„Ce credeți voi despre Hristos?” (Matei 22:42)

     Într-o zi, Domnul Isus i-a luat pe Petru, pe Iacov și pe Ioan și i-a dus pe vârful unui munte. Citim: „iată că stăteau de vorbă cu El doi bărbați: erau Moise și Ilie … Petru i-a zis lui Isus: „Învățătorule … să facem trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise și una pentru Ilie” (Luca 9:30-33). Gândirea lui Petru a fost greșită. Trei sanctuare  i-ar fi făcut pe Moise și pe Ilie egali cu Dumnezeu. Nimeni nu este egal cu Domnul Isus! El este sfânt, unic, deplin, în întregime și în toate Dumnezeu. Când Dumnezeu a vorbit din cer în acea zi, Moise dătătorul legii, Ilie profetul, Petru predicatorul, Iacov apostolul și Ioan revelatorul au fost cu toții prezenți. Dar Dumnezeu nu a spus: „Ascultați de ei”. Nu, El a spus: „Acesta este Fiul Meu prea iubit: de El să ascultați” (Luca 9:35). Domnul Isus știa exact cine este. Când acuzatorii Săi au strigat: „Ești Tu … Fiul lui Dumnezeu?” … El le-a răspuns: „… da” (Luca 22:70). De fapt El a spus: „Cine M-a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl” (Ioan 14:9). Apoi i-a bulversat vestindu-le atât moartea, cât și învierea Sa (Ioan 10:18). Un lucru să fie limpede: Ai libertatea de-a-L  considera  pe Isus ca fiind un fals sau I te poți închina ca lui Dumnezeu, dar nu-L considera un simplu personaj istoric. C.S.Lewis a spus: „Un om care a spus lucrurile pe care le-a spus Isus nu ar fi un moralizator. Tu poți să-L scuipi, Îl poți ucide sau poți cădea la picioarele Lui, numindu-L Domn, dar să nu-L tratăm cu condescendență spunând că El este un mare învățător”. Așadar, tu ce crezi despre Hristos? Este El Domnul vieții tale? El dorește să fie.

„Ne va fi de ajuns” (1 Timotei 6:8)

     Mulțumirea nu este ceva ce găsești la o destinație anume, ci e ceva ce practici în fiecare zi în drum spre ea. Și chiar dacă din când în când te abați din drumul mulţumirii, tot te bucuri de peisaj pe drumul de întoarcere. Pavel a spus: „Nu zic lucrul acesta având în vedere nevoile mele; căci m-am deprins să fiu mulțumit cu starea în care mă găsesc” (Filipeni 4:11). Pavel a învățat să nu lase ca ceea ce nu are să umbrească ceea ce face. Cum găsești mulțumirea? Făcând aceste trei lucruri: 1) Caut-o !. Fă din ea o alegere zilnică. Trebuie să ajungi la credinţa că având din belşug lucruri materiale  nu vei deveni mai fericit. Uneori mulțumirea necesită simplificarea vieții. Benjamin Franklin a spus: „Mulțumirea îi face pe săraci să fie bogați, iar nemulțumirea în face pe bogați să fie săraci”. 2)Rosteşte-o !. Cultivă abilitatea de a spune: „Am destul”. Retrage-te din viață și spune: „am avut destul”. Stai cu bonusul neașteptat în mână gândindu-te ce poți  cumpăra și spune: „Am destule, Doamne. Cum îl pot folosi pentru Tine”?  3) Lipește-te de ea.  „Când cresc bogățiile, nu vă lipiți inima de ele” (Psalmul 62:10). Dacă toate boabele de nisip de pe toate plajele din lume ar reprezenta veșnicia, s-ar putea spune că un bob reprezintă durata vieții tale. Acum gândește-te: te afli aici măcinând un fir de nisip zi și noapte pentru a scoate din el tot ce poți, în timp ce ignori toate plajele veșniciei pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru tine. Nu e un lucru prea deștept, nu-i așa? Pentru a fi mulțumit, concentrează-te pe veșnicie. Fă ca destul să fie destul. Fă ca stilul tău de viață să se bazeze pe Biblie; concentrează-te pe veșnicie!

