„Pentru ca prin sărăcia Lui, voi să vă îmbogăţiţi” (2 Corinteni 8:9)

     Spui cumva: „Ce bine ar fi fost dacă nu aș fi spus sau nu aș fi făcut cutare lucru?” Nu ești singurul; cu toții avem regretele noastre. Dar Dumnezeu dorește să învățăm din ele, nu să trăim cu ele. „Căci cunoaşteţi harul Domnului nostru Isus Hristos. El, cu toate că era bogat, s-a făcut sărac pentru voi, pentru ca prin sărăcia Lui, voi să vă îmbogăţiţi”. Domnul Isus a purtat coroana de spini pentru ca tu să poți purta coroana neprihănirii și să poți sta drept înaintea lui Dumnezeu. „Fiindcă suntem socotiţi neprihăniţi, prin credinţă, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos” (Romani 5:1). Faptul că ești socotit neprihănit îți dă dreptul de a sta înaintea lui Dumnezeu și de a avea parte de tot ce are El mai bun. Afacerea nu-ți merge prea bine sau se duce de râpă? Pescarul Petru a experimentat același lucru. Așa că Domnul Isus, Restauratorul i-a spus: „Depărteaz-o la adânc, şi aruncaţi-vă mrejile pentru pescuire.” Drept răspuns, Simon I-a zis: „Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit, şi n-am prins nimic; dar, la cuvântul Tău, voi arunca mrejile!” După ce le-au aruncat, au prins o aşa de mare mulţime de peşti că începeau să li se rupă mrejile. Au făcut semn tovarăşilor lor, care erau în cealaltă corabie, să vină să le ajute. Aceia au venit şi au umplut amândouă corăbiile, aşa că au început să se afunde corăbiile” (Luca 5:4-7). Un singur cuvânt din partea Domnului și poți trece din pragul falimentului la profit. Domnul Isus practic i-a dat lui Petru mai mult decât pierduse. Așadar, cuvântul pentru tine astăzi este acesta: „Crede că vei primi mai mult decât ai așteptat, deoarece Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al restaurării”.

„Urmăreşte-o, căci o vei ajunge şi vei izbăvi totul” (1 Samuel 30:8)

     Într-o zi, amaleciții au năvălit în orașul natal al regelui David, incendiindu-l până la temelie și luându-i robi pe locuitori. În această scenă a devastării, David și oamenii lui „au ridicat glasul, şi au plâns până n-au mai putut plânge” (1 Samuel 30:4). Dumnezeu te va lăsa să jelești după pierderile suferite pentru că este sănătos, dar nu te va lăsa să stai așa prea mult. Așa că Dumnezeu i-a spus lui David: „Urmăreşte-o, căci o vei ajunge şi vei izbăvi totul” (v. 8). David și poporul său au recuperat tot ce au pierdut? Da, și mult mai mult decât atât, căci Dumnezeul nostru nu este numai un Dumnezeu al restaurării, ci și un Dumnezeu al belșugului. Poate spui: „Mi-e atât de rușine de anii pe care i-am irosit”. Dumnezeul care a creat timpul îți poate da mai mult timp. „Vă voi răsplăti astfel anii pe care i-au mâncat lăcustele … veţi mânca şi vă veţi sătura, şi veţi lăuda Numele Domnului, Dumnezeului vostru, care va face minuni cu voi, şi poporul Meu niciodată nu va mai fi de ocară!” (Ioel 2:25-26). Să remarcăm cuvintele „vă veți sătura”. Când Dumnezeu te binecuvântează, binecuvântarea Lui nu va veni cu pipeta sau dintr-un stoc raționalizat. Nu, ci vei putea cânta: „Dragostea Lui este fără margini; harul Său este fără măsură, puterea Lui întrece granițele știute de om. Căci din nemărginitele Lui bogății în Isus, El dăruiește, dăruiește și iarăși dăruiește”. Din clipa în care Adam și Eva au păcătuit în Eden, dorința lui Dumnezeu și planul Său a fost de a ne reda tot ce am pierdut. Așa că vino la El astăzi și lasă ca restaurarea să înceapă.

