„Marto … pentru multe lucruri te îngrijorezi și te frămânți tu” (Luca 10:41)

     Îngrijorarea acționează ca un hoț; îți fură bucuria pe care Dumnezeu dorește s-o experimentezi în fiecare zi. În esență, toate îngrijorările noastre se reduc la două lucruri: nu obținem ceea ce ne dorim sau pierdem ceea ce avem. Marta era o „plângăcioasă” și faptul acesta a ieșit la iveală când Domnul Isus a venit la cină. Ea lucra în  bucătărie în timp ce sora ei, Maria, a stat să-L asculte pe Isus. Frustrată, Marta a întrebat: „Doamne, nu-Ți pasă că      soră-mea m-a lăsat să slujesc singură?” (v. 40). Îngrijorarea ne face să uităm cine este slujitor și cine este stăpân. Să remarcăm trei lucruri în această povestire: 1) Marta era ocupată cu slujitul, dar nu era bucuroasă. Fără îndoială că dorea să placă lui Isus; dar ea a lăsat ca munca pentru Domnul să fie mai importantă pentru ea decât relația cu Domnul. Ți s-a întâmplat și ție? 2) Satana nu a luat-o pe Marta din bucătărie; ci i-a furat scopul pentru care se afla acolo. Satana nu te întoarce împotriva slujirii; el te face doar să te concentrezi asupra propriei tale persoane. El nu-ți ia lucrarea, el doar te descurajează, spunându-ți că lucrezi prea mult și nu ești apreciat. 3) Dumnezeu prețuiește mai mult atitudinea ta decât faptele tale. „Faceți toate lucrurile fără cârtiri” (Filipeni 2:14). O atitudine greșită umbrește darul pe care vrei să-l oferi lui Dumnezeu. Domnul Isus a spus: „un singur lucru trebuie. Maria și-a ales partea cea bună” (Luca 10:42). Ce a ales Maria? Să stea la picioarele Domnului Isus. El preferă întotdeauna devotamentul tăcut al unei inimi sincere decât atitudinea gălăgioasă a cuiva care se plânge. Gândește-te la asta.

„Oricine nu-și poartă crucea …nu poate fi ucenicul Meu” (Luca 14:27)

     Brenda Goodine spune: „Prietena mea s-a gândit că a venit vremea să discute cu fiul ei de patru ani, Benji, un băiat foarte deștept, despre acceptarea lui Hristos. „Benji, l-a întrebat ea încet, ai vrea să-L primești pe Domnul Isus în inima ta?” Benji a clipit din ochii lui albaștri și a răspuns cu seriozitate: „Nu. Nu cred că îmi doresc această responsabilitate”. Poate nu-ți place răspunsul lui Benji, dar trebuie să-i admiri sinceritatea. El nu s-a gândit doar la răsplata uceniciei, el s-a gândit și la responsabilitatea ce decurge de aici. Fratele Lawrence, un călugăr francez, a spus-o astfel: „să ne gândim adesea că singura noastră datorie în viața aceasta este să-I facem lui Dumnezeu pe plac”. Imaginează-ți cum ar fi să te întrebi înainte de orice faptă, vorbă sau atitudine: „Este pe placul Domnului?” Cât de diferită ar fi viața ta? Ce impact ar avea deciziile tale asupra celor din jurul tău? Domnul Isus a spus: „oricine nu-și poartă crucea, și nu vine după Mine, nu poate fi ucenicul Meu”. Crucile nu erau făcute să trăiești pe ele, ci să mori pe ele. În fiecare dimineață când îți deschizi ochii, du-te la baie, uită-te în oglindă și spune: „Astăzi ai fost chemat să mori față de propriile slăbiciuni, față de propriile interese și față de promovarea de sine”. Tom Landry, antrenor la Dallas Cowboys, a spus odată: „Datoria unui antrenor este să-i determine pe oameni să facă ceea ce nu vor pentru a deveni ceea ce și-au dorit dintotdeauna”. și asta este esența uceniciei. Mai mult, Domnul Isus a spus că dacă nu ești dispus să faci lucrul acesta „nu poți” fi ucenicul Lui.

