_{„El a făcut un alt vas, cum i-a plăcut lui să-l facă.” (Ieremia 18:4)}

     _{În timp ce te afli pe roata Olarului, gândește-te la două lucruri: 1) Planul Olarului și plăcerea Lui sunt ceea ce contează. El are dreptul să te transforme în ceea ce dorește. Ceea ce contează cel mai mult este ca planul Său și voia Lui să se împlinească în viața ta. Îți poți imagina o discuție între olar și lut despre ce ar dori lutul să devină? Nu! Numai olarul are înțelepciunea de a lua acea hotărâre. Așa că în loc să te lupți cu voia lui Dumnezeu, bucură-te că „Dumnezeu este Acela care lucrează în voi, şi vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa şi înfăptuirea.” (Filipeni 2:13). 2) Olarul nu se va opri până nu-și va termina lucrarea. Lucrarea lui Dumnezeu ar fi mult mai simplă dacă am fi niște bucăți de lut fără viață. Dar noi suntem lut animat de propria noastră voie, iar noi „vrem ceea ce vrem și când vrem”. Cu toate acestea, în loc să ne facă pe plac sau să renunțe la noi, Olarul continuă să ne modeleze și să ne remodeleze, zi după zi, până când, în cele din urmă, începem să căpătăm forma pe care El o poate folosi spre slava Sa. Lucrul acesta necesită uneori acțiuni radicale din partea Sa: „Vasul pe care-l făcea n-a izbutit, cum se întâmplă cu lutul în mâna olarului. Atunci el a făcut un alt vas, cum i-a plăcut lui să-l facă.” (Ieremia 18:4). Dumnezeu dorește atât de mult să-Şi atingă obiectivul în viața ta, încât nu se dă bătut – chiar dacă asta înseamnă să te lase să fii zdrobit și să reia procesul de la capăt. Așa că ai răbdare și rămâi pe roată; ceea ce are în plan Dumnezeu pentru tine merită lucrul acesta!}

_{„Cum este lutul în mâna olarului, aşa sunteţi voi în mâna Mea…” (Ieremia 18:6)}

     _{În vremuri bune, e simplu să vedem progresul pe care îl facem, dar în vremuri grele, avem tendința să credem că nu avansăm deloc. Reacționăm la suferință, la pierdere și la împotrivire, consultându-ne sentimentele în loc să consultăm credincioșia lui Dumnezeu. Să înțelegem un lucru: noi ne aflăm în siguranță în mâinile lui Dumnezeu în orice vreme! „Cum este lutul în mâna olarului, aşa sunteţi voi în mâna Mea…” ne spune Domnul prin Ieremia (18.6). Tu ești o operă în devenire, iar forma finală nu este dată de circumstanțele sau de sentimentele tale, ci de angajamentul Olarului de a termina ceea ce a început. „Acela care a început în voi această bună lucrare, o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos.” (Filipeni 1:6). Iată două lucruri pe care trebuie să le ții minte, în timp ce eşti frământat pe roata Olarului: 1) Olarul are dreptul de a te modela după cum crede El de cuviință. Nimic nu-L poate împiedica să te facă așa cum dorește. El este expert în transformarea unor bucăți de lut în obiecte de valoare și folositoare. „Nu este olarul stăpân pe lutul lui, ca din aceeaşi frământătură de lut să facă un vas pentru o întrebuinţare de cinste…?” (Romani 9:21). Datoria ta este să rămâi pe roată și să-L lași pe Dumnezeu să facă din tine ceea ce dorește. 2) Olarul are un plan individual pentru fiecare bucată de lut în parte. Olarul, şi nu lutul, stabilește produsul final; la fel, Duhul Sfânt stabilește care sunt locul și rolul tău în trupul lui Hristos (1 Corinteni 12:18). Așadar, descoperă planul Olarului și împlinește-l!}

