pe Mine Tatăl, aşa vă trimit şi Eu pe voi.” Să reținem faptul că aici este vorba despre modul în care Dumnezeu dorește să răspândim Evanghelia, nu despre reguli, regulamente și doctrine ale diferitelor denominații. Noi trebuie să înțelegem următoarele lucruri: 1) Am fost trimiși să slujim, nu să fim slujiți. „Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare” (Matei 20:28). Ați observat că dacă nu suntem serviți la timp când mergem la un restaurant, ne pierdem cumpătul? Credem că merităm mai mult. În Împărăția lui Dumnezeu însă, puterea se află jos, și de acolo guvernează și biruiește Hristos. Trebuie să ne smerim! Noi nu-L reprezentăm pe Isus decât dacă suntem dispuși să ne îmbrăcăm cu haina smereniei și să „spălăm” picioarele fraților noștri… chiar dacă numele lor s-ar putea să fie Iuda! 2) Am fost trimiși să facem voia lui Dumnezeu, nu voia noastră. Domnul Isus a zis: „M-am pogorât din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis” (Ioan 6:38). Când suntem tineri și lumea ne întreabă despre planurile noastre de viitor, noi spunem: „Aș vrea să devin doctor, profesor sau asistentă…” Dar e neapărat necesar să adăugăm „dacă este voia Domnului”, deoarece dacă El nu face parte din planul nostru, suntem singuri. Dacă îți alegi profesia nepotrivită, ajungi în locul nepotrivit, înconjurat de persoane nepotrivite, și toate lucrurile din viața ta vor fi nepotrivite. Evanghelistul Ioan a scris: „lumea şi pofta ei trece; dar cine face voia lui Dumnezeu, rămâne în veac” (1 Ioan 2:17). Să nu împlinești voia lui Dumnezeu, înseamnă să nu împlinești scopul pentru care te-ai născut! Nu lăsa să ți se întâmple ție lucrul acesta!

„Vom fi biruitori!” (Numeri 13:30)

     Într-o seară de duminică, Mary Southerland se afla într-o biserică, când un necunoscut a bătut-o pe umăr și i-a spus că este chemată să slujească în acea biserică, ocupându-se de muzică și de tineri. S-a gândit că bărbatul nu știe ce vorbește! Tocmai absolvise facultatea, cu diplomă pentru dascăl în școala primară, iar o prietenă o invitase la biserică să cânte la serviciul de seară. Asta era tot – sau cel puțin așa a crezut ea. Când serviciul s-a terminat, prietena ei i-a spus: „Ar trebui măcar să te rogi pentru oferta primită.” Așa a făcut. „Iată-mă, după treizeci de ani, o slujitoare fără merite, care trăiește într-o uimire constantă față de planul lui Dumnezeu pentru viața ei!” Noi lăsăm ca defectele și nesiguranțele noastre să ne dicteze cursul vieții, când de fapt Dumnezeu caută oameni obișnuiți prin care să facă lucruri neobișnuite! Mereu ne găsim scuze ca să justificăm neimplicarea noastră în biserică, în comunitate sau în a da o mână de ajutor altora. Probabil că de unul singur nu te simți capabil… Puțini se simt! Dar prin apostolul Pavel Dumnezeu ne spune următoarele: „puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită” (2 Corinteni 12:9). Când Moise a trimis douăsprezece iscoade în Canaan ca să verifice puterea militară cu care aveau să se confrunte, zece dintre ele au raportat: „N-avem nici o șansă! Uriașii sunt prea mari!” (vezi Numeri 13:28). Dar ceilalți doi nu au fost de acord cu raportul majorității și au spus: „Haideți să ne suim, şi să punem mâna pe ţară, căci vom fi biruitori!” Dumnezeu ne vede ca fiind „biruitori” – nu pentru că noi suntem puternici, ci pentru că El este Atotputernic! Avându-L pe El de partea noastră, ne putem ridica cu încredere, știind că suntem capabili să biruim. Dumnezeu ne vede ca pe niște învingători… niște biruitori care pot realiza lucruri mărețe datorită talentelor și puterii pe care El le-a pus în noi!

„Ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El.” (2 Corinteni 5:21)

     Gandhi a spus odată: „Refuz să las pe cineva să se plimbe prin mintea mea cu picioarele murdare.” Și totuși, exact asta facem noi, când ascultăm de șoaptele trecutului care ne condamnă. Un autor respectat scria: „Acuzațiile negative vin sub diferite forme: „Nu ești atât de spiritual pe cât ar trebui să fii… Nu ai muncit suficient săptămâna trecută… Poate ieși ceva bun din tine?… Dumnezeu nu te poate binecuvânta din cauza trecutului tău!” etc. Toate acestea sunt minciuni! Noi nu trebuie să trăim cu sentimentul condamnării atunci când facem greșeli. Chiar și apostolul Pavel a recunoscut: „binele pe care vreau să-l fac, nu-l fac, ci răul pe care nu vreau să-l fac, iată ce fac” (Romani 7:19). Există o vreme a pocăinței și o vreme a vindecării și a înaintării. Nu poți schimba trecutul. Și dacă trăiești cu sentimentul vinovăției astăzi, din cauza zilei de ieri, nu vei avea puterea să biruiești. Biblia spune: „Îmbrăcați-vă cu platoșa” aprobării lui Dumnezeu (vezi Efeseni 6:14). Platoșa îți acoperă inima, centrul ființei tale, modul în care gândești și simți despre tine însuți. Dacă te gândești în mintea ta: „Nu am niciun viitor. Am dat-o în bară de prea multe ori. Dumnezeu nu poate să fie mulțumit de mine”, „pârâșul” este de fapt cel care îți vorbește, și el nu are nicio autoritate asupra ta. Ba mai mult, Dumnezeu ne spune că el a fost „aruncat jos.” (Apocalipsa 12:10). Așa că, rămâi neclintit și adu-i aminte că „pe Cel ce n-a cunoscut nici un păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El.” Ca orice om, probabil că și tu ai făcut destule greșeli, dar din punct de vedere spiritual (pozițional), Dumnezeu te vede „în Hristos”, așadar ești „desăvârșit”, „îndreptățit” și „acceptat.” Din punct de vedere situațional, ești o lucrare în desfășurare – și El nu va renunța la tine!