„Vă voi răsplăti” (Ioel 2:25)

     Oricare ar fi lucrul pe care ți l-a luat viața, Dumnezeu ți-l poate înapoia. Poate nu-ți va da întocmai ce dorești, dar îți va da ce este mai bun. Chiar și când te disciplinează din cauza neascultării, dacă te pocăiești, El te va reinstala în locul binecuvântării. Poate spui: „Cum rămâne cu timpul pe care l-am pierdut, cu oportunitățile în care am dat cu piciorul și cu dezastrul din viața mea? Uneori mă întreb dacă nu cumva am căzut așa de jos că nici Dumnezeu nu mai poate ajunge la mine”. Nu, există nădejde pentru tine. Biblia spune: „Nu, mâna Domnului nu este prea scurtă ca să mântuiască, nici urechea Lui prea tare ca să audă” (Isaia 59:1). După ce a irosit tot ce a moștenit de la tatăl său, fiul risipitor s-a întors acasă, lefter și rușinat. Tot ce-și dorea erau trei mese îndestulătoare și o slujbă în departamentul servitorilor. Dar în clipa în care a spus: „Iartă-mă!” tatăl său a luat haina cea mai bună, vițelul îngrășat și inelul de fiu, repunându-l în locul lui de drept ca membru al familiei. Chiar și sub zdrobitoarea povară a legii Vechiului Testament, cu cerințe pe care nimeni nu le putea respecta, Dumnezeu a spus: „Dacă un om fură un bou sau o oaie … să dea cinci boi pentru boul furat şi patru oi pentru oaia furată” (Exod 22:1). Dacă Dumnezeu a făcut lucrul acesta pentru cei ce trăiau sub lege cu atât mai mult va face El pentru cei pe care i-a răscumpărat. Așadar, poți merge la El astăzi cu încredere, știind că El este un Dumnezeu al restaurării.

„Să facă dreptate omului înaintea lui Dumnezeu” (Iov 16:21)

     Biblia spune: „Iosua … a ieşit să lupte împotriva lui Amalec. Iar Moise, Aaron şi Hur s-au suit pe vârful dealului. Când îşi ridica Moise mâna, era mai tare Israel; şi când îşi lăsa mână în jos, era mai tare Amalec. Mâinile lui Moise fiind trudite … Aaron şi Hur îi sprijineau mâinile …  Şi Iosua a biruit pe Amalec şi pe poporul lui” (Exod 17:10-13). Această relatare ilustrează puterea rugăciunii de mijlocire. Departe de mulțime, dar sub privirea lui Dumnezeu sunt cei ce „sprijină mâinile” lucrătorilor în rugăciune. Și Dumnezeu caută tot mai mulți astfel de oameni. Charles Finney a avut un mijlocitor pe nume Abel Clary care a călătorit cu el peste tot pe unde a mers. Finney a scris: „Mr. Clary a continuat câtă vreme am continuat și eu și nu a plecat până nu am plecat eu. El nu a apărut niciodată în public, dar s-a dedicat pe de-a-ntregul rugăciunii”. Finney a avut impact asupra mai multor popoare, dar nu de unul singur. Iov scrie: „Prietenii mei râd de mine, dar eu mă rog lui Dumnezeu cu lacrămi, să facă dreptate omului înaintea lui Dumnezeu, şi fiului omului împotriva prietenilor lui” (Iov 16:20-21). Lucrarea rugăciunii de mijlocire este: 1) O lucrare de identificare (de transpunere în situaţia cuiva) în care stai alături de alții. 2) O lucrare jertfitoare care te cheamă să renunți la plăcerile și la odihna vieții. 3) O lucrare de autoritate, căci rugăciunile mișcă mâna lui Dumnezeu pentru alții. Astăzi, Dumnezeul care a spus: „Caut printre ei un om care … să stea în mijlocul spărturii înaintea Mea pentru ţară” (Ezechiel 22:30) caută mijlocitori. Tu poți fi unul dintre ei!

