„Înțeleptul ascunde ocara” (Proverbe 12:16)

     Cum deosebești critica constructivă de critica distructivă? Prin practicarea acestor principii din Cuvântul lui Dumnezeu: 1) Propune-ți că orice ți se va întâmpla, vei trata totul în mod constructiv. „Înțeleptul ascunde ocara”. Răspunsurile mânioase produc scurt circuit în gândirea rațională și atrag reacții mânate de emoții. „Urechea care ia aminte la învățăturile care duc la viață, locuiește în mijlocul înțelepților… dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere” (Proverbe 15:31-32). Întreabă-te mereu: „Pot învăța ceva de aici?” 2) Ia în considerare caracterul criticului tău. „Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbește înșelăciune. Cine vorbește în chip ușuratic, rănește ca străpungerea unei săbii, dar limba înțelepților aduce vindecare” (Proverbe 12:17-18). Este criticul tău demn de încredere? Sunt vorbele lui menite să te ajute? Dacă e așa, apreciază-le și fă-te mai înțelept. „Mai bine să asculți mustrarea înțeleptului decât să asculți la cântecul celor fără minte” (Ecleziatul 7:5). Vorbele lui au intenția de a te înjosi și de a atenta la valoarea ta proprie? Cuvintele care te smeresc au un scop evlavios, dar cele care te umilesc nu; așa că respinge-le. 3) Verifică-ți conștiința. Pavel a scris: „Căci n-am nimic împotriva mea; … Cel ce mă judecă, este Domnul” (1 Corinteni 4:4). Dacă ești curat, lasă rezultatul în mâna lui Dumnezeu. Numai El vede întreaga imagine. 4) Dacă ești criticat din cauza credinței tale, consideră-te binecuvântat. „Dacă sunteți batjocoriți pentru Numele lui Hristos, ferice de voi! Fiindcă Duhul slavei, Duhul lui Dumnezeu, Se odihnește peste voi” (1 Petru 4:14). Bucură-te, viața ta este plăcută înaintea lui Dumnezeu.

„Cu Dumnezeul meu sar peste zid” (2 Samuel 22:30)

     Ce „zid” stă între tine și Dumnezeu? Resursele limitate? Eșecurile din trecut? Sarcina ta pare prea mare, iar tu te simți prea mic? Ridică-te și spune: „Cu Tine mă năpustesc asupra unei oști înarmate, cu Dumnezeul meu sar peste zid”. În loc să accepți ce-ți spun vederea și simțurile, bazează-te pe promisiunile pe care ți le-a dat Dumnezeu în Cuvântul Lui. De partea cealaltă a zidului se află victoria. A.B. Simpson a spus: „Nu vei învăța niciodată despre credință într-un mediu confortabil”. Numai după ce au ieșit din furtună ucenicii au întrebat: „Ce fel de om este acesta, de-L ascultă până și vânturile și marea?” (Matei 8:27). Cel ce le-a poruncit să intre în corabie a știut că va fi o furtună și totuși, i-a trimis pe mare. De ce? Pentru a le dezvolta credința! Un băiețel traversa oceanul cu tatăl său, căpitanul vasului, când au dat de o furtună îngrozitoare. Valurile i-au purtat ca pe un dop de plută și toată lumea era bolnavă de spaimă. Dar el a stat fără teamă, cu privirea ațintită spre un anume loc. Când cineva l-a întrebat de ce nu îi e frică, el a răspuns: „Privirea mea se uită pe acea mică fereastră. Prin ea pot vedea puntea, iar pe punte se află tatăl meu. El e căpitanul vasului. El a condus vasul prin multe furtuni și știu că îl va conduce și prin aceasta”. Bucură-te, vei trece cu bine de această furtună și vei ajunge pe celălalt mal. Dumnezeu a promis-o. Începe să spui: „Cu Dumnezeul meu pot”.

„Păzește-ți inima mai mult decât orice” (Proverbe 4:23)

     Biblia spune: „Păzește-ți inima mai mult decât orice căci din ea ies izvoarele vieții”. Poziția pe care o ai în viață îi poate face pe oameni să te observe, dar numai integritatea ta îi va face să te respecte și să fie dispuși să te urmeze. Iar integritatea se stabilește numai când e limpede pentru toată lumea că progresul, răsplata financiară și recunoașterea nu sunt idolii tăi; când prețuiești un lucru mai mult și nu-l dai la o parte pentru profit sau popularitate. Cu integritatea vine influența. Îi poți gestiona pe oameni fără integritate, dar nu-i poți influența fără ea. Când vorbești una și faci alta, te rănești. ªi în funcție de timp și de circumstanțe, e posibil să nu-ți mai revii. Poate spui: „Modul în care îmi desfășor viața privată nu e treaba nimănui”. Greșit! Când oamenii văd o diferență între ceea ce pretinzi de la alții și ceea ce pretinzi de la tine însuți, respectul lor pentru tine se va eroda de fiecare dată. Poate poziția pe care o ai îți dă siguranță, dar influența ta față de alții va rămâne mereu fragilă. În orice moment, o decizie, un cuvânt sau o faptă te poate împiedica să nu distrugi ceea ce ai clădit timp de ani de zile. De ce e important să nu uiți lucrul acesta? Deoarece calea cea mai rapidă de la locul unde te afli azi la cel în care vei fi mâine nu este totdeauna cea mai onorabilă. Faptul de a fi lider și de fi și persoana care îți dorești să fii nu e un lucru ușor și nu sunt totdeauna în concordanță. În acele momente, totuși, descoperi multe despre tine – și descoperi lucrurile pe care le susții cu adevărat!

