„Noi suntem lucrarea Lui şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte ca să umblăm în ele.” (Efeseni 2:10)

     Oare cum s-ar putea scoate la iveală tot ce e mai bun din tine? Te dezvolți prin rutină? Ești motivat de nevoile oamenilor? Îți place să faci față unor provocări care pe alții i-ar putea descuraja? Cum rămâne cu relațiile tale? Îți place să faci parte dintr-o echipă, sau lucrezi mai bine singur? Dacă prinzi viață doar atunci când te afli în preajma oamenilor, probabil că te simți groaznic stând toată ziua în fața unui computer. Care sunt calitățile tale? Dumnezeu a spus despre Bețaleel, artizanul Cortului întâlnirii: „L-am umplut de… înțelepciune… i-am dat putere să născocească tot felul de lucrări meşteşugite, să lucreze în aur, în argint şi în aramă, să sape în pietre şi să le lege, să lucreze în lemn şi să facă tot felul de lucrări.” (Exodul 31:3-5) Oare ce fel de slujbă îți face ochii să strălucească, și pulsul s-o ia la goană? Îți place să lucrezi cu calculatoare, mașini sau animale? Poate că ești un manager priceput, îți place să repari lucruri sau te pricepi la finanțe… Biblia spune că: „Noi suntem lucrarea Lui şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte ca să umblăm în ele.” Dumnezeu are un scop pentru viața ta, iar tu vei experimenta cele mai înalte niveluri de fericire și împlinire, doar atunci când îl descoperi și contribui să-l aduci la îndeplinire. Tu nu ești doar o cărămidă dintr-un zid, sau un alt cui din cutia cu scule a tâmplarului! Dumnezeu „te-a întocmit și te-a alcătuit” (vezi Isaia 43:7). Tu ești singurul „tu” pe care El l-a creat, iar dacă nu reușești să fii cine ai fost creat să fii, Împărăția Sa nu va beneficia de contribuția ta unică. Acesta este motivul pentru care apostolul Pavel a scris (Galateni 6:4-5): „Fiecare să-şi cerceteze fapta lui, şi atunci va avea cu ce să se laude numai în ceea ce-l priveşte pe el, şi nu cu privire la alţii.” Acesta este secretul fericirii!

„Mai mult face o zi în curţile Tale decât o mie în altă parte…” (Psalmul 84:10)

     Domnul Isus participa regulat la strângerile credincioșilor. Evanghelistul Luca scrie că „după obiceiul Său, în ziua Sabatului, a intrat în sinagogă…” (Luca 4:16) Apostolii mergeau și ei la adunări, în mod regulat: „Toţi împreună erau nelipsiţi de la Templu în fiecare zi…” (Faptele Apostolilor 2:46). Și psalmiștii iubeau casa lui Dumnezeu – cum citim în Psalmul 84:10: „Mai mult face o zi în curţile Tale decât o mie în altă parte; eu vreau mai bine să stau în pragul Casei Dumnezeului meu decât să locuiesc în corturile răutăţii!” Așadar, iubești tu casa lui Dumnezeu? Ar trebui, pentru că acolo poți auzi Cuvântul Său explicat, acolo poți afla strategii de viață, îți poți descoperi darurile spirituale, și poți lega relații care vor fi de folos în momentele grele. Unde altundeva poți găsi toate acestea? Universitatea Yale a efectuat un studiu care confirmă faptul că persoanele care merg regulat la biserică sunt mai fericite, mai sănătoase și trăiesc mai mult decât cele care nu merg. Studiul a arătat că persoanele care merg la biserică au o tensiune arterială mai scăzută, mai puțin stres și o imunitate mai mare la boli… în timp ce persoanele din grup care nu mergeau la biserică aveau o durată de viață mai scurtă, aproximativ egală cu cea a fumătorilor de țigări. Unul dintre cercetători a întrebat o femeie în vârstă de 80 de ani, care alerga pe o bandă de alergat care este secretul ei. Ea a răspuns: „Când mergi cu Dumnezeu, ai un scop, deci trăiești mai mult. Iar când ai pace cu Dumnezeu, trăiești mai bine!” Gândește-te dacă știi persoana sau locul de unde ai putea obține toate acestea?! Păi, dacă nu – dă-ți „toate silințele” să fii la biserică de fiecare dată când se strâng acolo credincioșii!

„Ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu.” (Romani 1:19)

     Există trei moduri prin care poți ști că Dumnezeu este real și prin care poți avea o relație cu El: 1) Cunoașterea intelectuală a lui Dumnezeu. Biblia spune că: „ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu. În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui se văd lămurit de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El.” (Romani 1:19-20). 2) Cunoașterea subconștientă a lui Dumnezeu. Apostolul Pavel a scris: „Când neamurile, măcar că n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, îşi sunt singuri lege, şi ei dovedesc că lucrarea Legii este scrisă în inimile lor, fiindcă despre lucrarea aceasta mărturiseşte cugetul lor şi gândurile lor, care sau se învinovăţesc, sau se dezvinovăţesc între ele.” (Romani 2:14-15). 3) Cunoașterea personală a lui Dumnezeu. Tot apostolul Pavel scria: „De acum încolo, nu mai cunoaştem pe nimeni în felul lumii, şi chiar dacă am cunoscut pe Hristos în felul lumii, totuşi acum nu-L mai cunoaştem în felul acesta. Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus, iată că toate lucrurile s-au făcut noi.” (2 Corinteni 5:16-17) Dumnezeu ni Se revelează prin creație. El ne vorbește prin conștiința noastră și ne dezvăluie caracterul și cerințele Sale morale. Dar dincolo de acestea, noi Îl putem cunoaște pe Dumnezeu personal și putem avea o relație cu El prin Fiul Său. Domnul Isus a spus: „Eu sunt Lumina lumii. Cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții.” (Ioan 8:12). Deci, există o modalitate sigură de a te convinge că Dumnezeu este real – așa că, aprinde lumina! Este Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi!

„Acela despre care îţi voi spune: ‘Acesta să meargă cu tine’ va merge cu tine, şi acela despre care îţi voi spune: ‘Acesta să nu meargă cu tine’ nu va merge cu tine”. (Judecători 7:4)

     Ghedeon a avut treizeci și două de mii de soldați pentru a lupta împotriva madianiților. Adevărul este că nu ai nevoie de mulți oameni în viața ta, ci ai nevoie de oamenii potriviți. Așa că, atunci când Dumnezeu i-a spus lui Ghedeon să spună poporului: „Cine este fricos şi se teme, să se întoarcă” (Jud. 7:3), douăzeci și două de mii de soldați au plecat. Dar Dumnezeu i-a spus că tot erau prea mulți, și a adăugat: „Coboară-i la apă şi acolo ţi-i voi alege; acela despre care îţi voi spune: ‘Acesta să meargă cu tine’ va merge cu tine, şi acela despre care îţi voi spune: ‘Acesta să nu meargă cu tine’ nu va merge cu tine.” În consecință, Ghedeon a mai rămas cu doar trei sute de soldați, aleși de Dumnezeu, iar ei au câștigat! Nu-ți face griji cu privire la numere; Dumnezeu poate face foarte mult cu foarte puțin. Doar fii pregătit să pierzi câțiva prieteni, pentru că acolo unde te duce Dumnezeu, ei nu pot merge! Dumnezeu a luat același duh care s-a odihnit asupra lui Moise și l-a pus asupra a șaptezeci de conducători, astfel încât aceștia să-l poată ajuta (vezi Numeri 11:16-17). De asta ai nevoie – de oameni cu același spirit ca tine. Doar pentru că cineva este talentat nu înseamnă că are ce căuta în viața ta. Dacă darurile spirituale sunt standardul după care ne măsurăm, ce spui despre măgărița lui Balaam? Ea a profețit (vezi Numeri 22:21-33)! Dar întrebarea importantă care trebuie pusă este aceasta: „Are această persoană Duhul Domnului?” Pe măsură ce lucrezi cu alții, poți să-ți dai seama dacă aveți anumite lucruri în comun. Oamenilor le place să se simtă speciali, așa că fă-le complimente (asigură-te doar că sunt sincere!) Ei își doresc un viitor mai bun, așa că încurajează-i! Ei vor o direcție, așa că îndrumă-i! Sunt preocupați de ei înșiși, așa că adresează-te mai întâi nevoilor lor! Sunt la pământ emoțional, așa că încurajează-i! Își doresc biruință spirituală, așa că ajută-i s-o obțină! Succesul tău depinde de a avea oamenii potriviți în viața ta – și de aceea trebuie să te rogi, și să te bazezi pe călăuzirea lui Dumnezeu. Așadar, alege-ți oameni care au același spirit ca tine!

