„Domnul zisese lui Avram: „Ieşi din ţara ta… şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta.” (Geneza 12:1)

     Un autor a scris: „Ai vrea să ai genul de copil căruia trebuie să-i spui toată viața: „Poartă aceste haine. Urmează aceste cursuri. Du-te la acea școală. Aplică pentru acest loc de muncă. Căsătorește-te cu acea persoană. Cumpără această casă” și să facă mereu exact ceea ce-i spui tu, indiferent de vârsta pe care o are?! Probabil că nu! De ce? Pentru că scopul tău principal este ca el să devină o persoană cu un caracter frumos și cu o judecată limpede. Iar modalitatea prin care poate face asta este să ia foarte multe decizii! Firește, asta înseamnă că va lua și o mulțime de decizii greșite, dar asta va fi modalitatea principală prin care va învăța. De foarte multe ori, voința lui Dumnezeu pentru tine va fi „Vreau ca tu să decizi”, deoarece luarea deciziilor este o parte indispensabilă a formării caracterului. Dumnezeu Se ocupă în primul rând de formarea caracterului, nu de modelarea circumstanțelor!” Avraam nu a spus: „Doamne, unde anume mă duci? Cum merg lucrurile/cum e viața acolo? Cum o fi piața muncii? Dar cea imobiliară? Au facilități medicale și școli bune?!” Biblia spune: „Prin credinţă Avraam, când a fost chemat să plece într-un loc pe care avea să-L ia ca moştenire, a ascultat şi a plecat fără să ştie unde se duce…” (Evrei 11:8). Avraam a decis să-L urmeze pe Dumnezeu și să se încreadă în El cu privire la absolut orice. Și a ieșit învingător! Dumnezeu nu promite să ne dea detalii, ci să ne dea înțelepciune. Sfânta Scriptură spune: „Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată.” (Iacov 1:5). De ce procedează Dumnezeu în felul acesta? Pentru că luarea deciziilor formează caracterul!

„Am încredere în Dumnezeu că se va întâmpla aşa cum mi s-a spus.” (Faptele apostolilor 27:25)

     A treia ancoră care ne dă încredere într-o situație de criză se găsește tot în cuvintele apostolului Pavel: „Am încredere în Dumnezeu că se va întâmpla aşa cum mi s-a spus.” Dacă ai fost vreodată trădat de un partener necredincios, probabil ți-ai pierdut încrederea în căsătorie. Dacă ești o victimă a crizei ipotecare, și poate ți-ai pierdut casa, atunci ți-ai pierdut încrederea în industria financiară. Dacă ai votat pentru cineva despre care credeai că este integru, dar ai descoperit că este la mâna unor grupuri de interese, probabil că ți-ai pierdut încrederea în guvern și în toată clasa politică. Dar să nu-ți pierzi niciodată încrederea în promisiunile lui Dumnezeu! Stai în fața furtunii, a circumstanțelor, a crizelor și cântă cuvintele acestui imn celebru al lui Russell Carter: „Stând pe promisiunile veşnice/ Când primejdia, frica s-apropie / Prin Cuvântul Domnului voi învinge / Stând pe promisiunile Lui / Crezând, crezând, Stau pe promisiunile Domnului meu / Crezând, crezând, Eu stau pe promisiunile Lui!” S-ar putea să-ți pierzi încărcătura, s-ar putea să-ți pierzi corabia, s-ar putea chiar să cazi peste bord – dar vei învinge datorită promisiunilor lui Dumnezeu față de tine. După cum spunea cineva, pe un ton de glumă, desigur, dar adevărat: „Dumnezeu a spus, eu cred – și cu asta, basta!” Dacă astăzi te afli într-o situație de criză, iată câteva promisiuni biblice pe care te poți baza: „Dumnezeul cel veşnic este un loc de adăpost și sub braţele Lui cele veşnice este un loc de scăpare.” (Deuteronomul 33:27); „Tu îmi dai scutul mântuirii Tale, dreapta Ta mă sprijină şi îndurarea Ta mă face mare.” (Psalmul 18:35); „Până la bătrâneţea voastră Eu voi fi Acelaşi, până la cărunteţele voastre vă voi sprijini.” (Isaia 46:4) Așadar, rămâi ancorat în promisiunile lui Dumnezeu!

