_{„Voi preface… locurile strâmbe în locuri netede” (Isaia 42:16)}

     _{Să remarcăm împreună și să reținem următoarele trei adevăruri: 1) Nu va fi niciodată ușor să lași în urmă confortul. Probabil că Moise nu a fost deloc bucuros că părăsește luxul din palatul lui Faraon, sau siguranța noii sale familii din Madian… Cu toate acestea, dacă nu ar fi făcut-o, nu ar fi reușit să împlinească chemarea lui Dumnezeu. Numai pentru că nu vrei să faci ceva, nu înseamnă că nu trebuie s-o faci! Cu cât mai importantă este misiunea, cu atât mai mare va fi sacrificiul! 2) Adevărata creștere începe odată cu renunțarea la confort. Timp de patruzeci de ani, Moise a profitat de tot ceea ce avea Egiptul de oferit. Însă numai după ce a plecat din Egipt a început să învețe care sunt lucrurile cu adevărat importante: și anume, acelea care fac parte din planul lui Dumnezeu. Au fost nevoie de alți patruzeci de ani în pustie pentru a descoperi la ce avea să-l folosească Dumnezeu – iar la sfârșitul acestei perioade, a devenit smerit și transformat. Concluzia este aceasta: înainte de a porni în lucrare, trebuie să crești! 3) Când nu renunți la confort, pierzi cele mai frumoase clipe și amintiri. Povestea vieții tale se scrie prin riscuri – cele pe care ți le-ai asumat și cele pe care le-ai evitat. Peste douăzeci de ani, vei fi mai dezamăgit de riscurile pe care nu ți le-ai asumat decât de cele pe care ți le-ai asumat. Modalitatea de a te scuti de regretul de mâine este aceea de a te muta astăzi în „perimetrul credinței”. Poate spui: „Dar sunt atâtea lucruri pe care nu le știu sau pe care nu le înțeleg!” Poate că așa e, dar există o promisiune pe care poți conta: „Voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, îi voi povăţui pe cărări neştiute de ei; voi preface întunericul în lumină, înaintea lor, şi locurile strâmbe în locuri netede: iată ce voi face, şi nu-i voi părăsi.” (Isaia 42.16). Ce altă asigurare îți mai trebuie?}