„Ei s-au apropiat, și au pus picioarele pe grumajii lor” (Iosua 10:24)

     La intrarea în Țara Promisă  când i-au întâlnit pe cei cinci împărați puternici, Dumnezeu a spus poporului Israel: „Nu vă înspăimântați” (v. 25). Cuvântul „înspăimântat” implică a fi „zdruncinat de teamă” și „a fi descompus”. Astăzi Satana, dorește să te zdruncine, furându-ți pacea, bucuria și încrederea. El va continua să te preseze, în speranța că vei ceda. De aceea Dumnezeu i-a spus lui Iosua să scoată din peșteră pe fiecare împărat și să se confrunte cu ei în mod decisiv, punând piciorul pe grumazul lor și apoi spânzurându-i de un copac. Satana lucrează prin cele cinci simțuri ale noastre, dar Dumnezeu ne-a dat un al șaselea simț: credința. Biblia spune: „umblăm prin credință, nu prin vedere” (2 Corinteni 5:7). Credința spune: „În ciuda a ceea ce aud, a ceea ce văd, a ceea ce simt, a ceea ce gust, a ceea ce miros, cred că totul va fi bine pentru că Dumnezeu este cu mine”. Simțurile tale, care sunt sensibile la tot ce se petrece în jurul tău, ucid credința. ªi dacă nu pui piciorul pe ele, ele îți vor fura visul, încrederea și tot ce ți-a promis Dumnezeu. Emoțiile sunt ghidate de probleme, dar credința e ghidată de scop. Dacă lași ca emoțiile să-ți conducă viața, vei fi sus, iar în următoarea clipă jos. Poate spui: „Dar am crezut că viața e o experiență cu suișuri și coborâșuri”. Nu, planul lui Dumnezeu pentru tine este să te pleci pe genunchi și să te rogi, apoi să te ridici în credință și să faci ce ți-a spus El.

 

 

„Iosua a chemat pe toți bărbații lui Israel și a zis…: „Apropiați-vă și puneți-vă picioarele pe grumajii împăraților acestora” (Iosua 10:24)

     Când poporul Israel a intrat în Țara Promisă, acolo erau cinci împărați cu armatele lor, hotărâți să-i oprească. Dar Dumnezeu l-a ajutat pe Iosua să-i învingă și toți cinci au fugit și       s-au ascuns într-o peșteră. Așa că Iosua le-a spus soldaților lui să-i scoată afară și să-și pună picioarele pe grumajii fiecăruia. În acea zi, Cuvântul lui Dumnezeu pentru poporul Său a fost: „întăriți-vă și îmbărbătați-vă, căci așa va face Domnul tuturor vrăjmașilor voștri împotriva cărora vă veți lupta” (v. 25). Ce promisiune! Oare forțele fricii încearcă să se strecoare în mintea ta astăzi? Te fac ele să te gândești la ce e mai rău în loc să te încrezi că Dumnezeu îți dă ce e mai bun? Îți spun ele că nu ești demn să primești ce El ți-a promis, că nu vei împlini niciodată destinul pe care îl are Dumnezeu pentru tine? Cu Dumnezeu, victoria ta e asigurată, dar ai și tu un rol în ea. Trebuie să intri în acea peșteră întunecată, să scoți afară fiecare împărat, să-ți pui piciorul pe grumazul lui și să-l ucizi. Acești cinci împărați reprezintă cele cinci simțuri naturale: văzul, auzul, mirosul, gustul și pipăitul, iar Dumnezeu nu dorește să trăiești după cum dictează ele. Simțurile tale sunt sensibile la fiecare lucru negativ care se petrece în jurul tău, dar credința ta te poate ridica deasupra și îți poate aduce victorie. Dar nu se poate să stai jos și să nu faci nimic. Pasivitatea ta le dă dreptul să te domine. Ele nu au nici o putere asupra ta, exceptând puterea pe care tu le-o dai. Așa că pune piciorul în prag!

