„Dima … m-a părăsit” (2 Timotei 4:10)

     Pavel scrie unul dintre cele mai triste versete din Scriptură: „Dima, din dragoste pentru lumea de acum m-a părăsit”. Alergătorul s-a împiedicat. Lumina din viața unui credincios s-a stins. De ce? 1) L-a durut oare statutul său de creștin minoritar? Se spune că nu a existat numai unul, ci doi Martin Luther în istoria bisericii. Și amândoi au primit aceeași revelație a îndreptățirii prin credință ca fiind calea spre mântuire. Dar primul a scris-o și a ascuns-o în zidul unei mănăstiri deoarece se temea de autorități. Cel de-al doilea a lipit-o pe ușa Bisericii Tuturor Sfinților din Wittenberg și a pornit Reforma. Hristos ne-a promis că mesajul nostru va fi unul plin de putere și nu unul plin de popularitate: „Nu te teme, turmă mică” (Luca 12:32). Poartă-ți statutul minoritar ca pe un stindard al onoarei! 2) A fost oare ucis de sabia doctrinei? Noi avem mesajul pe care oamenii trebuie să-l audă, dar ei nu vor întotdeauna să-l audă. Chiar și unii creștini refuză să-l audă. „Mulţi din ucenicii Lui, după ce au auzit aceste cuvinte, au zis: „Vorbirea aceasta este prea de tot: cine poate s-o sufere?” Din clipa aceea, mulţi din ucenicii Lui s-au întors înapoi, şi nu mai umblau cu El” (Ioan 6:60,66). Poate spui: „Dar dacă suntem prea stricți cu oamenii, îi vom pierde”. Dacă suntem legaliști, așa va fi, dar dacă suntem biblici, vom zidi oameni pentru Dumnezeu care vor străluci ca niște lumini într-o lume plină de întuneric. Domnul Isus a spus: „Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi” (Ioan 8:32). Uneori, înainte ca oamenii să fie slobozi ei sunt trecuți prin încercări! Dar cu toate acestea, noi trebuie să propovăduim adevărul.

 

„S-a sculat şi a intrat în cetate” (Faptele Apostolilor 14:20)

     Dacă treci prin clipe grele, citește aceste cuvinte: „Atunci au venit … nişte Iudei, care au ațâțat pe noroade. Aceştia, după ce au împroşcat pe Pavel cu pietre, l-au târât afară din cetate, crezând că a murit. Când l-au înconjurat însă ucenicii, Pavel s-a sculat şi a intrat în cetate” (v. 19-20). Să remarcăm două sintagme: „crezând că a murit” și „s-a sculat”. Pavel a fost împroșcat cu pietre, dar nu a fost redus la tăcere, a fost bătut, dar nu înfrânt. „Suntem încolţiţi în toate chipurile, dar nu la strâmtoare; în grea cumpănă, dar nu deznădăjduiţi; prigoniţi, dar nu părăsiţi; trântiți jos, dar nu omorâţi” (2 Corinteni 4:8-9). Imaginează-ți-l pe Satana stând deasupra lui Pavel la fel cum un arbitru stă deasupra unui boxer căzut în ring. Când numărătoarea ajunge la nouă, Pavel se ridică și spune: „Poate am căzut, dar nu am ieșit din joc!” Pavel a fost puternic și curajos, o persoană optimistă care a știut să se ridice pe sine și pe cei din jur. Într-o zi, în focul luptei, dușmanii Lordului Nelson i-au transmis avertismentul de-a  se preda. Luându-și telescopul, s-a uitat prin el și a anunțat: „Nu văd nici un semn de predare!” În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Churchill i-a avertizat pe francezi că, dacă trebuie, Anglia va lupta singură. Generalii francezi i-au trimis o telegramă, spunându-i: „Peste trei săptămâni, Anglia își va frânge gâtul ca un pui”. Fără a se descuraja, Churchill s-a dus la soldații din armata aeriană și i-a anunțat: „Nu ne vom preda niciodată, niciodată!” El a dat Angliei o șansă! După război, Churchill s-a adresat Parlamentului. Cu expresia-i caracteristică de buldog și fluturând telegrama francezilor el a anunțat: „Ce mai gât și ce mai pui”! (*sensul acestei expresii din celebrul discurs al lui Churchill este – „ce bravadă din partea francezilor, căci e imposibil să frângi un gât ca cel al Angliei” – n. tr.) Cuvântul pentru tine astăzi este – ridică-te din nou, Dumnezeu este de partea ta.

