„Niciodată n-a vorbit vreun om ca omul acesta” (Ioan 7:46)

     Cercetările istorice vorbesc despre credința personală a multor fondatori ai Statelor Unite. În introducerea celei de-a doua ediții a cărții lui Thomas Jefferson ‘’The Life and Morals of Jesus of Nazareth [Viața și Învățăturile lui Isus din Nazaret],‘’ cunoscută mai târziu drept Biblia Jefferson. Douglas E. Lurton povestește cum președintele, în primul său mandat la Casa Albă, a respectat și a prețuit cuvintele lui Isus atât de mult, încât a visat să le scrie într-un volum separat. Din cele patru Evanghelii, Jefferson a extras cuvintele Domnului Isus, pe care le-a descris ca fiind „la fel de ușor de deosebit (de alte cuvinte) cum sunt diamantele într-un morman de bălegar”. În 1816, i-a spus prietenului său Charles Thompson: „și eu am făcut o cărțulie tăind textele din carte și  aranjându-le pe paginile unei cărți cu foi albe în ordine cronologică sau în ordinea subiectului. Nu am văzut o carte mai frumoasă”. Jefferson a scris cartea și în greacă, latină și franceză. Deși a recunoscut că inițial a scris cuvintele lui Hristos „spre folosul meu personal”, fără a avea intenția de a le publica, el a declarat ulterior că ele „vor fi considerate cele mai sublime și mai pline de bunăvoință cuvinte care i-au fost oferite omului vreodată”. Cuvintele Domnului Isus l-au mișcat într-atât pe Jefferson încât i-a scris lui Thompson de acasă din Monticello, descriindu-și cartea ca „un document ce dovedește că sunt un creștin adevărat, adică un discipol al doctrinelor lui Isus”. Pentru Jefferson, ele au fost mai mult decât cuvinte sublime și pline de bunăvoință, aceste cuvinte i-au schimbat viața și l-au făcut urmaș al lui Hristos. Potrivit spuselor lui Douglas Lurton despre Biblie: „Să o studiem. Să ne rugăm. Să o scriem. Să o dăm mai departe!”

„Izbăvește-ne de cel rău” (Matei 6:13)

     Domnul Isus ne-a învățat să ne rugăm: „nu ne duce în ispită, ci izbăvește-ne de cel rău” (v. 13). Satana îți cunoaște domeniile de slăbiciune și le va exploata. Dar iată vestea cea bună. Slăbiciunile și nu calitățile tale te aduc mai aproape de Dumnezeu și te fac să te bizuiești pe El. Pavel a scris: „mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să rămână în mine” (2 Corineni 12:9). La început, acest verset pare să nu aibă sens. Vrei să fii eliberat de slăbiciuni, nu să te lauzi cu ele. Dar Pavel îți dă câteva motive: 1) Slăbiciunile te împiedică să te mândrești. Pavel scrie: „să nu mă umflu de mândrie, din pricina strălucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un țepuș în carne … ca să mă pălmuiască, și să mă împiedice să mă îngâmf” (2 Corinteni 12:7). De multe ori vei găsi alături de o slăbiciune o calitate care acționează ca un guvernator care te împiedică să devii lăudăros sau să alergi înaintea lui Dumnezeu. Ghedeon a ales 32.000 de bărbați să lupte împotriva madianiților, dar Dumnezeu a redus numărul la 300 (Judecători 7). De ce? Ca Israel să știe că puterea lui Dumnezeu nu a lor a fost cea care i-a salvat. 2) Slăbiciunea ta stârnește dorința după părtășie. Luptele pe care le duci îți arată cât de mult ai nevoie de sprijinul altora. Vance Havner a spus: „Creștinii, asemenea fulgilor de zăpadă sunt plăpânzi, dar când se pun laolaltă, pot opri traficul”. 3) Slăbiciunea ta îți dă capacitatea de a-i ajuta pe alții. Cei zdrobiți devin experți în reparații. Lucrarea ta cea mai eficientă poate ieși la lumină din cele mai dureroase experiențe. Lucrurile pe care eziți cel mai tare să le împărtășești sunt adesea chiar lucrurile pe care le va folosi Dumnezeu pentru a-i ajuta pe alții.  

„Ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm” (Matei 6:12)

     Haideți să clarificăm concepțiile greșite despre „ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri”. Satana va încerca să te convingă că dacă sentimentele tale față de persoana care ți-a greșit nu s-au schimbat, nu ai iertat-o cu adevărat. Nu, tu poți lua decizia corectă și să ai în continuare sentimente greșite! În acest moment credința ta e cea care te va scoate la liman. Ți-ai făcut partea, acum aștepți ca Dumnezeu s-o facă pe a Lui. Dumnezeu are puterea de a-ți schimba sentimentele față de cel ce te-a rănit, și o va face. O altă concepție greșită este că tot ce trebuie să faci este să iei hotărârea de a ierta și ți-ai terminat treaba. Nu, ci ai fost învățat să „binecuvântați pe cei ce vă blastămă, rugați-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi” (Luca 6:28). Poate spui: „Să-i binecuvântez? Vorbești serios?” Da. Cuvântul „a binecuvânta” înseamnă „a vorbi de bine pe cineva”. Îți manifești mila față de cei ce nu o merită. Dar nu asta face și Dumnezeu pentru tine? Adevărul e că nu poți ierta cu adevărat fără ajutorul Duhului Sfânt. Așa că astăzi, de ce nu te rogi: „Duhule Sfânt, suflă peste mine și dă-mi putere. Îl/o iert pe  [numele] pentru ce mi-a făcut. Îl/o eliberez de greșeală și îți cer să îl/o binecuvântezi. Îți predau ție această situație. Mă încred în Tine că Tu mă vei restaura pe deplin. Ajută-mă, Doamne. Vindecă-mi inima, în Numele lui Isus, Amin”. Prin credință, lasă totul în mâinile lui Dumnezeu, mergi înainte și așteaptă binecuvântările Lui. Nu vei fi dezamăgit.

„Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi” (Matei 6:11)

     Domnul Isus ne-a învățat să ne rugăm: „Pâinea noastră cea de toate zilele  dă-ne-o nouă astăzi”. Să remarcăm expresia „cea de toate zilele”. Nu te poți lupta astăzi cu puterea pe care ți-a dat-o pâinea de ieri; trebuie să ai o rezervă proaspătă. În pustie, poporul lui Dumnezeu avea voie să strângă mană doar pentru o zi; dacă încercau să strângă mai mult, putrezea. E minunat să vorbești despre ce a făcut Dumnezeu ieri și despre ce va face mâine, dar tot ce ai este ziua de astăzi. „Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi”. Numai când ești părtaș la ceea ce ți-a pregătit Dumnezeu astăzi vei putea să stai împotriva provocărilor cu care te confrunți. Această rugăciune este o expresie a credinței. Faptul de-a cere înseamnă că tu te- ncrezi că Dumnezeu are ce-ți trebuie și că Îi pasă suficient de mult ca să-ți dea și ție. În alte cuvinte: „Nu trebuie să apelez la nimeni altcineva decât la Tine, Doamne”. Așa că închide telefonul, televizorul, ușa, pune-te pe genunchi, apropie-te de Dumnezeu prin credință și     roagă-te: „Dă-mi ceea ce-mi trebuie pentru această zi”. Dumnezeu știe ce-ți trebuie, tu nu știi! Când ești părtaș la ceea ce-ți oferă în fiecare zi, vei putea să te confrunți cu tot ce îți aduce viața și încă un gând. Când lumea începe să te șicaneze fără nici un motiv,  când începi să treci de la o stare de spirit la alta sau când începi să trăiești prin vedere și nu prin credință,  s-a putea să fie din cauză că nu te-ai hrănit corect. Dacă e așa, e timpul să mergi înapoi la sursă și să spui: „Doamne, am venit pentru pâinea cea de toate zilele”.