„Nu te teme, Pavele, tu trebuie să stai înaintea Cezarului…” (Faptele apostolilor 27:24).

     În aceste zile ne întărim în convingerea că suntem ancorați în planul și scopul lui Dumnezeu. A doua ancoră, pentru momentele de criză, o găsim în Faptele apostolilor 27:24, unde apostolul Pavel îl citează pe îngerul lui Dumnezeu: „Nu te teme, Pavele, tu trebuie să stai înaintea Cezarului, şi iată că Dumnezeu ţi-a dăruit pe toţi cei ce merg cu corabia împreună cu tine!” Cu alte cuvinte: „Tu te afli în această corabie pentru că am un scop în acest sens… Iar scopul Meu etern pentru viața ta este mai mare decât această furtună temporară!” Ai descoperit deja scopul pe care ți l-a dat Dumnezeu în viață? Dacă nu l-ai descoperit sau nu ești foarte sigur, trebuie să știi că nu ești pe pământ doar pentru a ocupa spațiu; Dumnezeu are un plan specific pentru tine. Furtuna în care ești prins (sau vei fi prins) este doar un test (și chiar eșecul, este temporar!)… Absolut nimic nu poate schimba planul lui Dumnezeu pentru viața ta, decât dacă alegi să nu-L asculți! Și da, poți face asta. Dar Sfânta Scriptură ne învață că nicio persoană sau forță exterioară nu poate schimba planul lui Dumnezeu pentru viața ta și nici nu poate modifica scopul Său divin, atâta timp cât ești dispus să spui: „Doamne, vreau să fac voia Ta!” La fel de sigur cum Dumnezeu i-a spus lui Pavel: „Tu trebuie să stai înaintea Cezarului şi iată că Dumnezeu ţi-a dăruit pe toţi cei ce merg cu corabia împreună cu tine”, El îți va spune și ție: „Te voi scoate din această furtună!” Atunci când te concentrezi asupra scopului pe care ți l-a dat Dumnezeu, El îți dă puterea de a trece cu bine și de a depăși problemele. Pentru acest motiv apostolul Pavel a scris: „Fac un singur lucru: uitând ce este în urma mea şi aruncându-mă spre ce este înainte, alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Hristos Isus.” (Filipeni 3:13-14) Așadar, nu te teme, tu ești ancorat în planul și scopul lui Dumnezeu!

„Un înger al Dumnezeului al căruia sunt eu… mi s-a arătat… şi mi-a zis: „Nu te teme…” (Faptele apostolilor 27:23-24).

     În timp ce toți ceilalți de la bordul corabiei lui Pavel erau în panică, el a rămas liniștit. De ce? Datorită câtorva mari adevăruri care pot servi drept ancore pentru sufletele noastre, adevăruri pe care îți poți construi viața și care te vor susține în furtună. Ne vom uita pe rând la fiecare dintre ele. În primul rând, trebuie să știi că ești ancorat în Dumnezeu. În mijlocul furtunii, apostolul Pavel a anunțat: „Un înger al Dumnezeului al căruia sunt eu şi căruia Îi slujesc mi s-a arătat azi-noapte şi mi-a zis: ‘Nu te teme, Pavele!” Furtunile vieții nu ne pot ascunde niciodată de Dumnezeu. Chiar și atunci când noi nu-L vedem, El ne vede. Putem avea impresia că este la un milion de kilometri distanță, dar El este cu noi și are grijă de noi. Dumnezeu a trimis un emisar personal, un înger, pentru a-i spune lui Pavel: „Eu sunt cu tine. Te văd în furtuna de pe Marea Mediterană în acea corabie mică”. Adevărul este că Dumnezeu este cu tine în furtuna prin care treci, iar dacă ai nevoie de siguranța prezenței Sale, meditează la aceste versete biblice și bazează-te pe ele: „Pot să se mute munţii, pot să se clatine dealurile, dar dragostea Mea nu se va muta de la tine şi legământul Meu de pace nu se va clătina”, zice Domnul, care are milă de tine.” (Isaia 54:10); „Iată, Eu sunt cu tine; te voi păzi pretutindeni pe unde vei merge… nu te voi părăsi până nu voi împlini ce-ţi spun.” (Geneza 28:15); „Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi.” (Evrei 13:5). Așadar, ancorează-te în Dumnezeu și în Cuvântul Lui, și nu lăsa nimic să te clatine!