„Bea şi voi da de băut şi cămilelor tale” (Geneza 24:46)

     Când slujitorul lui Avraam a ajuns în cetatea Nahor, o tânără pe nume Rebeca s-a oferit să-i dea apă să bea. După ce a terminat de băut, Rebeca a spus: „Voi da de băut și cămilelor tale”. Ni se spune că „s-a grăbit” să-și golească vadra în jgheab și a alergat la fântână. Lucrurile par a fi destul de neînsemnate la prima vedere dar să citim printre rânduri: un galon de apă are cam trei litri și jumătate. O cămilă însetată poate să bea până la treizeci de galoane de apă și acolo se aflau zece cămile. Socotește. Rebeca scoate trei sute de galoane de apă pentru un necunoscut. Ea face tot ce s-ar aștepta cineva de la ea – și ceva în plus. Acesta a fost un moment esențial în viața ei. Datorită slujirii ei, Rebeca a devenit soția lui Isaac și parte a unei istorii sacre. Până în ziua de azi, numele ei este amintit și onorat de oamenii credinței. Rebeca nu știa tot ce i se punea înainte în acea zi. Ea nu s-a oferit să scoată trei sute de galoane de apă pentru că știa care îi va fi răsplata. A fost pur și simplu o exprimare a inimii ei. Rebeca a dovedit adevărul Scripturii: „Leneşul doreşte mult, şi totuşi, n-are nimic, dar cei harnici se satură” (Proverbe 13:4). De unde ne-a venit nouă ideea că e greșit să dăruim așteptând ceva în schimb sau să slujim așteptând o răsplată? Cu siguranță că nu din Biblie! De unele răsplătiri vom avea parte în această viață, de altele în viața viitoare. Dar „ştiţi că fiecare … va primi răsplată de la Domnul, după binele pe care-l va fi făcut” (Efeseni 6:8).

„Doamne … Te rog, dă-mi izbândă astăzi” (Geneza 24:12)

     Noi rareori cunoaștem dinainte deplina semnificație a ceea ce facem sau nu facem în ceea ce privește munca noastră. Biblia spune simplu: „Tot ce găseşte mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta” (Eclesiastul 9:10). Iudaismul, creștinismul și islamismul toate își au rădăcinile în Avraam – care a fost fermier. Avraam „era bătrân, înaintat în vârstă” (Geneza 24:1).Prin urmare el a înțeles că a venit vremea să-i găsească o soție fiului său, Isaac. Întrucât pe vremea aceea nu existau servicii de întâlniri stabilite prin Internet, el și-a însărcinat „slujitorul șef”, pe Eliezer. Slujitorul a pornit cu o caravană formată din zece cămile spre regiunea în care l-a trimis Avraam. Găsirea unei soții pentru fiul șefului era o misiune importantă, ce necesita atenție sporită. Firește, nu era o sarcină pe care să nu vrei să o îndeplinești. Așa că slujitorul și-a început munca printr-o rugăciune: „Doamne … Te rog, dă-mi izbândă astăzi”. Te rogi vreodată cerându-I lui Dumnezeu să te ajute în activitatea ta? Uneori oamenii se întreabă dacă e bine să se roage ca munca lor să aibă succes. Firește că e bine! Acum, dacă succesul devine dumnezeul tău, va trebui să găsești o cale să-l detronezi. Dar general vorbind, dacă nu te poți ruga pentru succes în ceea ce faci, atunci ar trebui să începi să faci altceva! Orice părinte bun dorește ca fiul lui să aibă succes. Orice angajator bun dorește ca angajații săi să aibă succes, deoarece când ei au succes, compania are succes. Iată ce a spus Dumnezeu poporului Său: „Să păziţi, deci, cuvintele legământului acestuia, şi să le împliniţi, ca să izbutiţi în tot ce veţi face” (Deuteronom 29:9).

