„A pregătit şi mijlocul să ieşiţi” (1 Corinteni 10:13)

     „Precum şi noi iertăm greşiţilor noştri” (Matei 6:12). A-i ierta pe alții nu este o opțiune, e o obligație. Iertarea ta este condiționată de felul în care-i ierți pe „greșiți” tăi . Familia tânărului Robert Louis Stevenson se ruga de obicei rugăciunea „Tatăl nostru” înainte de cină. Într-o seară, el a plecat de la masă înainte de a rosti „precum iertăm și noi greșiților noștri”. Întrebat de ce, el a răspuns: „astăzi nu sunt pregătit să spun această rugăciune”. Dându-și seama de împotrivirea sa de-a ierta, el a știut că nu poate primi iertarea lui Dumnezeu. „Dacă iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greşelile voastre. Dar dacă nu … nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre” (v. 14-15). Oricât de tare ți s-a greșit, Dumnezeu îți cere să ierți. „Nu ne duce în ispită” (v. 13). Lucrul acesta pare ciudat în lumina Cuvântului lui Dumnezeu: „Nimeni, când este ispitit, să nu zică: „Sunt ispitit de Dumnezeu”. Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău, şi El însuşi nu ispiteşte pe nimeni” (Iacov 1:13). William Barclay spune că în limba greacă este folosit pentru ispită cuvântul „testare”, ca în chinurile și încercările vieții și se referă la experiențele stresante ale vieții. E ca și cum un atlet i-ar adresa aceste cuvinte antrenorului său: „Nu mă face să trec dincolo de puterea mea de a suporta!” Pentru a birui ispita tu trebuie să fii conștient de aceste trei realități: 1) Limitele și vulnerabilitățile tale omenești. 2) Dumnezeu este la cârma încercării tale. 3) Faptul că El dorește să ceri ajutor, nu să încerci să te descurci singur. „Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda” (1 Corinteni 10:13). El nu numai că va interveni pentru tine; dar El va folosi această experiență pentru a te întări spiritual.