„Umblăm prin credinţă, nu prin vedere.” (2 Corinteni 5:7)

     Închide ochii și încearcă să mergi fără să vezi… și îți vei face o idee despre ce înseamnă să umbli prin credință. Credință în ce? În caracterul neschimbător al lui Dumnezeu, în bunătatea lui Dumnezeu, în iubirea lui Dumnezeu și în adevărul că El are întotdeauna în minte și-n inimă interesele tale. Când umbli cu Dumnezeu, informațiile îți sunt date atunci când trebuie să cunoști ceva. Dumnezeu stabilește cine trebuie să știe ce, și când… Iată un exemplu în acest sens: Biserica primară trebuia să decidă dacă Dumnezeu îi cheamă să accepte neamurile. După „multă vorbă”, ei au trimis acest mesaj: „s-a părut nimerit Duhului Sfânt şi nouă…” (Fapte apostolilor 15:28) Liderii Bisericii nu au spus „ni s-a părut potrivit (nouă)”, ci au cerut călăuzire… Când viitorul întregii rase umane era în joc, cel mai bun lucru pe care l-au putut face a fost să se încreadă în Dumnezeu, deși nu erau foarte convinși la început cu privire la mântuirea neamurilor. Cu toate acestea, liderii bisericii s-au simțit destul de confortabil să trimită acea scrisoare. Se pare că voia lui Dumnezeu era să nu li se spună exact care este voia Sa, cu privire la neamuri, sau cel puțin nu toate detaliile. Dumnezeu știa că ei vor crește mai mult dacă trebuie să se gândească, să discute și să decidă, și nu să aibă parte de o poruncă sau o predică. Evident, ei nu aveau nevoie de certitudine. Erau fericiți să se mulțumească cu o supunere sinceră. Când Pavel spune că „umblăm” prin credință, el se referă la cea mai lentă formă de transport cunoscută de om. El se referă, de asemenea, la un proces care are loc pas cu pas. Dumnezeu are „vedere prin satelit”; El vede întreaga călătorie de la început până la sfârșit și planifică fiecare pas. Și El spune: „Fă ce ți-am dat să faci și, după ce ai terminat, îți voi arăta ce vreau să faci în continuare”. Așadar, când nu ești sigur – încrede-te în Dumnezeu!

„Mi se deschisese acolo o uşă în Domnul…” (2 Corinteni 2:12)

     Un autor afirma: „Oamenii care studiază antreprenorii spun că aceștia excelează în ceea ce se numește „alertă de oportunități”; ei se uită la aceleași circumstanțe ca toți ceilalți, dar observă, fără să caute, ocazii/posibilități care au fost trecute cu vederea până acum. Ei sunt atenți, în așteptare, continuu receptivi la ceea ce poate apărea.” Apostolul Pavel a fost o astfel de persoană. El a spus: „Când am ajuns la Troa pentru Evanghelia lui Hristos… mi se deschisese acolo o uşă în Domnul…” (2 Cor. 2:12) Pavel practica instinctiv „vigilența oportunității divine”. Și tu poți face la fel! Pentru Pavel, trecerea prin „ușile deschise” de Dumnezeu i-a adus adesea greutăți… Dar și mari realizări! „Ușile deschise” nu vin la pachet cu un set meticulos de instrucțiuni cu privire la ce ar trebui să faci și ce se va întâmpla ca rezultat. Pentru a descoperi ce este de cealaltă parte a „ușii deschise”, trebuie să treci prin ea. Vei experimenta frica? Da! De fiecare dată când vei încerca ceea ce nu ai mai încercat, nu cunoști și nu ai făcut – vei experimenta frica. Atunci trebuie să-ți amintești că, indiferent ce te așteaptă de cealaltă parte a ușii, Dumnezeu va fi acolo! Iată două lucruri pe care trebuie să le ai în vedere: în primul rând, uneori o „ușă deschisă” nu înseamnă să mergi într-un loc nou; înseamnă să recunoști o oportunitate nouă (și nedetectată anterior) chiar într-un loc vechi. În al doilea rând, „ușile deschise” nu există niciodată doar pentru avantajul persoanelor cărora li se oferă. Ele sunt o ocazie de a-i binecuvânta pe alții (vezi Geneza 12:1-3). O „ușă deschisă” nu va fi niciodată doar pentru beneficiul tău! Așadar, a deschis Dumnezeu o ușă pentru tine? Dacă a făcut-o, nu ezita și nu șovăi – treci prin ea!