„Unii … au găzduit, fără să știe, pe îngeri” (Evrei 13:2)

     Când vorbim despre lucrarea îngerilor printre noi, cei ce nu sunt iluminați spiritual cred că e vorba doar de un sentiment religios. Asta pentru că ei lasă ca intelectul să le neutralizeze credința. Să remarcăm: 1) Îngerii există în mod real. Un înger a închis gura leilor pentru Daniel. Un înger a mers înaintea armatei lui Israel, garantându-i victoria. Un înger s-a arătat în furtună pentru a-l anunța pe Petru că va supraviețui unui naufragiu. Un înger a deschis ușile închisorii pentru Petru, salvându-i viața în ajunul execuției sale. 2) Îngerii ne protejează în vremuri periculoase. „El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale” (Psalmul 91:11). Și când te gândești la câteva din „căile” tale, nu-i așa    că-ți dai seama cât de mult ai nevoie de protecție? Depistarea precoce a cancerului sau faptul că ai scăpat ca prin urechile acului – acestea au fost mai mult decât întâmplări  norocoase. Îngerii au grijă chiar și de copiii noștri. Domnul Isus a spus: „Feriți-vă să nu defăimați nici măcar pe unul din acești micuți; căci vă spun că îngerii lor în ceruri văd pururea fața Tatălui Meu care este în ceruri” (Matei 18:10). Acum știi de ce supraviețuiesc copiii din niște situații care îi fac pe părinți lor să se arunce  pe genunchi. 3) Îngerii ne ajută la vreme de nevoie. „Nu sunt oare toți duhuri slujitoare trimise să îndeplinească o slujbă pentru cei ce vor moșteni mântuirea?” (Evrei 1:14). Așadar, a  terminat  Dumnezeu cu slujirea Lui secretă? Oare îngerii stau cu mâinile încrucișate așteptând răsplătirea? Nu, ei încă mai lucrează din greu. Poate nu îi vezi cu ochii fizici, dar avantajele pe care le aduc ei te înconjoară în fiecare zi.

„Deschide-mi ochii, ca să văd” (Psalmul 119:18)

     Pentru a propăși în viață: 1) Nu rămânea  la stadiul realizărilor de ieri. Dacă ceea ce ai făcut ieri ți se pare și astăzi măreț, probabil că nu ai făcut suficient astăzi. Pavel s-a bucurat de realizările sale trecute, dar s-a concentrat pe ceea ce Dumnezeu avea pentru el în viitor: „uitând ce este în urma mea, și aruncându-mă spre ce este înainte, alerg spre țintă” (Filipeni 3:13-14). 2) Trebuie să refuzi să stai și să aștepți oportunitățile de mâine. Între lucrurile mărețe pe care le putem face și lucrurile mărunte pe care nu vrem să le facem, pericolul este acela de a nu face nimic. Lumea e binecuvântată cel mai tare de oamenii care fac ceva nu de cei ce doar discută despre a face ceva. 3) Trebuie să refuzi  să lași ca începutul să-ți dicteze sfârșitul. George Washington Carver și-a petrecut primii ani mutându-se  de la un orfelinat la altul până când, se crede, Maria Watkins, o spălătoreasă, l-a găsit dormind  în hambarul ei. Ea nu doar că l-a primit în casa ei, dar l-a dus la biserică și i l-a prezentat pe Isus. Când, în cele din urmă, a părăsit casa ei, el a luat cu sine Biblia pe care i-o dăduse ea. Maria a avut o influență asupra vieții lui, iar George a avut o influență asupra lumii. Acest părinte al agriculturii moderne a fost prieten cu trei președinți, precum și cu Henry Ford și Gandhi. El are meritul pentru mai mult de trei sute de invenții. Iar lucrul remarcabil este că, în ciuda dezavantajelor sale, el nu a fost niciodată amărât și nu a petrecut nici o clipă răzbunându-se. Ci intra în laboratorul său în fiecare dimineață și se ruga:   „deschide-mi ochii ca să văd”. Cum ar fi putut Dumnezeu să nu binecuvânteze un om cu o astfel de atitudine?