 

„Iată, deci, cum trebuie să vă rugați: „Tatăl nostru care ești în ceruri!” (Matei 6:9)

     Iată cum ne-a învățat Domnul Isus să ne rugăm: 1) „Tatăl nostru care ești în ceruri”. Când spui „Tată”, recunoști că sunteți „înrudiți”, că ai o relație specială cu Dumnezeu care îți dă dreptul să mergi la El oricând, încrezător că ești iubit, primit și sigur că ai trecere înaintea Lui. Când spui „care ești în ceruri”, mai sus de atât nu poți merge. Îți iei ce-ți trebuie de la sursa finală a bunătății, a harului, a milei, a purtării de grijă, a protecției și a autorității. Ce privilegiu! 2) „Sfințească-se Numele Tău” (v. 9). Acest gând trebuie să predomine în mintea ta: „Tot ce fac astăzi, Doamne, cu gândul, cu vorba sau cu fapta, doresc să Te onoreze”. Oamenii ar trebui să se uite la viața ta și să dorească să-L cunoască pe Cel pe care Îl slujești. 3) „Vie împărăția ta, facă-se voia Ta, precum în cer și pe pământ” (v. 10). De fiecare dată când alegi să-ți spui ție nu și da voii lui Dumnezeu, tu demonstrezi unei lumi care privește ce înseamnă să trăiești ca cetățean al Împărăției Lui. Să remarcăm cuvintele „precum în cer”. Oare în cer este cineva care să se teamă sau care să aibă îndoieli? Cineva încăpățânat sau neascultător? Critic sau negativist? Când vrăjmașul îți aduce la ușă ceva ce se împotrivește voii lui Dumnezeu, ai autoritatea să te ridici și să spui: „Dacă în cer nu se face și nu se aprobă așa ceva, nu are loc în viața mea aici pe pământ”. Când vine vorba de neascultare, refuză să accepți pachetul și să semnezi pentru primire. Lucrul pe care Satana speră să nu-l descoperi niciodată este că tu ai autoritatea dată de Dumnezeu să-i restricționezi mișcările în viața ta.

„Credința vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos” (Romani 10:17)

     Dacă ești înțelept, când vorbește Dumnezeu, tu asculți. și El îți va vorbi prin Biblie. Motivul pentru care Biblia a depășit la vânzări oricare altă carte este pentru că ea are soluția și Cuvântul lui Dumnezeu pentru orice problemă. Sunt necesare aproximativ cincizeci și șase de ore să o citești în întregime. Dacă citești patruzeci de capitole pe zi, termini Biblia în decurs de o lună. Dacă citești nouă capitole din Noul Testament în fiecare zi, îl termini în treizeci de zile. Dar trebuie să o citești sistematic, regulat și să te bizui pe ea. Când Satana L-a atacat în pustiu, Domnul Isus i-a stat împotrivă cu Cuvântul. De aceea psalmistul a spus: „Strâng Cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!” (Psalmul 119:11). Cartea Proverbelor are treizeci și unu de capitole. Iată o idee: dacă în majoritatea lunilor sunt treizeci și una de zile, de ce să nu citești în fiecare zi câte un capitol din această carte a înțelepciunii. Îți dai seama cât ai învăța? Cuvântul lui Dumnezeu îți va zidi credința. „Credința vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos”. Credința ta crește când Îl auzi pe Dumnezeu vorbind și ea lucrează când faci ceea ce spune El. Dacă te lupți să ai o viață biruitoare ca și creștin, citește cu atenție aceste cuvinte: „Cum își va ține tânărul curată cărarea? Îndreptându-se după Cuvântul Tău” (Psalmul 119: 9). Soluția la toate problemele cu care te confrunți se găsește în Scriptură. Pentru a fi înțelept, trebuie să o studiezi. Pentru a fi tare în credință, trebuie să o crezi. Pentru a avea succes în viață, trebuie să o pui în practică.

