„Isus a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie” (Matei 14:22)

     Când îți dai seama că ai dat de necaz, te gândești uneori: „sigur am făcut ceva rău, probabil că nu am făcut voia lui Dumnezeu și El mă pedepsește”? Nu. Necazul are o sursă multiplă și de obicei nu are legătură cu faptele noastre rele sau cu pedeapsa lui Dumnezeu. Ucenicii nu au trecut prin furtună din cauza neascultării, ci pentru că L-au ascultat pe Domnul Isus; nu prin respingerea voii lui Dumnezeu, ci îmbrățișând-o. Biblia spune: „Isus a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie” și ei L-au ascultat. Uneori, te vei trezi în ape tulburi pentru că ai făcut ce este bine și nu ceea ce face toată lumea. Când se întâmplă lucrul acesta, iată câteva lecții pe care le putem învăța din experiența ucenicilor: 1) Ascultarea nu-ți garantează lipsa furtunilor. Ucenicii tocmai l-au văzut pe Isus hrănind cinci mii de oameni cu cinci pâini și doi pești și a rămas mai multă mâncare decât au avut la început. Nu ar fi trebuit ca credința lor să fie întărită? Totuși, ei au uitat complet lucrul acesta când teama a bătut la ușă. Domnul Isus le-a spus că se va întâlni cu ei pe celălalt mal și cu toate acestea ei au uitat de puterea Lui care face minuni și de promisiunea Lui și s-au lăsat copleșiți de teamă. Să înțelegem un lucru: când Dumnezeu nu-ți rezolvă problema, El se va ivi în mijlocul ei și te va face să ieși din ea cu credința întărită. 2) Teama nu înseamnă că ești un neputincios. Ea îți aduce aminte că ești om și asemenea ucenicilor, ai uitat Cine are putere și Cine este în control. Iar acestea sunt lecții care te ajută să ieşi biruitor din furtună.