_{„Vino în ţara pe care ţi-o voi arăta.” (Geneza 12:1)}

     _{Cum te-ai simți dacă Dumnezeu ți-ar spune să-ți părăsești locul de muncă, să-ți vinzi casa și să mergi într-un oraș pe care nu l-ai cunoaște? Asta i s-a întâmplat lui Avraam la vârsta de șaptezeci și cinci de ani, și soției sale Sara care avea șaizeci și cinci de ani! „Ieşi din țara ta… vino în ţara pe care ţi-o voi arăta.”. De ce ar face Dumnezeu așa ceva? Pentru că El are un destin special și un plan pentru fiecare dintre noi! El i-a spus lui Avraam: „Voi face din tine un neam mare şi te voi binecuvânta; îţi voi face un nume mare şi vei fi o binecuvântare” (v. 2). Fără nicio urmă de împotrivire, Avraam a îmbrățișat schimbarea, s-a încrezut în Dumnezeu… și a cules răsplătiri incredibile! Nu e de mirare că Biblia îl numește “tatăl tuturor credincioşilor”. Pentru a umbla cu Dumnezeu și a-I împlini voia, trebuie să ai o gândire care să se conformeze planului Său… care uneori include schimbări costisitoare și inconfortabile. Cum o poți face? „Prin credință” (Evrei 11:8)! Credință – în cine? În tine însuți? În alții? Nu! Credință în bunătatea lui Dumnezeu! Știai că cei ce se lasă purtați de valul schimbării și nu-I opun rezistență sunt mai puțin stresați, mai sănătoși și în general mai fericiți? Așa că, începe să-ți dezvolți o „gândire a schimbării”. Ieși de pe făgașul tău și dezvoltă-ți o nouă rutină; și dacă ești serios în această privință, roagă-ți prietenii și familia să-ți arate domeniile în care dai dovadă în mod constant de inflexibilitate. De unde ar trebui să începi? De la acest verset: „Aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuşi îngrijeşte de voi.” (1 Petru 5:7) Trăiește după principiul: „Acolo unde te călăuzește, Dumnezeu Se îngrijește”!}

_{„Dacă… îmi vei întinde hotarele…” (1 Cronici 4:10)}

     _{Gândește-te: cum ar fi să te rogi pentru reușită, dar să te împotrivești schimbărilor necesare ca aceasta să se realizeze? Cu toate acestea, nu o dată chiar aşa facem, nu? S-o recunoaștem: e mai ușor să te mulțumești cu starea de fapt, decât să te confrunți cu „dar dacă”-urile care vin odată cu progresul. Unii dintre noi chiar credem că este o dovadă de egoism și de lipsă de spiritualitate să ne rugăm pentru reușită. Nu și Iaebeț! Ascultă rugăciunea sa: „Dacă mă vei binecuvânta şi-mi vei întinde hotarele, dacă mâna Ta va fi cu mine, şi dacă mă vei feri de nenorocire, aşa încât să nu fiu în suferinţă!” Şi Dumnezeu i-a da ce ceruse.” Gândește-te la lista de „schimbări” cărora te împotrivești: să părăsești un loc de muncă ce nu te împlinește, să începi o afacere sau să renunți la una neprofitabilă, să înveți să utilizezi computerul, să abandonezi o relație toxică, să renunți la o casă, la o mașină sau la un stil de viață pe care nu ți le permiți, sau să stabilești un plan responsabil de cheltuieli. Toate aceste schimbări sunt firești; ele fac parte din viața zilnică. Cu toate acestea, se instalează panica atunci când schimbarea este neașteptată. Atunci descoperim diferența dintre ceea ce spunem și ceea ce credem cu adevărat. „Știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume, spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său” (Romani 8:28). Cuvintele-cheie din acest verset sunt „toate lucrurile”, „bine” și „plan”. Din moment ce ești în Hristos, nimic nu te poate atinge fără permisiunea Lui. În „toate lucrurile”, inclusiv în lucrurile care nu-ți plac, Dumnezeu are un „plan” și El lucrează spre „binele” tău. Nu uita: vei privi cândva în urmă și vei spune: „Dacă nu aș fi trecut prin așa ceva, nu aș mai fi experimentat binecuvântarea lui Dumnezeu de care mă bucur astăzi!”}