„Încredințează-ți lucrările în mâna Domnului, și îți vor izbuti planurile” (Proverbe 16:3)

     Să ne uităm la încă două lucruri importante de ținut minte când luăm o decizie: 1) Crede că Dumnezeu îți călăuzește pașii. Pentru că El o face! „Domnul întărește pașii omului, când Îi place calea lui; dacă se întâmplă să cadă, nu este doborât de tot, căci Domnul îl apucă de mână” (Psalmul 37:23-24). Dumnezeu nu a spus că nu vei cădea. El a promis doar că te va ridica, te va scutura de praf, te va mustra când va fi nevoie și va continua să te formeze. J.I. Packer spune: „O clipă de triumf conștient îl face pe om să creadă că după asta nimic nu mai contează; o clipă de dezastru aparent îl face pe om să creadă că e sfârșitul tuturor lucrurilor. Dar nici unul din aceste sentimente nu este realist, deoarece nici unul din cele două evenimente nu este perceput în mod real”. Așa că nu fi descumpănit; prin harul lui Dumnezeu vei face față situației și vei deveni mai înțelept. 2) Înțelege că Dumnezeu poate scoate un lucru bun din situații rele. „știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, și anume, spre binele celor ce sunt chemați după planul Său” (Romani 8:28).  În orice poveste de succes vei da de lupte și răsturnări de situație. și vei descoperi că o credință stăruitoare refuză să dea înapoi. După ce a enumerat o serie de împotriviri care ar face ca cea mai rea zi a ta să pară ca „o zi de concediu”, Pavel scrie: „eu nu țin numai decât la viața mea” (Faptele Ap. 20:24). De unde vine o astfel de atitudine? Ea vine în urma cunoașterii faptului că Dumnezeu lucrează în tine, că El lucrează cu tine și că El lucrează prin tine. și așa cum obișnuia să spună Ethel Waters: „Dumnezeul meu nu-mi sponsorizează căderile”. 

„Încredințează-ți lucrările în mâna Domnului, și îți vor izbuti planurile” (Proverbe 16:3)

     Dacă toată viața ai fost avertizat să nu iei decizii greșite, teama te poate face să pierzi oportunitățile date de Dumnezeu. „Dacă trâmbița dă un sunet încurcat, cine se va pregăti de luptă?” (1 Corinteni 14:8). Acum ești ca un catâr care stă între două căpițe de fân; incapabil să te decizi pe care s-o mănânci și temându-te să nu iei hotărârea greșită, mori de foame. Trebuie să acționezi! Nevoia de a face lucrurile perfect și dorința ta de a controla orice rezultat posibil te va ține pe loc. Așadar: 1) Nu mai încerca să faci pe placul tuturor. „Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă” (Proverbe 29:25). Odată ce știi care lucruri îți aduc împlinire, atâta vreme cât este voia lui Dumnezeu, stabilește-ți drumul în mod corespunzător și refuză să lași ca opiniile altora să te oprească sau să-ți schimbe viziunea. 2) Nu uita, cu timpul, scopurile tale se pot schimba. Ceea ce e necesar astăzi poate nu mai este potrivit pentru tine peste un an. Așa că reevaluează-ți planurile în mod regulat și fii dispus să schimbi direcția. „Inima omului se gândește pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă pașii” (Proverbe 16:9). Când intuiția ta spirituală spune nu, ai grijă. 3) Când Dumnezeu este de partea ta, vei birui. Cineva l-a întrebat pe Abraham Lincoln dacă este sigur că Dumnezeu este de partea lui. El a răspuns: „Nu m-am prea gândit la asta. Eu vreau să știu doar că eu sunt de partea lui Dumnezeu”. E normal să faci speculații despre cum dorești să se rezolve anumite lucruri, dar numai Dumnezeu controlează viitorul. Trebuie doar să te încrezi în El.  „Încredințează-ți lucrările în mâna Domnului, și îți vor izbuti planurile”.