„Încolo, frații mei, tot ce este adevărat… vrednic de cinste… drept… curat… vrednic de iubit… vrednic de primit… aceea să vă însuflețească… Și Dumnezeul păcii va fi cu voi!” (Filipeni 4:8-9)

     Un autor scrie: „Cercetătoarea Sheena Iyengar din Columbia a descoperit că o persoană obișnuită ia aproximativ șaptezeci de decizii conștiente în fiecare zi. Asta înseamnă 25.550 de decizii pe an. Într-o viață de șaptezeci de ani, asta înseamnă peste 1.700.000 de decizii!” Scriitorul francez Albert Camus afirma: „Viața este suma alegerilor tale!” Dacă pui cap la cap toate aceste milioane de alegeri, asta este ceea ce ești. Victor Frankl a fost un medic strălucit pe care naziștii l-au închis într-un lagăr de concentrare. I-au luat toate mijloacele de subzistență, i-au confiscat bunurile, i-au batjocorit demnitatea și i-au ucis familia. L-au închis într-o celulă fără vreo posibilitate de ieșire… Dar el a găsit o ușă despre care gardienii săi nu știau… și a declarat: „Omului i se poate lua totul, mai puțin un lucru, ultima dintre libertățile omului: aceea de a-și alege atitudinea și propria cale, în orice împrejurare!” El a descoperit că, atunci când circumstanțele i-au închis toate ușile exterioare, acestea i-au dezvăluit ușile care contează mult mai mult… ușile prin care un suflet poate părăsi frica și să capete curaj, prin care poate părăsi ura și să afle resurse de iertare, poate părăsi ignoranța și să continue să învețe. El a descoperit că de fapt gardienii săi erau mult mai înrobiți – de cruzime, ignoranță și de supunerea prostească față de barbarie – decât era el întemnițat de ziduri și sârmă ghimpată… Unii oameni învață acest lucru și devin liberi; alții nu îl văd niciodată și își trăiesc viața ca prizonieri. Diferența o reprezintă ușa pe care o alegi sau atitudinea pe care o alegi. De aceea, apostolul Pavel scria: „tot ce este adevărat… vrednic de cinste… drept… curat… vrednic de iubit… vrednic de primit, orice faptă bună şi orice laudă, aceea să vă însufleţească.” Așadar, alege întotdeauna atitudinea corectă!

„Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi…” (Psalmul 1:1)

     Când Moise i-a cerut lui Faraon să elibereze poporul lui Dumnezeu, suveranul egiptean i-a oferit… compromisuri: în primul rând, a fost de acord să-i lase să plece… dar să nu se îndepărteze prea mult! În al doilea rând, s-a oferit să lase să plece doar bărbații, și să-și lase soțiile și copiii în Egipt. În al treilea rând, a acceptat să-i lase să plece dar cu mâinile goale – să-și lase afacerile și agoniseala în Egipt! Și de fiecare dată, Moise a spus nu! Să știi că Satan îți va face oferte și ție… Așa că pune distanță între tine și lume. Refuză să-i dai voie să-ți ia copiii. Refuză să trăiești după practicile egoiste de afaceri (adesea lipsite de etică) ale lumii! Tu ești chemat să-i iubești și să-i ajuți pe cei din jurul tău, fără să devii însă ca ei! Unul dintre marile daruri pe care Dumnezeu ni le-a oferit este darul liberului arbitru: putem alege! Dacă vrei să te bucuri de binecuvântările lui Dumnezeu, trebuie să alegi cu discernământ stilul de viață care să fie aliniat la voia Lui și să fie în concordanță cu valorile Cuvântului Său. Ai grijă, nu face alegeri bazate pe valorile în continuă erodare ale sistemelor lumii din jurul tău. Modalitatea de a reuși în viață este să te bazezi pe principiile Bibliei. Iată două versete la care trebuie să meditezi și de care trebuie să ții cont: „Binecuvântarea Domnului îmbogăţeşte şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz.” (Proverbele 10:22); „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” (Matei 6:33) Așadar, roagă-te astăzi: „Doamne, nu vreau să trăiesc după standardele lumii. Doresc să te pun pe Tine pe primul loc în viața mea, pentru că știu că întotdeauna căile Tale sunt cele mai bune. Amin!” Așa că, onorează-L pe Dumnezeu în tot ceea ce faci!