 

„Eu am vestit de la început ce are să se întâmple” (Isaia 46:10)

     Tu nu ești o greșeală pe care au făcut-o părinții tăi în tinereţea  lor.  Poate te întrebi: „Doamne, e posibil să ai un motiv pentru faptul că am fost conceput? Sunt chemat oare să fac ceva semnificativ în viață? Există ceva atât de unic în personalitatea mea, atât de legat de experiențele mele de viață, de sfera mea de influență, atât de dependent de rasa și cultura mea, atât de necesar pentru nevoile și slăbiciunile mele încât nimeni în afară de mine nu poate face lucrurile exact așa cum Tu dorești?” Da. Dumnezeu spune: „Eu am vestit de la început ce are să se întâmple … Hotărârile Mele vor rămâne în picioare”. Tu vei avea izbândă pentru că Dumnezeu ți-a stabilit deja destinul. Înainte ca Dumnezeu să stabilească procedura, El hotărăște un scop. Când constructorul este confuz, el apelează la proiect și se consultă cu arhitectul. Dumnezeu este arhitectul și constructorul din viața ta. El nu ajunge niciodată confuz cu privire la planul Său sau la modul în care trebuie să se construiască. Când construiește ceva, lucrul acela se face pentru o maximă eficiență și performanță. Noi ne gândim: „Doamne, de ce mă tragi înapoi în timp ce ceilalți merg înainte? De ce durează așa de mult până la progresul meu”? Dumnezeu răspunde: „Ce spune proiectul”? Dumnezeu construiește o temelie solidă sub tine pentru ca tu să poți face față presiunilor care însoțesc binecuvântările Lui și pentru a trece prin furtunile vieții fără a fi mișcat sau scuturat. Toate lucrurile bine făcute se fac încet. Trebiue  să lupți pentru toate lucrurile pe care merită să le ai.

„Credința vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos” (Romani 10:17)

     Ce înseamnă să „umbli prin credință” (2 Corinteni 5:7)? E ceva total diferit de umblarea prin vedere, prin rațiune, emoție sau intelect. E o umblare ce te cheamă să trăiești mai presus de aceste lucruri. Te ajută să intri în lumea posibilităților supranaturale, deoarece Domnul Isus a spus: „Toate lucrurile sunt cu putință celui ce crede!” (Marcu 9:23). Iată câteva principii scripturale despre credință, care te vor ajuta: 1) Ea nu-și are rădăcina în eforturile omenești. Încrederea în sine și perspicacitatea intelectuală nu se califică. Optimismul, norocul și legăturile sociale nu se califică. Învățarea unor formule religioase nu te ajută deloc. 2) Ea își are rădăcina în puterea nelimitată a lui Dumnezeu și în Cuvântul Său neschimbător. „Credința vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos”. Cuvântul lui Dumnezeu, care a fost primit și care locuiește în tine, produce în mod constant credință în tine. Nu e nevoie de nici un supraefort care să te facă să strângi din dinți; ci te hotărăști pur și simplu să crezi ceea ce a spus Dumnezeu și să dai un răspuns. 3) Umblarea prin credință te cheamă la fapte. „Arată-mi credința ta fără fapte, și eu îți voi arăta credința mea din faptele mele” (Iacov 2:18). Până nu o pui în practică, credința ta este inutilă. „Tot așa și credința: dacă n-are fapte, este moartă în ea însăși” (v. 17). În clipa în care acționezi, credința prinde viață, invitându-L pe Dumnezeu să acționeze în locul tău. Astăzi, El te așteaptă să acționezi în așa fel încât El să-ți poată răspunde. Chiar dacă nu dorești asta, întreabă-te: „Care ar fi primul meu pas de credință dacă aș dori într-adevăr să trec la fapte?” Treci la fapte! Vei umbla prin credință și vei culege răsplata! (Evrei 11:6)

„Cred, Doamne! Ajută necredinței mele!” (Marcu 9:24)