 

„Iarba se usucă, floarea cade; dar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veac” (Isaia 40:8)

     Să mai privim odată la ceea ce au spus câțiva oameni notabili din istorie despre Biblie. Matthew Arnold: „La Biblie, oamenii se vor întoarce pentru că nu pot trăi fără ea. Adevăratul Dumnezeu este și trebuie să fie cu preponderență Dumnezeul Bibliei, cel etern, care îi socotește neprihăniți pe cei pentru care a venit Isus și al cărui duh guvernează cursul omenirii”. George Washington: „E imposibil să conduci lumea cum se cuvine fără Dumnezeu și fără Biblie”. Thomas Jefferson: „Biblia este piatra de căpătâi a libertății”. Horace Greeley: „E imposibil să înrobești mintal și social pe un om care citește Biblia”. Patrick Henry: „Aceasta e o carte care valorează mai mult decât toate celelalte cărți care au fost tipărite vreodată”. William McKinley: „Cu cât studiem mai profund această minunată carte și cu cât respectăm mai îndeaproape preceptele ei divine, cu atât vom deveni niște cetățeni mai buni și cu atât mai înalt va fi destinul națiunii noastre”. J. Edgar Hoover: „Inspirația a fost nota cheie a fenomenalei creșteri a Americii. Inspirația a fost coloana vertebrală a măreției Americii. Inspirația a fost diferența dintre înfrângere și victorie în războaiele Americii. ªi această inspirație a venit din credința în Dumnezeu, credința în învățăturile Predicii de pe Munte și credința că Sfânta Scriptură este Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu. Citirea ei în sânul familiei este mai importantă astăzi decât oricând. Ea aduce familia laolaltă într-o unitate mai strâns țesută. Ea îi conferă fiecărui membru o credință după care să trăiască”. Biblia – citește-o zilnic!

„Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece” (Matei 24:35)

     Să ne uităm din nou la ceea ce au spus câțiva din cei mai notabili lideri din istorie despre Biblie. Napoleon: „Ce fericire le procură Biblia celor ce cred în ea! Ce minuni le conferă celor ce reflectă la ea!” Daniel Webster: „Nu există o bază solidă pentru civilizație decât în Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă respectăm principiile învățate în Biblie, țara noastră va continua să prospere. Mi-am făcut obiceiul de a citi Biblia de la început la sfârșit în fiecare an”. William Lyon Phelps (cândva considerat cel mai iubit profesor din America – de la Universitatea Yale): „Cred cu convingere în educația universitară atât pentru bărbați cât și pentru femei, dar cred că cunoașterea Bibliei fără un curs universitar este mai prețioasă decât un curs universitar fără cunoașterea Bibliei”. Sir William Jones: „Biblia conține mai multă sensibilitate pură, mai multă frumusețe aleasă, mai multă moralitate pură, mai multă istorie importantă și versuri poetice și elocvență mai rafinate decât pot fi strânse din toate celelalte cărți care au fost scrise în orice epocă și în orice limbă”. Robert E. Lee: „Biblia este o carte, în comparație cu care toate celelalte cărți sunt de o importanță minoră. În toate dilemele și necazurile mele, Biblia mi-a oferit negreșit lumină și tărie”. Jean-Jacques Rousseau: „Maiestatea Scripturii mă izbește cu admirație, căci puritatea evangheliei are o influență asupra inimii mele. Studiază cu atenție lucrările altor filozofi cu toată pompa și dicția lor, cât de răutăcioase, cât de vrednice de dispreț sunt în comparație cu Scripturile”. Biblia – citește-o zilnic.