„va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa, și se va lipi de nevastă-sa, și cei doi vor fi un singur trup” (Matei 19:5)

     După ce s-au certat ore în șir, un cuplu trecea cu mașina în tăcere pe lângă un pășunat plin de catâri și măgari. Sarcastic, soțul a întrebat: „Rude cu tine?” Soția a răspuns: „Da, prin alianță”. Căsătoria a fost ideea lui Dumnezeu și a fost o idee bună. Reluând această temă, Domnul Isus a spus: „va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa, și se va lipi de nevastă-sa”. În căsnicie, „doi înseamnă cuplu, trei înseamnă deja mulțime”. Așadar, iată zece porunci pentru a fi o bună rudă prin alianță: 1) Iubește, cinstește și respectă cuplul. 2) Acordă-le independență, rezistând îndemnului de a le arăta „o cale mai bună” de a face lucrurile. 3) Fii loial și nu-i critica căci „cu ce judecată judecați, veți fi judecați” (Matei 7:2). 4) Nu căuta nod în papură. „Nu judecați, ca să nu fiți judecați” (Matei 7:1). 5) Nu  sta mai mult decât ești binevenit și dă telefon întotdeauna înainte să apari la ei acasă. „Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine” (Proverbe 25:17). 6) Nu aștepta să te viziteze prea des. 7) Abține-te de la sfaturi pe care nu ți le-au cerut: „Nebunul își arată toată patima, dar înțeleptul o stăpânește” (Proverbe 29:11). 8) Nu spune că îți dorești nepoți decât dacă aceștia sunt deja pe drum.       9) Respectă-le gustul în materie de decorare a casei chiar și când diferă de al tău.               10) Roagă-te pentru ei zilnic și fără excepție. Dacă ești o rudă prin alianță care nu dorește să fie privită ca nefăcând parte din familie, trăiește după aceste porunci! 

„Doamne, deschide-i ochii să vadă” (2 Împărați 6:17)

     În al patrulea rând, trebuie să-ți împărtășești visul vizual. Numai când oamenii „îl văd” îl vor accepta. Oamenii sunt în căutarea semnificației; ei vor să se simtă parte a ceva mai mare decât ei înșiși. Autorul Studs Terkel a remarcat: „Majoritatea dintre noi așteaptă o chemare, nu un loc de muncă. Majoritatea dintre noi au locuri de muncă prea mici pentru spiritul lor”. Când un vis e cu adevărat măreț, toți au de câștigat. Datoria ta este să-i ajuți pe oameni să vadă care sunt aceste beneficii. Trebuie să-i ajuți să se conecteze la oportunitățile care li se oferă pentru creșterea personală și pentru împlinirea și creșterea stimei de sine. Trebuie să le oferi toate motivele să ți se alăture. Dacă nu le poți oferi suficiente motive legitime, atunci nu mai încerca de la început să-i recrutezi. Va fi un lucru ușor? Nu, niciodată nu e ușor. chiar și cei ce spun că doresc un vis deseori nu-l vor. Ceea ce doresc ei este rezultatul visului, nu costul necesar pentru a-l împlini. Uită-te la toate reclamele la diete. Oamenii văd imagini de dinainte și de după și le doresc pe cele de după. Dar dacă îți trăiești visul, practici integritatea și împlinești o parte din succes, oamenii vor vedea ce a făcut visul pentru tine și asta îi va face să și-l dorească și ei. Cum îți poți da seama că ți-ai împărtășit visul cu succes? Oamenii îl vor lua în posesie, vor face adăugiri și vor dori să-l facă mai mare chiar și mai bun. Când se întâmplă asta, visul tău devine mai mare decât tine sau decât echipa ta.