     Iată încă o întrebare la care trebuie să te gândești: Ce înseamnă „umblarea prin vedere”  (2 Corinteni 5:7)?  Înseamnă să-ți trăiești viața bazându-te pe felul în care arată lucrurile pentru ochiul natural. Înseamnă să te hotărăști și să acționezi conform percepțiilor și circumstanțelor mai mult decât conform Cuvântului lui Dumnezeu. Înseamnă să lași sentimentele și gândurile să-ți dicteze. Gândurile și sentimentele tale sunt – ale tale! Analizează-le. Nu le lăsa să te oblige. Folosește-ți temperamentul controlat de Duhul Sfânt pentru a le ține sub control. Prea des ne găsim prinși la mijloc, între credință și îndoială, între ceea ce spune duhul nostru transformat și mintea noastră firească. Într-o zi, un tată mâhnit de durere și-a adus fiul la Domnul Isus ca să fie vindecat. Isus i-a spus: „Toate lucrurile sunt cu putință celui ce crede!” (Marcu 9:23). În acel moment tatăl băiatului a spus: „Cred, Doamne! Ajută necredinței mele!” Uneori experimentăm atât credință, cât și îndoială. Acest om a fost cinstit cu privire la îndoielile sale și cu toate acestea Domnul Isus tot a făcut o minune pentru el. Dacă ar fi avut nevoie de mustrare, Domnul Isus l-ar fi mustrat. Dacă credința lui nu era autentică, Domnul ar fi știut-o. Dar Isus a acceptat declarația credinței sale, în ciuda îndoielilor sale. Iată trei lecții pe care le putem învăța de aici: 1) Nu-ți fie teamă să-ți recunoști îndoielile. 2) Nu lăsa ca îndoielile tale să-ți domine credința. Cuvântul lui Dumnezeu în acest domeniu este voia Lui pentru tine; bazează-te pe el. 3) Dă-i  îndoielile tale Domnului și spune: „Cred, Doamne; ajută-mă să-mi înving necredința!” Cât durează să înveți să umbli prin credință? O viață întreagă!

 

„Pentru că umblăm prin credință, nu prin vedere” (2 Corinteni 5:7)

     E timpul „să te apuci de treabă” când Dumnezeu îți spune același lucru de trei ori: „cel neprihănit va trăi prin credința lui”(Habacuc 2:4; Romani 1:17; Galateni 3:11). Aceasta nu e o sugestie pentru o dezbatere teologică; este voia Lui pentru viața ta. În mod limpede, Dumnezeu a făcut din credință singura cale de a trăi! Nu se oferă nici o altă alternativă. „Fără credință este cu neputință să fim plăcuți Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este, și că răsplătește pe cei ce-L caută” (Evrei 11:6). Să ne oprim o clipă și să ne gândim la câteva întrebări ce se ridică din adevărul acesta care transformă vieți: 1) Cine sunt cei „neprihăniți”? Pavel scrie: „fiindcă știm că omul nu este socotit neprihănit, prin faptele Legii, ci numai prin credința în Isus Hristos” (Galateni 2:16). Neprihănirea (ca și cum nu am păcătuit niciodată) nu se poate câștiga, ea este un dar fără plată oferit prin credință. Dacă ți-ai pus nădejdea în Hristos, atunci ești acceptat pe deplin în ochii lui Dumnezeu. 2) Ce înseamnă „umblare”? Pavel spune: „umblăm prin credință, nu prin vedere”. Umblarea îți cere să te ridici și să începi să te miști. Nu poți să stai toată ziua ca un pierde-vară, așteptând venirea Domnului. Umblarea implică: motivație – ești mișcat de un scop. Direcție – ai ales o destinație, o țintă pe care s-o atingi. Mișcare – te dedici prin mobilizarea energiei și a resurselor tale pentru a urmări destinația și scopul date de Dumnezeu. Pentru a umbla prin credință trebuie să te angajezi într-o mișcare constantă, înainte, menită să te facă să împlinești destinul lui Dumnezeu pentru viața ta.