„Se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor învăţa lucruri stricăcioase…” (Faptele Apostolilor 20:30)

     Apostolul Pavel le-a spus unor lideri spirituali: „Se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor învăţa lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor. De aceea vegheaţi şi aduceţi-vă aminte că, timp de trei ani, zi şi noapte, n-am încetat să sfătuiesc cu lacrimi pe fiecare din voi. Şi acum, fraţilor, vă încredinţez în mâna lui Dumnezeu şi a Cuvântului harului Său, care vă poate zidi sufleteşte şi vă poate da moştenirea împreună cu toţi cei sfinţiţi.” (Faptele Apostolilor 20:30-32) Când cineva pretinde că are o „revelație specială de la Dumnezeu” care nu se potrivește cu ceea ce ne învață Sfânta Scriptura, nu-l crede! Fă și tu ceea ce făceau credincioșii din Bereea: „Au primit Cuvântul cu toată râvna şi cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea este aşa.” (Faptele Apostolilor 17:11). Cine dădea învățăturile pe care credincioșii din Bereea le puneau sub reflectorul Scripturii? Apostolul Pavel! Niciun lider, indiferent de prestigiul lui, sau de numărul adepților, nu este scutit de o astfel de analiză. Iar liderii cu adevărat buni o primesc cu bucurie! S-ar putea să te gândești că Dumnezeu mai are încă multe lucruri să ne spună. E-adevărat, dar și când îți vei da ultima suflare, tot nu vei ști totul. Are Dumnezeu strategii noi și eficiente pentru a atinge lumea cu Evanghelia în această eră a tehnologiei? Da, iar noi trebuie să le folosim – pentru a culege recolta finală. Dar nu trebuie să facem niciodată compromisuri când vine vorba despre Cuvântul lui Dumnezeu. Totul trebuie verificat prin Scriptură! Biblia ne avertizează că: „Se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor învăţa lucruri stricăcioase…” Uneori, cea mai mare amenințare la adresa adevărului vine din partea celor pe care îi cunoaștem sau iubim, și cu care am lucrat, dar care s-au abătut de la cale. Așadar, care este răspunsul? Este simplu. Întreabă-te întotdeauna: „Ce spune Biblia?” – și fă din ea punctul tău de referință!

„Cereţi şi nu căpătaţi, pentru că cereţi rău…” (Iacov 4:3)

     Un autor creștin a scris următoarele: „Conform legendei, regele Midas iubea aurul atât de mult încât, atunci când a fost ca Dyonisos să-i îndeplinească o dorință, Midas a cerut ca tot ceea ce atingea să se transforme în aur. La început, Midas a fost încântat de rezultate… dar a descoperit curând că atingerea sa făcea mâncarea necomestibilă și îmbrățișarea sa îi lăsa pe cei dragi fără viață – s-a confruntat cu „legea consecințelor neintenționate”, cum a numit-o sociologul Robert Merton. La fel ca în cazul lui Midas, a obține orice ne dorim poate duce la consecințe nedorite. Uneori, o rugăciune fără răspuns înseamnă că Dumnezeu, în înțelepciunea Sa suverană, ne scutește de durerea consecințelor neintenționate. Uneori, Dumnezeu permite ceea ce puterea Sa ar putea împiedica. De cele mai multe ori, acest lucru ne poate provoca zbucium temporar… dar într-o zi, Îi vom adresa lui Dumnezeu la fel de multe mulțumiri pentru rugăciunile la care nu a răspuns ca și pentru cele la care a răspuns!” Iacov a scris: „Voi poftiţi şi nu aveţi; ucideţi, pizmuiţi şi nu izbutiţi să căpătaţi; vă certaţi şi vă luptaţi şi nu aveţi, pentru că nu cereţi. Sau cereţi şi nu căpătaţi, pentru că cereţi rău, cu gând să risipiţi în plăcerile voastre.” (Iacov 4:2-3) C.S. Lewis se întreba retoric: „Oare unde aș fi acum, dacă Dumnezeu ar fi îndeplinit toate rugăciunile prostești pe care le-am făcut în viața mea?!” Iar autorul pomenit la început continua așa: „Multe dintre rugăciunile noastre sunt greșite. Ne rugăm pentru confort, în loc să ne rugăm pentru caracter. Ne rugăm pentru o cale ușoară, în loc să ne rugăm pentru puterea de a reuși… Multe dintre rugăciunile noastre ar scurtcircuita planurile și scopurile lui Dumnezeu pentru viețile noastre, dacă El le-ar da curs… Poate că ar trebui să nu-I mai cerem lui Dumnezeu să ne scoată din situații dificile, ci mai bine să-L întrebăm ce vrea El să învățăm din acele situații dificile.” Așadar, binecuvântează-L pe Dumnezeu pentru toate rugăciunile la care nu ai primit răspunsul dorit de tine!

„Puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită.” (2 Corinteni 12:9)

     Ce trebuie să faci când te confrunți cu sentimentul de inadecvare? În primul rând, recunoaște-ți inadecvarea în fața lui Dumnezeu. Joni Eareckson Tada spune: „Neagă-ți slăbiciunea, și nu vei conștientiza niciodată puterea lui Dumnezeu în tine!” Dumnezeu i-a spus apostolului Pavel: „Harul Meu îți este de ajuns, căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârșită.” Tot ce te face să te sprijini pe Dumnezeu este un plus, și nu un minus. În al doilea rând, nu te desconsidera! S-ar putea să spui: „Dar nu am calificarea necesară pentru a face acest lucru!” Știi ceva? Dumnezeu nu îi cheamă pe cei calificați, El îi califică pe cei chemați. Cum? Prin umplerea lor cu Duhul Său. Iată ce ne spune Cuvântul lui Dumnezeu: „Voi turna Duhul Meu peste orice făptură; fiii şi fiicele voastre vor proroci, bătrânii voştri vor visa visuri, şi tinerii voştri vor avea vedenii. Chiar şi peste robi şi peste roabe voi turna Duhul Meu în zilele acelea.” (Ioel 2:28-29). Dumnezeu nu este limitat de vârstă, gen, rasă sau statut academic. Singurul lucru care Îl limitează este limita pe care tu ți-o impui, sau pe care le-o permiți altora! În al treilea rând, nu cădea în plasă. Agenții de publicitate cheltuiesc miliarde pentru a te convinge că fără produsul lor ești inadecvat sau incomplet. Nu-i crede! Ridică-te și spune: „Te laud că sunt o făptură aşa de minunată.” (Psalmul 139:14). În al patrulea rând, privește excelența sau performanța superioară a altcuiva ca pe o sursă de motivație, mai degrabă, decât de invidie sau intimidare. Nu pierde din vedere înzestrarea ta unică. Da, ești înzestrat într-un anumit domeniu. Biblia spune că „Avem felurite daruri, după harul care ne-a fost dat” (Romani 12:6). Poate că darul tău n-a fost încă descoperit, dezvoltat sau folosit, dar el se află în tine. Astăzi, scoate-l la lumină… și începe să-l folosești!

„Destoinicia noastră, dimpotrivă, vine de la Dumnezeu.” (2 Corinteni 3:5)

     Teama de inadecvare este o stare de spirit în care crezi că ceea ce ai mai bun nu este suficient de bun. De obicei, își are originea în copilărie, când părinții, profesorii și alte persoane pe care le consideram importante n-au fost în stare să ne aprecieze și să ne încurajeze, și ne-au comparat defavorabil cu altcineva. A existat această frică de inadecvare în viața celor din Biblie? Da! Vei vedea această teamă începând cu Moise, care s-a simțit nepotrivit pentru a fi purtătorul de cuvânt și eliberatorul israeliților. Nicio statistică nu poate măsura numărul de vise abandonate din cauza acestei emoții paralizante. Pentru a scăpa de ea, trebuie să înveți să adopți aceste două adevăruri din Scriptură: 1) Despărțit de Dumnezeu, chiar ești inadecvat. 2) Umplut de puterea lui Dumnezeu, ești potrivit pentru orice provocare pe care El te cheamă s-o înfrunți. Apostolul Pavel scrie: „Nu că noi, prin noi înşine, suntem în stare să gândim ceva ca venind de la noi. Destoinicia noastră, dimpotrivă, vine de la Dumnezeu, care ne-a şi făcut în stare să fim slujitori ai unui legământ nou.” (2 Corinteni 3:5-6). Mulți dintre eroii din Biblie s-au luptat cu teama de inadecvare, așa că nu ești singur! Moise i-a spus lui Dumnezeu: „Nu mă pot duce să vorbesc cu Faraon, trimite pe altcineva!” (vezi Exodul 3:11; 4:13). Dar acești eroi ai Bibliei s-au întors la adevărata sursă de putere, și-au învins frica și I-au spus apoi „da” lui Dumnezeu. Au pășit prin credință și au spus, în esență: „Doamne, depind de Tine pentru succesul meu!” Eului nostru îi place să arate bine și să-și asume meritele. Dar Dumnezeu ne aduce într-o poziție de dependență totală față de El, astfel încât meritul succesului nostru să Îi revină Lui!

„Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mânie.” (Iacov 1:19)

     Astăzi vom vorbi despre cum poți să-i influențezi pe oameni și să ai un impact asupra lor. Nu există niciun truc magic atunci când vine vorba de a-i influența și de a avea un impact asupra altora. Prin versetul citit adineauri, Biblia ne oferă soluția următoare: 1) Încearcă să asculți cu atenție. Adevărul este că oamenilor nu le pasă cât de multe știi, până când nu știu cât de mult îți pasă. Ei au tendința să filtreze ceea ce aud prin propriile experiențe de viață, anturaje și probleme specifice care îi preocupă în acel moment. Așadar, dacă dorești ca oamenii să te asculte atunci când vorbești, ascultă-i cu atenție. 2) Nu spune prea multe. Dacă ai tendința de a vorbi prea mult sau prea repede, iată trei sfaturi pentru a încetini: a) Oprește-te! Pur și simplu, nu mai vorbi. Inspiră. Numără până la zece. Scuză-te și mergi la baie. b) Exersează arta de a nu-i întrerupe pe ceilalți. Permiteți-i celeilalte persoane să termine ce are de spus. c) Întreabă-te de ce vorbești atât de mult. Este vorba de nesiguranță? Sau de anxietate? Sau despre nevoia de a controla? Sau de dorința de a impresiona? Motivul pentru care mulți dintre noi încercăm să-i convingem, să-i impresionăm sau să-i controlăm pe ceilalți este pentru că ne este greu să ne încredem în Dumnezeu pentru a rezolva lucrurile. Tu doar transmite, și ai încredere că Dumnezeu va face restul! 3) Ține-ți furia sub control. Dacă pui în aplicare primele două principii, vei avea tendința să te descurci bine la numărul trei. Se va întâmpla pur și simplu. Vestea bună este că, începând de astăzi, poți învăța să faci toate cele trei lucruri (eventual recitește Iacov 1:19)! Și dacă le practici în mod consecvent zi după zi, lună după lună, an după an, când vei ajunge la sfârșitul vieții tale, privind în urmă, te vei bucura că ai luat în serios Cuvântul lui Dumnezeu și înțelepciunea Sa.

„Ea s-a arătat de ajutor multora şi îndeosebi mie.” (Romani 16:2)

     Charles Plumb a fost pilot de avion în Vietnam și, după șaptezeci și cinci de misiuni de luptă, avionul său a fost doborât de o rachetă sol-aer. Plumb s-a catapultat, dar a ajuns în mâinile inamicului… și a petrecut următorii șase ani într-o închisoare comunistă. A supraviețuit calvarului… și acum ține prelegeri despre ceea ce a învățat din experiența sa. Într-o zi, când el și soția sa luau masa într-un restaurant, un bărbat de la o altă masă s-a apropiat și l-a întrebat: „Tu ești Plumb? Ai pilotat avioane de vânătoare în Vietnam de pe portavionul Kitty Hawk și ai fost doborât?” Plumb a spus: „De unde știi tu asta?” Omul a răspuns: „Eu ți-am împachetat parașuta!” Apoi omul l-a apucat de mână și a spus: „Cred că a funcționat!” Plumb i-a strâns mâna și l-a asigurat că da, adăugând: „Dacă n-ar fi funcționat, eu nu aș fi astăzi aici!” În acea noapte, Plumb nu a putut dormi, gândindu-se la omul acela. Oare cum arăta în uniforma Marinei? De câte ori nu l-o fi văzut, fără ca măcar să-l întrebe „Ce mai faci?” (sau orice altceva)… pentru că Plumb era pilot de vânătoare, iar celălalt bărbat era doar un marinar. Se gândea la numeroasele ore pe care acel marinar le va fi petrecut în măruntaiele navei, netezind meticulos și împăturind mătasea fiecărei parașute, ținând în mâini practic destinul atâtor necunoscut. Ca urmare, de-atunci Plumb pune regulat publicului său această întrebare importantă și neobișnuită: „Cine îți împachetează parașuta?” Cu toții avem pe cineva care ne oferă ceea ce avem nevoie pentru a face față cu bine unei zile. Apostolul Pavel a spus de pildă despre diaconița Fivi că „s-a arătat de ajutor multora şi îndeosebi mie.” Pe tine, cine te susține? Astăzi – arată-i aprecierea ta!