_{„După ce li s-a dat drumul, ei s-au dus la ai lor…” (Faptele Apostolilor 4:23)}

     _{Cu toții avem „propriile noastre tovărășii”. E locul în care ne simțim ca acasă. Este opțiunea spre care gravităm în mod natural când avem de ales. Marele învățător biblic A.W. Tozer a spus odată: „Lucrul important despre un om nu este unde merge când este constrâns, ci unde merge când e liber să meargă oriunde vrea”. Apostolii s-au dus la închisoare siliți, dar când li s-a redat libertatea, ei au ales să se întoarcă „la ai lor”, la credincioșii care se rugau. Ce descoperire! Alegerile clare din viață – nu obligațiile – ne descoperă adevăratul nostru caracter. Să ne gândim la o ilustrație din viața reală. Duminică lipsești de la biserică. Ce faci și unde mergi? Dacă ai suferit o operație, absența ta arată că ești bolnav și obligat să lipsești de la biserică. Cu toate acestea, dacă te afli acasă, la iarbă verde sau la piață, asta spune altceva. Presupunând că nu ești într-un concediu binemeritat, știm că ai ales să nu vii la biserică în favoarea tovărășiei „alor tăi” – prietenii tăi care sunt ca tine. Alegerea ta de a face orice altceva, în loc să mergi să te rogi, a devenit un obicei? Dacă da, ești în pragul alunecării spre „părăsirea adunării, “cum au unii obicei” (Evrei 10:25). Obiceiurile nu sunt produsul unei singure alegeri – ci ele sunt produsul unor alegeri repetate care au devenit, în cele din urmă, răspunsuri automate. Cum poți ști care e adevărata ta stare spirituală? Prin tovărășiile în care te găsești și prin alegerile pe care le faci. Când ești liber să pleci, unde alegi să te duci? A cui tovărășie o preferi?}

_{„Credincioşi adevărului, în dragoste…” (Efeseni 4:15)}

     _{Chiar și într-o relație extraordinară vei avea neînțelegeri. De aceea trebuie să înveți să te cerți corect. Apostolul Pavel vorbește despre asta în următorii termeni: „credincioşi adevărului, în dragoste, să creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos”. Dacă ai locui într-o familie în care domnesc tensiunea și cuvintele pline de mânie, vei descoperi că încerci să eviți cu orice preț certurile. Tăcerea, însă, nu rezolvă problemele, ci face ca între voi să se menţină tensiuni mocnite. Ce trebuie să faci? Mai întâi, încearcă să înțelegi diferența dintre un conflict sănătos și unul nesănătos. Într-o căsnicie instabilă, ostilitatea țintește în punctul sensibil al partenerului prin comentarii precum: „Nu faci niciodată nimic cum trebuie!”; „De ce-am acceptat de la început să mă căsătoresc cu tine?” sau „Pe zi ce trece semeni tot mai mult cu maică-ta!” Astfel de remarci lovesc chiar în centrul stimei de sine a celuilalt. Din contră, conflictul sănătos se concentrează pe problemele care au dus la neînțelegere. De exemplu: „Mă deranjează când nu-mi spui că vei întârzia la cină” sau „M-am simțit prost când m-ai făcut să par ridicol aseară la biserică”. Poți vedea diferența? Chiar dacă cele două abordări pot duce la aceeași ceartă, prima atacă demnitatea soțului/soției, în timp ce a doua abordare aduce în discuție sursa conflictului. Când veţi învăța să faceţi această importantă distincție, veţi putea trece peste neînțelegeri fără a vă răni sau insulta reciproc. În plus, atunci când crezi că ai un avantaj, asta face ca partenerul să se simtă rănit și supărat, și amândoi aveți de pierdut. Nu uita: când cineva se simte iubit și prețuit, acea persoană este în general mai deschisă și mai receptivă la ceea ce ai de spus!}