_{„Dacă cerem ceva după voia Lui, ne ascultă.” (1 Ioan 5:14)}

     _{În timp ce aștepți să se împlinească în viața ta Cuvântul lui Dumnezeu, fă următoarele trei lucruri: 1) Rostește-l. Cel mai eficient mod de a te ruga este să rostești Cuvântul lui Dumnezeu. Patriarhii, profeții și psalmiștii Îi aminteau cu regularitate lui Dumnezeu promisiunile Sale, în rugăciune, încrezători că El Şi le va respecta. Cel mai sigur indicator al voii lui Dumnezeu este Cuvântul Său. „Îndrăzneala pe care o avem la El este că, dacă cerem ceva după voia Lui, ne ascultă. Şi dacă ştim că ne ascultă, orice i-am cere, ştim că suntem stăpâni pe lucrurile pe care I le-am cerut.” (1 Ioan 5.14-15). Dumnezeu răspunde întotdeauna la Cuvântul Său, întotdeauna! 2) Împlineşte-l. Planul lui Dumnezeu pentru noi este nu doar de-a rosti Cuvântul Său, oricât de vital este lucrul acesta, ci să-l și împlinim (Iacov 1:22). Vă reamintesc textul unei cântări: „Când umblăm cu Domnul și-ascultăm Cuvântul, cât de glorioasă ni-e calea / Cât timp L-om asculta, cu noi va rămânea, şi cu toți cei ce fac voia Sa.” Ascultarea – credința în acțiune – ne pune într-o stare după voia Lui, iar El ne răspunde prin împlinirea promisiunilor Sale față de noi. 3) Transmite-l și altora. Părinților și bunicilor: „Poruncile acestea pe care ţi le dau astăzi, să le ai în inima ta. Să le întipăreşti în mintea copiilor tăi, şi să vorbeşti de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca şi când te vei scula.” (Deuteronom 6:6-7). Nu e nevoie să fii învățător de profesie, ci doar un vestitor sincer. Împărtășirea Cuvântului lui Dumnezeu va aduce rod în viața familiei tale, a prietenilor tăi, a rudelor tale, a partenerilor tăi de afaceri, a vecinilor tăi, iar pe tine te va ajuta să-l reții și să-l pricepi mai bine!}

_{„Cuvântul lui Hristos să locuiască din belşug în voi…” (Coloseni 3:16)}

     _{Punctul central al unei vieți de succes este să iei hotărârile corecte și să faci faptele potrivite. Dacă ești izvorul propriei tale înțelepciuni sau dacă privești la ceilalți, șansele tale nu sunt mari. Apostolul Pavel ne învaţă: „Cuvântul lui Hristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea”. Dacă faci așa, ai adoptat strategia câștigătoare pentru viața ta. Dar tu trebuie: 1) Să citești Cuvântul. Asta nu înseamnă că-l vei înțelege din prima; pentru că nu-i un exercițiu intelectual. Primești putere și înțelepciune atunci când îl citești într-o atitudine de rugăciune, deoarece „Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi lucrător… pătrunde până acolo că desparte sufletul şi duhul…” (Evrei 4:12). 2) Să meditezi la ce citeşti. Asta înseamnă „să-l rumegi”. Lasă ca sucurile digestive, spiritual vorbind, să proceseze Cuvântul lui Dumnezeu, până când substanțele sale nutritive devin parte din tine, întărindu-te, dându-ți energie și călăuzindu-te. 3) Să crezi Cuvântul. Dumnezeu a spus: „Cuvântul Meu… nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face voia Mea şi va împlini planurile Mele.” (Isaia 55:11) Un singur lucru poate produce scurt-circuit între tine și Cuvântul lui Dumnezeu – necredința. „Lor, cuvântul care le-a fost propovăduit nu le-a ajutat la nimic, pentru că n-a găsit credinţă la cei ce l-au auzit.” (Evrei 4:2) „Auzirea” deschide ușa, „credința” intră pe ea și activează promisiunea. 4) Să primești Cuvântul. Indiferent cât de tare te încrezi în promisiunile lui Dumnezeu și în intenția Lui de a ți le oferi, ele nu-ți vor aparține până când nu le primești prin credință. „De aceea vă spun că, orice lucru veţi cere, când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit, şi-l veţi avea.” (Marcu 11:24) Așadar, crede că răspunsul tău e pe drum și întărește-te în credință până când va ajunge la tine.}