„Nici o Biserică n-a avut legătură cu mine în ce privește „darea” și „primirea” în afară de voi” (Filipeni 4:15)

     În al treilea rând, trebuie să-ți împărtășești visul din punct de vedere emoțional. Pavel a știut cum să facă asta: „Nici o Biserică n-a avut legătură cu mine în ce privește „darea” și „primirea” în afară de voi … umblu după câștigul care prisosește în folosul vostru” (v. 15-17). Fă-i pe oameni să se entuziasmeze în privința răsplătirii. Așa că prezintă-le visul din perspectiva lor! Ralph Waldo Emerson s-a zbătut, încercând să bage un vițel în grajd. Era gata să renunțe când o tânără servitoare irlandeză s-a dus la vițel, i-a băgat un deget în gură și vițelul, asociind senzația cu mama lui, a urmat-o pe fată în grajd. Nu merge să-i împingi și     să-i forțezi pe oameni. Dar dacă îi ajuți să simtă că vor avea beneficii personale, probabil vor merge cu tine. Oamenii fac lucruri din propriile lor motive, nu din ale tale. Iar motivele lor sunt aproape mereu legate de emoțiile lor. Nu-ți fie teamă să le arăți celorlalți sufletul tău. Oamenii îl urmează mai întâi pe visător și apoi visul lui. Poate vei reuși să le comunici ideea visului tău în câteva minute, dar va dura mult mai mult să-i convingi pe oameni de locul unde se află inima ta. Este nevoie de răbdare. Firește că ești entuziasmat, dar trebuie să-ți adaptezi ritmul la cadența mai lentă a celorlalți. Dacă alergi prea departe, îți vei pierde puterea de a-i influența. În general, oamenii au nevoie să audă o idee de cel puțin șapte ori înainte să o îmbrățișeze și să și-o însușească. Zece la sută din oameni sunt pionieri, șaptezeci la sută sunt coloniști, iar douăzeci la sută sunt antagoniști. Fă-ți un scop din a-i câștiga pe pionieri, a-i aștepta pe coloniști și din a-i lăsa pe antagoniști în urmă.

 

„Să fiți uniți în chip desăvârșit într-un gând și o simțire” (1 Corinteni 1:10)

     Pentru a-ți împlini visul, trebuie să știi cum să-l împărtășești altora. ªi pentru a face asta cu succes, trebuie să fii capabil să ai conexiuni cu ei în mod logic. Oamenii nu se implică în ceea ce nu cred. Deci, primul pas este să câștigi credibilitate. Dacă nu, nu vei putea merge mai departe. Cum poți face lucrul acesta? Prin comunicarea unei înțelegeri realiste a situației așa cum este ea astăzi. De fiecare dată când îți împărtășești viziunea, una din primele întrebări pe care le vor pune oamenii va fi: „Dar cum e cu…?” Dacă nu pun această întrebare cu voce tare, ei și-o pun în gând. și vor continua s-o pună până când le-ai rezolvat toate problemele. Asta înseamnă să fii foarte explicit când îți împărtășești visul și să nu te bazezi pe beneficiile lui pozitive până acolo că excluzi provocările. În al doilea rând, trebuie să oferi o strategie sigură în care să creadă. Dacă un vis pare prea mare și de neatins, oamenii se vor descuraja și-și vor pierde rapid interesul. Când marile vise sunt divizate în bucăți mai mici și diferite părți le sunt încredințate unor oameni talentați, sarcina pare mai ușor de îndeplinit și toate persoanele implicate vor avea un sentiment puternic al proprietății și al implicării. E o adevărată artă, comunicarea tuturor acestor aspecte în mod eficient, fără a te pierde în detalii sau a-i plictisi pe oameni. Trebuie să oferi suficiente informații pentru a-i mulțumi aproape pe toți, dar nu prea multe ca să-i pierzi. Toate acestea necesită competență, practică și ajutor din partea lui Dumnezeu. Dar pentru a-ți împărtăși visul altora trebuie să înveți să o faci.

„Răsplata voastră este mare în cer” (Luca 6:23)