 

„Cuvântul Domnului rămâne în veac” (1 Petru 1:25)

     Să citim ce au spus câțiva din cei mai notabili lideri din istorie despre Biblie. William Gladstone, primul ministru al Marii Britanii a spus: „Nu există decât o singură întrebare a momentului: Cum să aduci adevărurile lui Dumnezeu în contact direct cu mințile și inimile tuturor claselor de oameni”. Goethe: „Consider că Evangheliile sunt în întregime autentice; căci în ele se găsește o reflectare efectivă a sublimului care a emanat din persoana lui Hristos; iar acest fapt este mai divin ca niciodată de când a apărut divinul pe pământ”. Președintele Ulysses S. Grant: „Țineți-vă tare de Biblie ca de o ancoră a libertăților voastre. Scrieți-vă preceptele ei în inimile voastre și practicați-le în viețile voastre. Influenței acestei cărți îi suntem îndatorați pentru progresul realizat și pentru aceasta trebuie să privim la ea ca la ghidul nostru pentru viitor”. Președintele Woodrow Wilson: „Omul care s-a privat de cel mai bun lucrul care există în lumea aceasta s-a privat de aceasta: de cunoașterea Bibliei. După ce ai citit Biblia știi că este Cuvântul lui Dumnezeu pentru că ai găsit în ea cheia propriei tale inimi, fericiri și îndatoriri”. Președintele Abraham Lincoln: „Nu am de spus decât că este cel mai bun dar pe care l-a făcut Dumnezeu omului”. Asemenea legii gravitației, Biblia nu va deveni niciodată de prisos. Whittier a scris: „Ne întoarcem împovărați din căutarea noastră pentru a descoperi     că tot ce au spus înțelepții se găsește în cartea pe care o citeau mamele noastre”.                  Biblia – citește-o zilnic.

„Înțeleptul ascultă sfaturile” (Proverbe 12:15)

     Când vine cineva la tine cu o problemă personală, pune-i următoarele întrebări: ce crezi că a cauzat problema? Ce ai făcut în privința asta? Pe ce versete te bazezi? Ce crezi că aș putea face ce tu nu ai făcut? Aceste întrebări te vor ajuta să-i selectezi pe cei ce doresc ajutor în mod autentic de cei ce doresc doar atenție. Unii văd rugăciunea ca pe o baghetă magică; ei cred că o poți flutura peste ei și problema lor va dispărea pur și simplu, apoi ei își pot relua viețile așa cum le place. Iată o altă situație. Cineva poate spune: „Doctorul a sugerat operație. Ce să fac?” Dacă nu ești doctor, ai grijă ce sfat dai. Dacă Dumnezeu a vorbit cuiva și el are credința că El îl va vindeca, nu arunca apă rece peste el. Dar ce ar trebui să faci? „Dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu care este în ceruri” (Matei 18:19). Adevărata întrebare este, se bazează el pe credința lui sau pe a ta? Îi poți învăța pe oameni Cuvântul lui Dumnezeu, dar nu-i poți obliga să se ridice la nivelul tău de credință până nu sunt pregătiți. Uneori oamenii pot fi gata și ei nu caută decât confirmarea. Biblia spune: „voi ați primit ungerea din partea Celui Sfânt, și știți orice lucru” (1 Ioan 2:20). Dar dacă nu ai primit „înștiințare” de la Dumnezeu, ai grijă ce sfaturi dai!