_{„Noi însă avem gândul lui Hristos.” (1 Corinteni 2:16)}

     _{Când mintea nu îți este deschisă către Duhul Sfânt, nu poți înțelege Cuvântul lui Dumnezeu. Așadar, dacă ai impresia că a citi Biblia nu-ți aduce mari foloase, încearcă următoarele: înainte de a o deschide, deschide-ți inima și roagă-te! Spune: „Duhule Sfânt, arată-mi ceea ce eu nu văd, și învață-mă ceea ce nu știu!” Pavel scrie: „Nouă însă Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Său. Căci Duhul cercetează totul, chiar şi lucrurile adânci ale lui Dumnezeu. În adevăr, cine dintre oameni cunoaşte lucrurile omului, în afară de duhul omului, care este în el? Tot aşa: nimeni nu cunoaşte lucrurile lui Dumnezeu în afară de Duhul lui Dumnezeu. Şi noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul care vine de la Dumnezeu, ca să putem cunoaşte lucrurile pe care ni le-a dat Dumnezeu prin harul Său. Şi vorbim despre ele nu cu vorbiri învăţate de la înţelepciunea omenească, ci cu vorbiri învăţate de la Duhul Sfânt, întrebuințând o vorbire duhovnicească pentru lucrurile duhovniceşti. Dar omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie; şi nici nu le poate înţelege, pentru că trebuie judecate duhovniceşte. Omul duhovnicesc, dimpotrivă, poate să judece totul, şi el însuşi nu poate fi judecat de nimeni. Căci „cine a cunoscut gândul Domnului, ca să-I poată da învăţătură?” Noi însă avem gândul lui Hristos.” (1 Corinteni 2.10-16). Biblia nu seamănă cu nicio altă carte. Cuvintele ei sunt insuflate de Dumnezeu; de aceea, când te apropii de Biblie, trebuie să-L rogi pe Duhul Sfânt să-ți deschidă ochii și să-ți dea pricepere. Și El te va asculta!}

_{„Ferice de omul… care are o mare plăcere pentru poruncile Lui!” (Psalmul 112:1)}

     _{Fericirea de durată nu se regăsește în posesiuni materiale sau într-o carieră de succes. Să însemne oare asta că aceste lucruri sunt greșite? Nu! Când Îl pui pe Dumnezeu pe primul loc, El ți le va dărui! (Matei 6:33). Dar tu nu trebuie să permiți ca vreun lucru din ce-ți dă Dumnezeu să-I detroneze pe El de pe primul loc din viața ta. Psalmistul a spus: „Ferice de omul… care are o mare plăcere pentru poruncile Lui. Sămânţa lui va fi puternică pe pământ; neamul oamenilor fără prihană va fi binecuvântat. El are în casă bogăţie şi belşug, şi neprihănirea lui dăinuieşte în veci. Celui fără prihană îi răsare o lumină în întuneric; el este milostiv, îndurător şi drept. Ce bine-i merge omului care face milă şi împrumută pe altul, şi care îşi rânduieşte faptele după dreptate! Căci el nu se clatină niciodată; pomenirea celui neprihănit ţine în veci. El nu se teme de veşti rele, ci inima lui este tare, încrezătoare în Domnul. Inima îi este mângâiată, n-are nicio teamă, până ce îşi vede împlinită dorinţa faţă de potrivnicii lui. El este darnic, dă celor lipsiţi; milostenia lui ţine în veci; capul i se înalţă cu slavă” (Psalmul 112:1-9). Cineva a spus că cele mai bune lucruri din viață nu sunt lucrurile. Fericirea nu este determinată de ceea ce ai, ci ea se regăsește în relații; iar prima relație de care ai nevoie este cea cu Dumnezeu, întrucât fiecare binecuvântare a vieții se revarsă de la El. Într-o lume a urgenței și a confuziei, Dumnezeu îți va dărui valori și priorități după care să trăiești. „Ferice de omul… care are o mare plăcere pentru poruncile Lui.”}