     Citește aceste trei versete cu atenție: „El va răsplăti fiecăruia după faptele lui” (Matei 16:27). „Vei avea o comoară în cer” (Matei 19:21). „Ți se va răsplăti la învierea celor neprihăniți” (Luca 14:14). Dumnezeu ține evidența lucrurilor pe care le faci pentru El în fiecare zi. Ai mai mult de câștigat slujindu-l pe Domnul decât ți-ai imaginat. Da, El te va binecuvânta și te va răsplăti în această viață, dar nimic nu se compară cu ce te așteaptă în viața viitoare. Când știi lucrul acesta, deciziile simple, cum ar fi modul în care îți petreci timpul, cum îți cheltuiești banii și energia devin dintr-odată oportunități cu o mare promisiune. Odată ce înțelegi lucrul acesta, începi să trăiești cu o siguranță de nezdruncinat că tot ceea ce faci astăzi contează pentru veșnicie. ªi acest adevăr îți poate schimba viața în mai bine! Domnul Isus a spus: „Ferice de voi, când oamenii vă vor urî, vă vor izgoni dintre ei, vă vor ocărî, și vor lepăda numele vostru ca ceva rău, din pricina Fiului omului! Bucurați-vă în ziua aceea, și săltați de veselie” (Luca 6:22-23). Domnul Isus nu a dorit să spună că atunci când ești maltratat pentru El vei fi atât de bucuros că vei dori să sari în sus de bucurie. Nu, El a spus: „răsplata voastră este mare în cer”. Acele șase cuvinte arată de ce te poți bucura în cele mai rele circumstanțe. Vezi tu, există o legătură directă între ceea ce faci tu pentru Dumnezeu, pe pământ și ceva „mare” ce  va face El pentru tine în cer. Domnul Isus nu-ți cere să te bucuri de nefericire pentru El;  Dumnezeu spune că răsplata ta în cer, pentru anumite fapte de pe pământ, va fi atât de minunată încât simplul fapt că știi ce te așteaptă poate transforma modul în care trăiești acum. Poate de fapt să dea naștere unor izbucniri spontane de bucurie!

„Moartea este în oală!” (2 Împărați 4:40)

     Biblia spune: „Elisei s-a întors la Ghilgal, și în țară bântuia o foamete. Pe când fiii proorocilor ședeau înaintea lui, a zis slujitorului său: „Pune oala cea mare, și fierbe o ciorbă …”.  Unul din ei a ieșit pe câmp să culeagă verdețuri; a găsit viță sălbatică și a cules din ea curcubețe sălbatice, până și-a umplut haina. Când s-a întors, le-a tăiat în bucăți în oala cu ciorbă, căci nu le cunoștea. Au dat oamenilor acelora să mănânce. Dar, cum au mâncat din ciorba aceea, au strigat: „Omule al lui Dumnezeu, moartea este în oală!” ªi n-au putut să mănânce. Elisei a zis: „Luați făină.” A aruncat făină în oală și a zis: „Dă oamenilor acestora să mănânce.” ªi nu mai era nimic vătămător în oală” (v. 38-41). Să observăm ce au aruncat în oală ca să contracareze efectul otrăvii: „făină”, care reprezintă Cuvântul lui Dumnezeu, „pâinea vieții”. În loc să lași ca dezamăgirile tale să te facă acru, ia Scripturile. În loc să lași ca resentimentele să-ți infecteze atitudinea și să-ți otrăvească viața, întoarce-te la Scripturi și lasă-L pe Dumnezeu să-ți arate cum să le rezolvi. Nu lăsa experiențele proaste să-ți lase un gust amar în gură. Cine a fost amenințat în acea zi? „Fiii proorocilor”, cei cu un mare potențial, cei pe care Dumnezeu plănuia să-i folosească. Cum poți avea o inimă curată și un viitor sigur? Domnul Isus a răspuns: „Acum voi sunteți curați, din pricina cuvântului pe care vi l-am spus” (Ioan 15:3).

„Dragostea nu va pieri niciodată” (1 Corinteni 13:8)

     În al patrulea rând, o trezire a dragostei. Biblia spune: „Dragostea nu va pieri niciodată”. Oprește-te și gândește-te o clipă. Cam toate lucrurile din viață vor pieri, dar dragostea nu piere. Există o povestire drăguță despre o femeie care l-a întrebat pe soțul ei: „O să mă iubești când o să fiu bătrână?” El a răspuns: „Da, dragă”. Ea a întrebat din nou: „Dar o să mă iubești când o să am părul cărunt?” „Da, dragă, te-am iubit deja cu șapte culori diferite de păr, deci de ce m-aș răzgândi când o să ai părul gri?” Poate vei avea punctaj mare la calitatea moralei tale și poate ai toate doctrinele teologice la purtător, dar dacă nu-i iubești pe oameni – în toate circumstanțele vieții – ai eșuat acolo unde contează cel mai mult. Pavel scrie: „chiar dacă aș avea darul proorociei, și aș cunoaște toate tainele și toată știința; chiar dacă aș avea toată credința așa încât să mut și munții, și n-aș avea dragoste, nu sunt nimic. ªi chiar dacă mi-aș împărți toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aș da trupul să fie ars, și n-aș avea dragoste, nu-mi folosește la nimic. Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuiește; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândește la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr” (v. 2-7). Era nevoie de multă dedicare ca să fii fariseu. Viață trăită după Legea lui Moise cerea o disciplină incredibilă și dedicare. De ce i-a condamnat Domnul Isus pe farisei atât de des? Deoarece aveu lumină în mintea lor, dar nu aveau dragoste în inimă! Când noi, biserica, experimentăm o trezirea a dragostei, nu trebuie să facem reclamă; lumea va dărâma ușile ca să intre.