_{„Tot ce începe duce la bun sfârşit.” (Psalmul 1:3)}

     _{Primul psalm din Biblie vorbește despre pericolele care ne pasc atunci când primim sfaturi greșite, când ascultăm îndemnuri nepotrivite și când ne întovărășim cu persoanele nepotrivite. „Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi, şi nu se aşează pe scaunul celor batjocoritori! Ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului, şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui! El este ca un pom sădit lângă un izvor de apă, care îşi dă rodul la vremea lui, şi ale cărui frunze nu se veştejesc: tot ce începe, duce la bun sfârşit” (Psalmul 1.1-3). În expresia „la bun sfârșit” se subînțelege stabilitate, hrănire, productivitate, tărie, durabilitate și izbândă. Așadar, alege-ți prietenii cu mare băgare de seamă, și după ce te-ai rugat – întrucât ei îți vor fi cei mai apropiați și vor avea abilitatea de a te forma sau de a te distruge. Verifică cine este de fapt sfătuitorul tău, înainte să aibă un cuvânt de spus în viața ta. Asigură-te că este: 1) Un om integru; 2) Un om al credinței; 3) Un om cu influență; 4) Un om cu daruri complementare; 5) Un om care îți împărtășește viziunea; 6) Un om loial; 7) Un om creativ. Dacă încerci să găsești aceste șapte calități în cel care te sfătuiește, ai toate șansele să reușești în ceea ce ai fost chemat să faci. De asemenea, ai grijă să primești și aprobarea lui Dumnezeu. „Iată drumul, mergeţi pe el!” (Isaia 30:21). Asigură-te că scopurile și planurile pe care ți le-ai stabilit sunt în armonie cu voia lui Dumnezeu pentru tine. Pentru că dacă nu sunt, nu te ajută cu absolut nimic să ai cei mai buni consilieri din lume!}

_{„Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă.” (2 Timotei 1:7)}

     _{Poate te întrebi: „Ce este această „chibzuință” pe care spune Dumnezeu că ne-a dat-o? Cuvântul original din limba greacă înseamnă; „sănătos, logic, realist, rezonabil”. Chibzuința include calități precum: 1) Auto-controlul. Chibzuinţa nu e controlată de nimeni și de nimic în afara ei însăși – incluzând aici oameni, împrejurări, impulsuri, emoții, intelect și mai ales teamă. Ea rămâne tot timpul în control. Chiar și când se confruntă cu probleme care nu au o soluție ușoară, ea rămâne ancorată în adevăr, după cum este el definit de Dumnezeu și de Cuvântul Său. 2) Puterea de a discerne. Chibzuinţa face deosebirea între variante, cu înțelepciune… Face deosebirea între realitate și fantezie, între bine și rău, între eficient și ineficient, între lucruri care merită și cele care nu merită. E facultatea care ne ajută să luăm decizii bune în situații dificile. 3) Concentrarea. La fel ca raza unui laser, chibzuinţa are capacitatea de a se concentra asupra unei ținte dorite. Asemenea unui receptor sensibil la frecvențe, ea poate minimiza distorsionările și poate rezista frecvențelor concurente. Limitează interferența, incertitudinea și confuzia. Odată ce e „setată pe o sarcină”, chibzuința te va ajuta să-ți concentrezi forțele asupra îndeplinirii priorităților importante din viața ta. 4) Capacitatea de a fi ordonat. Chibzuinţa e gândirea orientată spre proces, operând cu logica de tipul cauză/efect. Se preocupă cu ajungerea de la A la B – de la scop la îndeplinire – printr-o serie de pași ordonați care contribuie la atingerea scopului. Tu ești „o făptură așa de minunată” (Psalmul 139:14). Dumnezeul care te-a creat Se reflectă în mintea pe care ți-a dat-o s-o folosești. Știind cine ești, mergi înainte și experimentează „viața din belșug” (Ioan 10:10) – prin CHIBZUINŢĂ, cuvântul lui Dumnezeu pentru tine azi!}