„Să alergăm cu stăruință în alergarea care ne stă înainte” (Evrei 12:1)

     Iată ce a îndurat Domnul Isus: 1) Ispită. Noi ne imaginăm ispitirile din pustie ca pe trei evenimente izolate, dispersate pe o perioadă de patruzeci de zile. Nu: „a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile” (Luca 4:2). La fiecare pas, îi șoptea la ureche; la fiecare cotitură, îi semăna îndoiala; patruzeci de zile de ispită continuă! Când s-au terminat, Satana a plecat, îngerii au venit și L-au întărit și a plecat din pustie pentru a intra într-o lucrare pe care nimeni nu a făcut-o vreodată. Dar mai întâi a trebuit să treacă prin ispită. Așa e și în cazul tău. Iar vestea bună e că prin harul lui Dumnezeu, poți. 2) Acuzație. „Noroadele vorbeau mult în șoaptă despre El. Unii ziceau: „Este un om bun.” Alții ziceau: ,,Nu, ci duce norodul în rătăcire” (Ioan 7:12). „Iudeii I-au răspuns: ,,Nu zicem noi bine că ești Samaritean, și că ai drac?”      (Ioan 8:48). Ei L-au acuzat pe nedrept, dar Isus și-a continuat alergarea. ªi tu trebuie să faci la fel. 3) Respingere. Familia Lui a crezut că e nebun. Vecinii s-au purtat urât cu El. Când s-a întors în orașul Lui natal, au încercat să-L arunce de pe o stâncă (Luca 4:29). Dar Isus și-a continuat alergarea. ªi tu trebuie să faci la fel. 4) Rușine. La cruce, El a devenit „păcat” personificat       (2 Corinteni 5:21). Deși niciodată nu a furat, nu a mințit și nu a poftit, a purtat rușinea fiecărui hoț, mincinos, persoană adulteră. Cum a putut Domnul Isus să facă asta? Ce L-a făcut să meargă înainte? Biblia răspunde: „care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit” (Evrei 12:2). Domnul Isus a locuit deja în cer și știind ce-L așteaptă, a putut să îndure și să-ªi termine alergarea. ªi aceeași bucurie te așteaptă și pe tine.

„Cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere” (Proverbe 15:32)

     A spune ceea ce trebuie în mod greșit este de obicei un dezastru. Așa că iată „un cuvânt pentru cei înțelepți”. Dacă nu poți primi critici constructive, nu încerca să le dai. Înainte de a critica, întreabă-te: 1) „Mă interesează binele acestei persoane?” Sau vrei doar să arăți bine, să ai toate răspunsurile, să-i controlezi pe oameni și să câștigi acceptare și prestigiu? Nu-i poți ajuta pe ceilalți atâta vreme cât ești concentrat asupra nevoilor eului tău. 2) „Sunt eu orientat spre învinovățire și judecată?” Dacă e așa, vei avea parte de același lucru de la alții. „Să nu ne mai judecăm, deci, unii pe alții” (Romani 14:13). Pentru a evita învinovățirea și judecarea altora, trebuie să încetezi să mai vorbești despre motivul pentru care au făcut lucrul acela sau despre cine este vinovat sau despre cât de nebunesc și de egoist și prostesc a fost sau despre ce e greșit la ei, etc. Asta înseamnă să te concentrezi asupra problemei și să polarizezi iar acest lucru nu ajută. 3) Atrag eu atenția spre soluții?” Dumnezeu este un Dumnezeu al soluțiilor. Când ne-a găsit pierduți în păcat nu ne-a amintit în mod critic de slăbiciunile noastră. Ci „pe când eram noi încă fără putere, Hristos … a murit pentru cei nelegiuiți” (Romani 5:6). El nu ne-a oferit o analiză a problemei, ci un remediu. Așa că, într-un spirit de rugăciune, sugerează: „Mă întreb, oare nu ai obține un rezultat mai satisfăcător dacă…”, apoi lasă-L pe Dumnezeu să-l călăuzească! 4) „Spun eu adevărul în dragoste?” Chiar și cele mai sincere idei ale tale trebuie să reflecte faptul că-ți pasă. „[Fiți] credincioși adevărului, în dragoste” (Efeseni 4:15) le deschide inimile și îi pregătește să aibă încredere în tine. Dragostea spune: „Pentru că te iubesc, aș dori să-ți dau o sugestie. E în regulă?”