_{„Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri…” (Efeseni 5:22)}

     _{Unii folosesc acest verset pentru a trata femeile ca pe niște sclave, privându-le de dreptul la opinie ori dreptul de a avea vreun rol de conducere. Citește Biblia! Debora a condus poporul Israel. Proorocița Hulda a rostit Cuvântul lui Dumnezeu în fața regilor. Să mai citim o dată versetul: „Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri ca Domnului”. Ca soție, ești chemată să te supui „propriului tău soț”, nu tuturor bărbaților. În ochii lui Dumnezeu, bărbații și femeile sunt egali (Galateni 3:28). Pavel nu vorbește despre „persoana” ta; el vorbește de „rolul” tău în familie. Ca ființă umană, generalul nu este mai important decât sergentul. Dar ca armata să funcționeze bine, trebuie să existe o ierarhie de comandă în care unul conduce și ceilalți respectă ordinele. Dumnezeu nu dorește să te zbați sub conducerea soțului tău, ci să te cuibărești în confortul pe care acesta ți-l oferă. Poți excela în carieră, și cu toate acestea să-ți îngădui să fii hrănită, iubită și ocrotită de soțul tău. Înțeleasă corect, dragostea soțului tău și rolul său de conducere nu îți fură puterea, ci te menține în echilibru, dându-ți posibilitatea să revii la blândețea și la feminitatea ta. Iată o avertizare: dacă ești în căutarea unui bărbat care să fie „totul” pentru tine, ia-ți gândul de la așa ceva! Dumnezeu este singurul care poate fi totul! Prin faptul că te aștepți la perfecțiune din partea soțului tău, ceri mai mult decât poți oferi tu însăți! Iată planul lui Dumnezeu: „ca unele care vor moşteni împreună cu voi harul vieţii, ca să nu fie împiedicate rugăciunile voastre.” (1 Petru 3:7)}

 

 

_{„Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele…” (Efeseni 5:25)}

     _{„Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea”. Mulți bărbați se luptă cu teama de intimitate. Emoțiile masculine au devenit versiunea secolului douăzeci și unu a cutiei Pandorei. Nu știm tot ce se află în ea, dar avem senzația că mai bine ar fi să n-o deschidem. Dar dacă ne ascundem de soțiile noastre adevăratul nostru sine, ele vor iubi numai ceea ce facem – nu ceea ce suntem! Ca soț, nu trebuie să fii “de nota 10”! Trebuie doar să fii un om al lui Dumnezeu. El dorește bărbați puternici care să conducă, și nu bărbați slabi care să fie conduși! Nicio femeie nu-și dorește să fie supusă unui bărbat care nu este supus lui Dumnezeu și care nu este călăuzit de Duhul Lui: „Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândețea, înfrânarea poftelor.” (Galateni 5:22-23) Femeia se simte în siguranță alături de un bărbat care are aceste calități, și îi va spune bucuroasă: „Arată-mi calea!” Bărbații sunt maeștri ai dărniciei. Dar marea lor problemă apare când li se cere să se dăruiască pe ei înșiși! Isus Hristos, persoana cu cea mai mare dragoste pe care a cunoscut-o lumea vreodată, Se dăruiește pe Sine în întregime și fără să Se rușineze. Dragostea Lui este exemplificată în venirea Sa, dar se consumă în moartea Sa! Adevărul este că soția ta nu are nevoie de mai multe lucruri – ea are nevoie de dragostea ta pe care să i-o dăruiești în întregime. Domnul Isus este descris în cartea Apocalipsa ca Leu și Miel (Apocalipsa 5:5-6). Aceasta este o imagine a puterii și a blândeții, și de aceste lucruri are nevoie soția ta de la tine. Poate spui: „Cât îmi va lua ca să realizez toate acestea?” O viață întreagă! Așa că – înainte cu Domnul!}

_{„Iosua a binecuvântat pe Caleb… şi i-a dat ca moştenire Hebronul.” (Iosua 14:13)}