 

„Doamne, încearcă-mă” (Psalmul 26:2)

     Se povestește că un tip pe nume Bill i-a dat telefon șefului său și i-a spus: „Cred că sunteți în căutarea unui manager experimentat, talentat și harnic pentru postul de relații cu clienții. Doresc să candidez pentru acest post”. șeful a răspuns: „Deja avem pe cineva pe acel post și se descurcă excelent. Apropo, vocea dumneavoastră îmi sună cunoscută. Cum vă numiți?” Tipul a răspuns: „Sunt eu, Bill; voiam doar să mă verific!” Trebuie să te verifici în mod regulat. Biblia spune: „trebuie să ne ținem de lucrurile pe care le-am auzit, ca să nu fim depărtați de ele”  (Evrei 2:1). Expresia „a fi depărtat”  trebuie să ne declanșeze semnalul de alarmă. Nu se întâmplă peste noapte, ci încet și pe nesimțite te abați din drum și ajungi în locuri în care nu ai crezut vreodată că vei ajunge – locuri de unde poate nu vei mai fi în stare să te întorci. Un avion care se abate doar cu un grad față de planul de zbor stabilit poate ajunge la sute de mile depărtare față de destinație. și dacă rămâne fără combustibil, ajunge într-un singur loc – jos. Cunoscându-și slăbiciunea de a se abate din drum și de a închide ochii la defectele lui de caracter, psalmistul s-a rugat: ‘’Cercetează-mă, Doamne, încearcă-mă, trece-mi prin cuptorul de foc rinichii și inima! Căci bunătatea Ta este înaintea ochilor mei, și umblu în adevărul Tău” (Psalmul 26:2-3). Să remarcăm cuvintele „cercetează-mă”. Ce anume să cerceteze? 1) Motivele sau rațiunea de a face anumite lucruri. 2) Sentimentele tale sau lucrurile de care te simți atras. Te abați de la calea Domnului?

„Să păstrezi … un cuget curat” (1 Timotei 1:19)

     Vorbind despre cuget, Pavel scrie: „mă silesc să am totdeauna un cuget curat înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor” (Faptele Apostolilor 24:16). El este complet deschis față de Timotei: „să păstrezi credința și un cuget curat pe care unii l-au pierdut, și au căzut din credință”. Un căpitan de vas nu-și propune să naufragieze. Dar dacă adoarme la cârmă sau dacă nu se mai uită la busolă, va eșua, nu-i așa? Întrebarea nu este: „Pot să trăiesc cu păcatul?” Nu, întrebarea este: „Pot trăi cu mine mai apoi? Cum îmi va afecta încrederea în Dumnezeu? Ce părere are El despre asta? Va împiedica sau va promova binecuvântarea Lui în viața mea?”Cineva a scris: „Trebuie să trăiesc cu mine însumi și astfel, doresc să fiu capabil să-mi cunosc măsura  vreau să fiu în stare să mă privesc în ochi odată cu trecerea timpului. Nu vreau să stau până la apusul soarelui și să mă urăsc pentru lucrurile pe care le-am făcut. Vreau să pot merge cu capul sus. Vreau să merit respectul tuturor. Aici, în lupta pentru faimă și avere, vreau să fiu în stare să mă plac pe mine însumi. Nu vreau să mă uit la mine și să știu că mă laud pe nedrept și că sunt un înșelător și un comediant ieftin. Nu mă pot ascunde niciodată de mine însumi, eu văd ceea ce alții nu văd; eu știu ceea ce alții nu vor ști niciodată; eu nu mă pot păcăli niciodată și deci orice se întâmplă eu doresc să am demnitate și un cuget curat”.