_{„Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă.” (2 Timotei 1:7)}

     _{Un al doilea pas către înnoirea minţii, adică transformarea atitudinii: Rostește ceea ce spune Dumnezeu în Cuvântul Său despre tine. Cuvintele contează, mai ales când sunt cuvintele lui Dumnezeu! Privește în jurul tău; tot ce se găsește în creație a fost mai întâi un cuvânt care a fost gândit și rostit de Dumnezeu. „Să fie… și a fost…” (Geneza 1:14-15). Cuvintele Sale conțin puterea a ceea ce este El. Așadar, atunci când crezi și rostești Cuvântul lui Dumnezeu, te conectezi cu Logosul Său creator. De ce este necesar să rostești Cuvântul lui Dumnezeu, și nu este suficient doar să-l gândești? Deoarece, când te auzi rostind Cuvântul lui Dumnezeu, el are o mai mare putere de întipărire. Apoi, pentru că îți amintești ceea ce reciți, și pentru că dușmanul te aude. Când Domnul Isus a fost ispitit în pustiu, şi a rostit Cuvântul lui Dumnezeu, vrăjmaşul a plecat (Matei 4:11). Pasul 3 către schimbarea minţii: Comportă-te conform cu ceea ce spune Dumnezeu despre tine. Dumnezeu te-a făcut să fii chibzuit – asta înseamnă că ai o gândire bună. Dacă crezi lucrul acesta cu adevărat, ce ai face, și în prezent nu faci?! Cât de mare e pasul prin credință pe care ești dispus să-l faci? Dumnezeu te-a înzestrat cu capacitatea de a „iubi”. Dacă ai crede asta cu adevărat, cum ți-ai arăta dragostea pentru Dumnezeu și pentru semeni? Vei ierta pe cineva care te-a rănit? Îi vei sluji pe ceilalți în loc să fii absorbit de tine însuți? Vei începe să dăruiești bani la biserică? Nimic nu-ți zidește credința mai mult ca practicarea Cuvântului lui Dumnezeu. Aplică, pune în practică acești pași, și ți se va schimba părerea pe care o ai despre tine însuți!}

_{„Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă.” (2 Timotei 1:7)}

     _{Indiferent ce spun ceilalți despre tine, Dumnezeu te ajută să fii „chibzuit”! Mulți oameni își trăiesc viețile crezând că sunt inferiori intelectual – că s-au născut așa și că mereu vor fi așa. O astfel de încredințare te va face să trăiești corespunzător cu ideea ta falsă. Nu pentru că e adevărată – ci pentru că tu crezi că e adevărată! Dumnezeu ne-a creat în așa fel încât, indiferent ce credem, să acționăm în consecință. Deci, părerea despre noi înșine devine o profeție ce se împlinește de la sine. De exemplu, ne comportăm prostește întrucât credem că suntem proști; sau ne comportăm înțelept întrucât credem că suntem înțelepți. Așadar, noi trebuie să alegem să credem părerea lui Dumnezeu despre ceea ce suntem, și prin credință să ne adaptăm reacțiile în mod corespunzător până când opinia Lui devine opinia noastră! Biblia numește aceasta „înnoirea minții” (Romani 12:2). Aceasta necesită o transformare a atitudinii și poate începe cu câțiva pași mărunți. Pasul 1: Alege să crezi ceea ce spune Dumnezeu despre tine. Orice rezultat începe cu o alegere – un act de voință. Indiferent ce îți spun emoțiile, alege ceea ce spune Biblia; de exemplu la Romani 3:4: „Dumnezeu să fie găsit adevărat şi toţi oamenii (și toate emoțiile contrare) să fie găsiţi mincinoşi.” Indiferent ce ai spus despre tine mai demult, sau indiferent ce au spus alții, Dumnezeu spune că El nu ți-a dat un duh de teamă, „ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă”. El “ți-a dat”, însă tu trebuie să alegi că crezi și să primești darul său “de putere, de dragoste și de chibzuință”. Memorează aceste verset și meditează la el până ce dă roade!}