     _{Când Rich Stearns s-a logodit, logodnica lui a dorit să comande un serviciu de masă din porțelan. Dar el i-a spus: „Câtă vreme sunt în lume copii care mor de foame, noi nu vom deține porțelan, cristal sau argint!” Rich era înzestrat cu remarcabile daruri de lider. Adora gândirea strategică, munca în echipă și acțiunile misionare. Douăzeci de ani mai târziu, el a devenit directorul executiv al companiei Lenox, cel mai mare producător de porțelanuri din America. Într-o zi, a primit un telefon de la World Vision, prin care a fost rugat să se implice în activitățile lor. Așa că Rich a plecat în Rakia, Uganda, zona considerată “punctul zero” al pandemiei SIDA. În acel sat, el a locuit într-o colibă de stuf împreună cu un băiat de treisprezece ani, pe nume Richard. Un morman de pietre lângă ușa de la intrare marca locul unde fusese îngropat tatăl băiatului, care murise de SIDA. Un alt morman marca locul unde era îngropată mama lui, care murise și ea tot de SIDA. Rich a discutat o vreme cu băiatul, care era acum capul familiei și care încerca să-și crească cei doi frați mai mici; și la un moment dat l-a întrebat: „Ai o Biblie?” Băiatul a spus: „Da” și s-a dus în camera alăturată aducând singura carte care se găsea la ei în casă. „Știi să citești?” l-a întrebat Rich, la care chipul lui Richard s-a luminat: „Îmi place să citesc Evanghelia lui Ioan, pentru că acolo spune că Isus iubește copiii”, a spus băiatul. Adânc mișcat, Rich Stearns a renunțat la serviciul, la casa și la funcția sa, și I-a cerut lui Dumnezeu să-i mai dea un munte. Dacă nu ai făcut-o încă, cere-i şi tu lui Dumnezeu un munte!}

 

_{„Sunt tot aşa de tare ca în ziua când m-a trimis Moise…” (Iosua 14:11)}

     _{Dumnezeu are un munte cu numele tău scris pe el. Știi de ce? Pentru că tu crești numai când te confrunți cu provocări! Iosua și Caleb s-au întors la popor cu un raport pozitiv, dar cu toate acestea numai Iosua a fost ales conducător după plecarea lui Moise. Caleb s-ar fi putut retrage sau s-ar fi putut supăra; în schimb, însă, el s-a investit în vieților celor din jur. Ca om în vârstă, a cărui generație începea să se stingă, el a trebuit să-și facă un nou cerc de prieteni – și chiar așa a făcut. El a devenit mentor, îndrumător și susținător al noii generaţii. A făcut-o cu atâta ardoare, încât toți au dorit ca acest om în vârstă de optzeci și cinci de ani să le fie conducător când au urcat spre țara de pe munte. Provocările la care suntem supuși spre binele nostru ne leagă de oameni, în timp ce goana după confort ne duce la izolare… iar izolarea este necruțătoare! Poate spui: „Sunt prea bătrân ca să mai schimb ceva”. Dumnezeu nu este de aceeași părere. „Până la bătrâneţea voastră Eu… vă voi sprijini. …şi tot vreau să vă mai port…” (Isaia 46:4). Așa că, începe să-ți faci planuri! Îndrăznește să visezi! Viața nu înseamnă confort, ci înseamnă să spui: „Doamne, mai dă-mi un munte de cucerit!” Cineva a spus că atunci când îți reușește totul, ești pe partea greșită a drumului. Faptul că trăiești „aventura” pe care a pregătit-o Dumnezeu pentru tine nu e doar o preocupare în plus; e motivul pentru care te-ai născut! Cum îți vei da seama care este muntele tău? Nu există o formulă precisă și, la fel ca orice alt domeniu de creștere din viața ta, muntele tău nu va semăna cu niciun altul. Dar îl vei recunoaște, fiindcă el se află la intersecția dintre cele mai mari calități ale tale și cele mai mari pasiuni ale tale.}