„Nu ca şi cum ţi-aş scrie o poruncă nouă, ci cea pe care am avut-o de la început: să ne iubim unii pe alţii!” (2 Ioan 1:5-6)

     Roagă-te în fiecare dimineață: „Doamne, fie că reușesc să fac și altceva, fie că nu, ajută-mă să-mi petrec ziua iubindu-te și iubindu-i pe alții, pentru că asta spune Cuvântul tău că înseamnă viața”. Dacă faci asta, îi vei trata pe cei din jurul tău cu mai multă blândețe. Iar oamenii vor observa lucrul acesta. Vei începe să câștigi în domenii în care de obicei pierdeai. Cu cât îi acorzi cuiva mai mult timp, cu atât mai mult descoperi însemnătatea pe care o are acea persoană pentru tine. Nu e suficient să îi spui că e importantă, trebuie să o dovedești investind în ea. Cea mai bună modalitate de a scrie cuvântul dragoste este T-I-M-P. Dragostea nu înseamnă ceea ce gândești sau simți despre alții; ci cât de mult li te dăruiești. Mai ales bărbații se luptă la acest capitol. Ei spun: „Nu o înțeleg pe soția mea și nici pe copii. Le asigur tot ce au nevoie. Ce vor mai mult?” Ei te doresc pe tine! Ei vor atenția ta! Dragostea se concentrează atât de mult pe celălalt încât se uită pe sine. Acest fel de atenție spune: „Te prețuiesc suficient de mult ca să-ți ofer lucrul meu cel mai de preț – timpul meu”. De ce prezentul este cel mai bun moment de a-ți exprima dragostea? Deoarece nu știi cât vei mai avea ocazia s-o faci. Circumstanțele se schimbă, oamenii mor, copiii cresc. Nu ai nici o garanție a zilei de mâine. Dacă vrei să-ți exprimi dragostea, ar fi bine s-o faci acum. Așadar, cu cine trebuie să începi să petreci mai mult timp? Ce trebuie să tai din agendă pentru a face posibil lucrul acesta? Cel mai mare folos al vieții este dragostea, cea mai bună exprimare a dragostei este timpul, iar cel mai bun moment de a iubi este acum.

„Eu, Domnul, Dumnezeul tău, te învăț ce este de folos” (Isaia 48:17)

     Cea mai bună cale de a învinge teama financiară este să crezi că Dumnezeu îți va împlini toate nevoile. Poate spui: „Sună frumos, dar ce știe Dumnezeu despre treburile mele?” Mai mult decât crezi! El este managerul general al întregii lumi. Când vine vorba de sisteme de succes, nimeni nu știe mai multe decât El. A creat universul într-o ordine atât de precisă, încât dacă o singură stea se mișcă cu două grade în afara orbitei sale fără permisiunea Lui, totul se destramă într-un haos cosmic. Totuși, când El dorește să miște o stea, El o poate face, așa cum a făcut-o pentru magi la primul Crăciun. Wall Street (stradă din New York unde se află marile bănci) ar putea învăța vreo câteva lucruri de la El! Iată o parte din CV-ul Său: „Eu, Domnul, Dumnezeul tău, te învăț ce este de folos, și te călăuzesc pe calea pe care trebuie să mergi”. Dacă dorești să ai profit mai mare, intră în parteneriat cu Dumnezeu. Asta înseamnă oare că poți sta acasă fără să mergi la serviciu, să mergi la pescuit și să aștepți ca Dumnezeu să-ți plătească salariul? Nu, Dumnezeu nu răsplătește lenea și ineficiența! Se spune că un pastor s-a oprit să admire grădina unuia dintre  enoriașii săi. „Nu-i așa că lucrarea lui Dumnezeu este minunată?” a întrebat el. Enoriașul s-a gândit o clipă și apoi a răspuns: „Dar s-o fi văzut când Dumnezeu o avea toată pentru El”. Înțelege un lucru: 1) Trebuie să te trezești și să mergi la serviciu. 2) Trebuie să-L consulți pe Dumnezeu înainte de a lua o decizie. 3) Trebuie să-L onorezi pe Dumnezeu cu zeciuiala și cu darurile tale de bună voie (Maleahi 3:8-12). 4) Când ai dat tot ce ai avut mai bun, trebuie să te încrezi în Dumnezeu pentru restul lucrurilor.