_{„Dragostea acopere o sumedenie de păcate.” (1 Petru 4:8)}

     _{Stima de sine a unei persoane își are deseori temelia în reacțiile, pozitive sau negative, ale celor din jur. Așadar, cuvintele și atitudinile tale îi pot zidi pe ceilalți sau îi demolează pur și simplu. Dr. Paul Brand a fost chirurg în aviaţie în timpul celui de-al doilea război mondial. Într-una din cărțile sale, el povestește despre un bărbat pe nume Peter Foster, care era pilot în Armata aeriană regală. Foster zbura cu un Hurricane (uragan – n.tr.), un avion de luptă cu un defect de fabricație: motorul cu o singură elice era montat în față, iar conductele de combustibil treceau pe lângă cabină. La un impact direct, pilotul era instantaneu înghițit de flăcări înainte de a se putea catapulta. Consecințele erau deseori tragice. Unii piloți RAF, prinși într-un astfel de infern, sufereau zeci de operații de reconstruire a feței. Peter Foster a fost unul dintre acei piloți loviți, a cărui față a fost arsă de nu se mai putea recunoaște. Foster însă, a avut sprijinul familiei și dragostea logodnicei lui. Ea l-a asigurat că nimic nu s-a schimbat în afară de câțiva centimetri pătraţi de piele. Doi ani mai târziu, ei s-au căsătorit. Foster a spus despre logodnica lui: „Ea a devenit oglinda mea. Mi-a dat o nouă imagine despre mine însumi. Când o privesc, ea îmi surâde cald și iubitor spunându-mi că sunt bine.” Căsnicia și alte relații prețioase din viața ta ar trebui să funcționeze în același fel – chiar dacă a avut sau n-a avut loc o desfigurare. Ar trebui să fie o admirație reciprocă prin care se zidește stima de sine a fiecăruia și prin care se trec cu vederea defectele, care altfel ar fi distrugătoare. Există un cuvânt biblic pentru un astfel de angajament: se numește dragoste! Este cuvântul de la Dumnezeu pentru astăzi!}

_{„Proslăviţi… pe Dumnezeu în trupul… vostru…” (1 Corinteni 6:20)}

     _{Iată șapte principii care te vor ajuta când te confrunți cu probleme de greutate: 1) Înțelege că trupul nu-ți aparține. „Trupul vostru este Templul Duhului Sfânt, care locuieşte în voi… Proslăviți, deci, pe Dumnezeu în trupul vostru” (1 Cor. 6:19-20). Nu uita că ești managerul unui trup pe care ți l-a încredințat Dumnezeu pentru a face voia Lui zi de zi. 2) Ține un jurnal al alimentației, pentru a-ţi fi clar cât mănânci sau cât nu mănânci. Concentrează-te pe consumarea unor alimente care îți ajută trupul, și evită sau redu mâncărurile care îl fac să sufere. 3) Pleacă urechea la îngrijorările ori semnalele celor dragi ai tăi. 4) Verifică-ți greutatea în raport cu tabele de greutate standard, pentru a vedea cât de semnificative sunt diferenţele. Este mai ușor să slăbești cinci kilograme decât douăzeci. 5) În loc să ții cure de slăbire repetate, notează-ți alimentele pe care le vei mânca și cele pe care nu le vei mai mânca, precum și cantitățile. Da, va fi nevoie de timp până când noua ta disciplină prinde rădăcini și până când voința ta se va întări. Totuși, cu fiecare zi în care vei pune planul în aplicare, auto-controlul va crește până când te vei simți atât de bine în ceea ce te privește, încât vechea ta poftă de mâncare va începe să-și piardă puterea. 6) Evită oamenii cu fobia grăsimii și care au o atitudine de judecată față de cei supraponderali. Deseori ei nu fac decât să-și mascheze propriile nelinişti şi neputinţe și să accentueze imaginea distorsionată pe care o ai despre tine. 7) Nu te abate de pe cale. Poate vei avea parte de suișuri și coborâșuri, dar cu hotărâre și cu ajutorul lui Dumnezeu vei păși pe drumul spre libertate. „Aveţi nevoie de răbdare, ca, după ce aţi împlinit voia lui Dumnezeu, să puteţi căpăta ce v-a fost făgăduit.” (Evrei 10:36).}