„Cine ştie să facă bine şi nu face, săvârşeşte un păcat” (Iacov 4:17)

     Noi avem tendința de a ne concentra atenția asupra păcatelor cu voia – răul pe care îl facem. Dar cum rămâne cu păcatele prin omisiune – binele pe care nu reușim să-l facem? În pildele lui Hristos, când cineva era condamnat, lucrul acesta se întâmpla deseori pentru păcate prin omisiune. Un om a fost dat afară de la o nuntă pentru că nu avea haine de nuntă (Matei 22:12). Cinci fecioare au fost excluse de la petrecerea nunții deoarece nu mai aveau untdelemn în candele (Matei 25:3-11). Unui slujitor care și-a îngropat talantul în loc să-l folosească, i-a fost confiscat (Matei 25:25-28). Bogatul căruia nu i-a păsat de aproapele său a fost condamnat pentru asta (Luca 16:19-24). Un smochin neroditor a fost blestemat și s-a uscat (Marcu 11:20-24). Îți dorești să ai o viață spirituală mai profundă? Ei bine, cea mai profundă viață spirituală e cea petrecută făcând bine altora! Și este baza după care vei fi judecat și răsplătit. „Apoi va zice … am fost flămând, şi nu Mi-aţi dat să mănânc; Mi-a fost sete, şi nu Mi-aţi dat să beau; am fost străin, şi nu M-aţi primit; am fost gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi în temniţă, şi n-aţi venit pe la Mine.” Atunci Îi vor răspunde şi ei: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau fiindu-Ţi sete sau străin sau gol sau bolnav sau în temniţă, şi nu Ţi-am slujit?” Şi El, drept răspuns, le va zice: „Adevărat vă spun că, ori de câte ori n-aţi făcut aceste lucruri unuia dintr-aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie nu Mi le-aţi făcut” (Matei 25:41-45). Deci, când ai ocazia să faci binele – fă-l!

„Îndrăzniţi, Eu am biruit lumea” (Ioan 16:33)

     În data de 3 mai 1943, au răsunat peste Londra alarmele de raid aerian. Oamenii s-au îmbulzit spre stația de metrou Bethnal Green, unde 500 de oameni își găsiseră deja refugiul. În următoarele zece minute, li s-au alăturat încă 1500. O femeie ce ducea un bebeluș și-a pierdut papucul pe una din cele 19 trepte ce coborau de la stradă. La fel ca la jocul de domino, oamenii au căzut unii peste alții, și au murit 173. Nu bombele i-a ucis, ci teama! Astăzi, lumea este terorizată de frică și dacă nu ești atent, vei fi și tu cuprins de ea. E bine să-ți dai seama de pericol, dar Dumnezeu nu dorește să fii copleșit de el. Așa că trebuie să ai grijă la ceea ce asculți, gândești și spui. Ucenicii au avut nevoie de o stâncă pe care să stea în furtuna ce urma să vină. Domnul Isus tocmai le-a spus cât de mult se vor înrăutăți lucrurile în lume și cât de mult vor avea de suferit. I-a anunțat că pleacă și le-a spus că le va trimite Duhul Sfânt. Ioan capitolul 16 se încheie cu aceste cuvinte: „V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine. În lume veţi avea necazuri; dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea”. Indiferent de situație, Domnul Isus e deasupra ei. Indiferent prin ce încercare treci, Domnul Isus te va scoate la liman. Deși ești înconjurat de frică și de cei fricoși, vei avea pacea Sa. Și acea pace liniștitoare te va întări și îi va face și pe alții să vină la tine pentru răspunsuri.