„Pot totul în Hristos, care mă întăreşte.” (Filipeni 4:13)

     Una dintre abordările care te va descuraja cel mai rapid, pe drumul spre veșnicie, este să încerci să-ți trăiești viața creștină prin propriile tale forțe. Este ca și cum ai încerca să te ridici prin propriile tale puteri atunci când ești trântit la pământ – nu se poate! Dumnezeu a rânduit să fie așa! Domnul Isus a spus: „Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele. Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac; şi anume Duhul adevărului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede şi nu-L cunoaşte, dar voi Îl cunoaşteţi, căci rămâne cu voi şi va fi în voi.” (Ioan 14:15-17) Poruncile lui Dumnezeu pentru noi nu sunt prea greu de urmat – dacă le împlinim prin puterea lui Hristos care locuiește în noi! Și trebuie să învățăm să ne bazăm zilnic pe această putere. El este în noi și cu noi, în orice moment, pentru ca noi să reușim să facem ceea ce nu putem face, și să facem cu ușurință ceea ce altfel ni s-ar părea greu de făcut fără El. Apostolul Pavel vorbea despre lupta constantă dintre trupul său și duhul său. Uneori, asta îl ducea la disperare. Apoi, tot el ne oferă cheia unei vieți creștine victorioase și spune: „Pot totul în Hristos, care mă întăreşte” (Filipeni 4:13) – adică: sunt pregătit pentru orice și fac față la orice prin El, care îmi insuflă putere interioară; sunt ce și cum/cât trebuie, în suficiența lui Hristos! Ia exemplul unui bec: el nu poate da lumină de unul singur/prin sine. Dar când este conectat la o sursă de energie, tot ceea ce trebuie să faci este să apeși pe un întrerupător. Așa că acesta este Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi: trăiește prin puterea lui Hristos, nu prin puterea ta!

„Totuşi Domnul aşteaptă să Se milostivească de voi…” (Isaia 30:18)

     Concepția ta despre Dumnezeu determină încrederea pe care o ai în a te apropia de El. Îl vezi întotdeauna ca pe un auditor, și ți se pare că balanța registrelor tale contabile nu este corectă? Sau Îl vezi ca pe un tată care te iubește în orice moment și vrea să fie bun cu tine?! Atunci când ne apropiem de Dumnezeu, mulți dintre noi consultăm mental „tabela de marcaj” pentru a vedea dacă avem mai multe victorii decât pierderi, mai multe fapte bune decât fapte rele, mai multe calități decât defecte. Dacă simțim că nu ne-am purtat bine, Îl evităm pe Dumnezeu, sau facem din El ultima noastră soluție. Aceasta este o greșeală, deoarece Dumnezeu ne vede „în Hristos” (2 Corinteni 5:17); prin urmare, suntem întotdeauna acceptați și primiți în prezența Sa. Poate vei spune: „Asta înseamnă că pot trăi cum îmi place?” Nu, pentru că „Domnul pedepseşte pe cine-l iubeşte și bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primește.” (Evrei 12:6). Dar pedeapsa Lui nu înseamnă respingere; este dovada că ești cu adevărat copilul Său răscumpărat. Să citim și versetul 18 din Isaia capitolul 30, și să medităm la cele scrise: „Totuşi Domnul aşteaptă (cu nerăbdare, căutând și tânjind) să Se milostivească de voi şi Se va scula să vă dea îndurare, căci Domnul este un Dumnezeu drept. Ferice (vor fi bucuroși, binecuvântați și demni de invidie) toţi cei ce nădăjduiesc în El! (care Îl așteaptă cu ardoare, Îl caută și tânjesc după El, doresc biruința Sa, favoarea Sa, dragostea Sa, pacea Sa, bucuria Sa și părtășia Sa inegalabilă și neîntreruptă)!” Aceasta este atitudinea lui Dumnezeu față de tine: „El aşteaptă (cu nerăbdare, căutând și tânjind) să Se milostivească de tine…” Cu această imagine în minte, roagă-te și așteaptă lucruri bune de la Dumnezeu!