„Cuvântul Domnului a vorbit astfel lui Ilie: „…dau ploaie pe faţa pământului” (1 Împărați 18:1)

     Cu trei ani mai devreme, Dumnezeu i-a spus lui Ilie să anunțe apropierea unei mari secete. Drept rezultat, oamenii nu mai discutau despre nimic altceva. Apoi, Dumnezeu i-a spus să anunțe că va veni ploaia și să se pregătească pentru ea. Înțelege un lucru: dacă nu înveți să pleci urechea la ceea ce spune Dumnezeu, nu vei fi pregătit pentru valurile vieții. Dumnezeu poate să-ți spună când să economisești și când să semeni, când să cumperi și când să vinzi, când să vii la masă și când să pleci. „Urechile tale vor auzi după tine glasul care va zice: „Iată drumul, mergeţi pe el!” (Isaia 30:21). Dar Satana poate și el să-ți vorbească și să-ți spună lucruri precum: „Vei da faliment. Vei muri. Nu vei avea succes niciodată. Nimeni nu te iubește”. Nu vei auzi niciodată așa ceva de la Dumnezeu! În ciuda a ceea ce auzi în jurul tău sau în lăuntrul tău, trebuie să te încrezi în credincioșia lui Dumnezeu și să crezi că El va lupta pentru tine. Știind că urma să fie răstignit, Domnul Isus S-a rugat: „Tată, proslăveşte Numele Tău!” Şi din cer, s-a auzit un glas, care zicea: „L-am proslăvit, şi-L voi mai proslăvi!” Norodul, care stătea acolo, şi care auzise glasul, a zis că a fost un tunet” (Ioan 12:28-29). Nu e uimitor? Unii aud vocea lui Dumnezeu, în timp ce alții care stau lângă ei nu aud decât zgomot. Ceea ce Domnul Isus a auzit în acea zi i-a întărit credința și i-a dat puterea de a merge victorios la cruce. Așadar, tu pe cine asculți? Ce auzi?

 

„Umblăm prin credinţă, nu prin vedere” (2 Corinteni 5:7)

     Ochii te pot înșela! Frații lui Iosif l-au vândut ca rob, i-au mânjit haina cu sângele unui țap și i-au spus tatălui că a fost sfâșiat de o fiară sălbatică. Prin urmare, tatăl a spus: „Plângând mă voi pogorî la fiul meu în locuinţa morţilor” (Geneza 37:35). În realitate, nu doar că Iosif era în viață, dar în scurt timp a devenit ministru al Egiptului și și-a salvat familia în timpul foametei. Dar tatăl lui Iosif a trăit toți acei ani jelind, din cauza acelui lucru pe care l-a văzut: o haină. Uneori există o diferență între fapte și adevăr. Faptele pot confirma că economia merge prost, dar adevărul este că „Dumnezeul meu se îngrijește de toate trebuinţele voastre, după bogăţia Sa” (Filipeni 4:19). Într-o zi, Elisei și slujitorul său s-au trezit în cetatea Dotan și au descoperit că sunt înconjurați de o oaste dușmană. Când slujitorul a văzut asta, a intrat în panică. Dar Elisei a spus: „Nu te teme, căci mai mulţi sunt cei cu noi decât cei cu ei.” Elisei s-a rugat şi a zis: „Doamne, deschide-i ochii să vadă.” Şi Domnul a deschis ochii slujitorului, care a văzut muntele plin de cai şi de care de foc împrejurul lui Elisei” (2 Împărați 6:16-17). Dumnezeu dorește să privești la El și să știi că în cele mai întunecate clipe, nu trebuie să te temi. Ceea ce a fost pregătit pentru tine e cu mult mai mare decât orice ar veni împotriva ta. Așa că, ridică-te prin credință și spune împreună cu psalmistul: „Ajutorul îmi vine de la Domnul” (Psalmul 121:2) și poarte-te ca și cum crezi lucrul acesta!

„Izbăveşte-ne de cel rău” (Matei 6:13)

     „Izbăveşte-ne de cel rău” (Luca 11:4). În textul original din limba greacă citim: „Izbăvește-ne de cel rău”, nu de vreo entitate abstractă numită răul. Așadar, trebuie să ne temem de Satana? Nu, dar trebuie să luăm seama la strategiile lui (1 Petru 5:8-9). Dacă nu veghem și dacă nu ne îmbrăcăm cu toată armătura lui Dumnezeu, cădem pradă înfrângerii (Efeseni 6:10-18). Dar când veghem și suntem echipați corespunzător, nu trebuie să ne fie teamă de Satana: „Cel ce este în voi, este mai mare decât cel ce este în lume” (1 Ioan 4:4). Domnul Isus, nu tu, îți garantează victoria. Duhul Sfânt din tine este Cel ce-ți dă putere să te împotrivești celui rău. „Iată că v-am dat putere … peste toată puterea vrăjmaşului: şi nimic nu vă va putea vătăma” (Luca 10:19). Când te lupți cu cel rău, această rugăciune activează puterea „Celui mai mare” care este în tine și prin puterea Lui poți triumfa asupra diavolului. La toate acestea, adaugă Cuvântul lui Dumnezeu care locuiește în inima și în mintea ta, dându-ți puterea să ripostezi la ispitele Satanei la fel cum a făcut Domnul Isus, spunând: „Este scris” (Matei 4:3-11). Satana a fost învins prin puterea Cuvântului lui Dumnezeu și aceasta va funcționa și pentru tine! „Căci a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci” (Matei 6:13). Ce notă finală plină de recunoaștere și laudă! Nici urmă de nesiguranță sau de ezitare aici. Ea oglindește marea doxologie a lui David: „A Ta este, Doamne, mărirea, puterea şi măreţia, veşnicia şi slava … a Ta, Doamne, este domnia, căci Tu Te înalţi ca un stăpân mai pesus de orice” (1 Cronici 29:11). Rugăciunile tale vor fi cu certitudine eficiente când te rogi cu credință unui astfel de Dumnezeu.

„A pregătit şi mijlocul să ieşiţi” (1 Corinteni 10:13)

     „Precum şi noi iertăm greşiţilor noştri” (Matei 6:12). A-i ierta pe alții nu este o opțiune, e o obligație. Iertarea ta este condiționată de felul în care-i ierți pe „greșiți” tăi . Familia tânărului Robert Louis Stevenson se ruga de obicei rugăciunea „Tatăl nostru” înainte de cină. Într-o seară, el a plecat de la masă înainte de a rosti „precum iertăm și noi greșiților noștri”. Întrebat de ce, el a răspuns: „astăzi nu sunt pregătit să spun această rugăciune”. Dându-și seama de împotrivirea sa de-a ierta, el a știut că nu poate primi iertarea lui Dumnezeu. „Dacă iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greşelile voastre. Dar dacă nu … nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre” (v. 14-15). Oricât de tare ți s-a greșit, Dumnezeu îți cere să ierți. „Nu ne duce în ispită” (v. 13). Lucrul acesta pare ciudat în lumina Cuvântului lui Dumnezeu: „Nimeni, când este ispitit, să nu zică: „Sunt ispitit de Dumnezeu”. Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău, şi El însuşi nu ispiteşte pe nimeni” (Iacov 1:13). William Barclay spune că în limba greacă este folosit pentru ispită cuvântul „testare”, ca în chinurile și încercările vieții și se referă la experiențele stresante ale vieții. E ca și cum un atlet i-ar adresa aceste cuvinte antrenorului său: „Nu mă face să trec dincolo de puterea mea de a suporta!” Pentru a birui ispita tu trebuie să fii conștient de aceste trei realități: 1) Limitele și vulnerabilitățile tale omenești. 2) Dumnezeu este la cârma încercării tale. 3) Faptul că El dorește să ceri ajutor, nu să încerci să te descurci singur. „Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda” (1 Corinteni 10:13). El nu numai că va interveni pentru tine; dar El va folosi această experiență pentru a te întări spiritual.