„Cum vor auzi despre El fără propovăduitor?” (Romani 10:14)

     John Ortberg spune: 1) „Nu exclude pe nimeni! Domnul Isus le-a vorbit vameșilor, leproșilor, păcătoșilor și neamurilor, iar aceștia au șocat liderii religioși prin faptul că au spus da … Poate există în viața ta cineva care e atât de departe de Dumnezeu încât l-ai tăiat de pe listă … o rudă care îți ridiculizează credința, o cunoștință care se împotrivește de ani de zile, cineva atât de adâncit în păcat încât tu crezi că nu mai există speranță? Nu spune nu în dreptul nimănui … nu știi când inima acelei persoane se va despietri sau cum va lucra Duhul lui Dumnezeu”. 2) Pune-te în papucii acelei persoane! Ortberg continuă: „La câteva străzi de casa părinților mei se află cel mai mare templu budist din America. Am plecat de acolo și am primit o revelație uimitoare despre cât de intimidat poți fi când mergi într-un loc de închinare ca străin, neștiind obiceiurile. Când inviți pe cineva la biserică, e mult mai probabil să accepte dacă mergeți împreună. Apoi duceți-vă la o cafea și discutați despre ce s-a petrecut acolo”. 3) Fii mâinile și picioarele Domnului Isus! Legea evreiască interzicea leproșilor să aibă legături cu persoanele sănătoase. Dar când un lepros s-a apropiat de El, Domnul Isus a stat de vorbă cu el și l-a atins pe cel ce nu mai fusese atins de ani de zile (Marcu 1:40-45). S-a infectat Domnul Isus de lepră? Nu, El „l-a infectat” pe lepros cu Evanghelia, deoarece Domnul Isus era mai contagios cu puterea lui Dumnezeu decât era leprosul cu boala lui. Fii un creștin contagios, care-i infectează pe ceilalți cu dragostea lui Dumnezeu. Uită-te la mâinile tale. Cât de des le întinzi înspre cineva care stă departe de Dumnezeu? Împărăția Lui s-a răspândit în același mod de două mii de ani: prin credincioșii care propovăduiesc Evanghelia și îi aduc pe oameni la Hristos!

„Cum vor auzi despre El fără propovăduitor?” (Romani 10:14)

     Un autor scrie: „În timp ce mă aflam în vizită la părinții mei, trebuia să mă tund, așa că m-am dus unde mergea și mama mea. În timp ce proprietarul Jim îmi tundea părul, am început să discutăm despre lucruri spirituale. Cu cât vorbeam mai mult … cu atât tăia mai mult. Am ajuns să am păr foarte scurt, dar conversația noastră despre Domnul Isus a meritat. Mai târziu, când i-am sugerat mamei mele să-i invite pe Jim și pe soția lui la biserică, ea a spus: „Nici gând să fie interesați … au o viață destul de destrăbălată. Nu mai cunosc alții care să fie mai departe de Dumnezeu decât sunt ei”. Cu toate acestea, data următoare când s-a dus la salon, a înălțat o rugăciune în gând: „Doamne, nu cred că acești doi oameni sunt interesați de Tine. Deci dacă dorești să spun ceva … fă să se întâmple ceva”. Chiar atunci, soția lui Jim a spus: „Înțeleg că sunteți într-un grup în care se discută lucruri spirituale. Ne-ar plăcea să venim”. Pam și cu Jim  … s-au rugat în cele din urmă cu părinții mei și și-au predat viețile lui Hristos – totul datorită unei conversații avute în timpul unui tuns. Acest fel de reacție se întâmplă rareori. Majoritatea creștinilor își petrec timpul cu alți creștini … Dar când vine vorba de chestiuni importante … oamenii îi ascultă pe cei în care au încredere … mai ales în privința lucrurilor spirituale. Pavel spune: „cum vor crede în Acela, despre care n-au auzit? Şi cum vor auzi despre El fără propovăduitor?” Dacă oamenii vor fi aduși la Hristos, în marea majoritate a cazurilor lucrul acesta se va face prin prieteni, nu prin străini. Așadar, cultivă o relație cu cineva care lucrează la magazinul pe care îl frecventezi sau cu cei cu care te întâlnești la piaţă sau la sala de sport. Invită-i pe vecini la cină … urmează exemplul lui Hristos și socializează cu cei ce nu-L cunosc pe Dumnezeu”.

 

„Ezra a adus Legea înaintea adunării, alcătuită …  din toţi cei ce erau în stare s-o înţeleagă” (Neemia 8:2)

     Prin alții vei realiza mai multe decât vei fi în stare să realizezi vreodată singur. Dar o vei face numai dacă poți oferi o direcție clară. Se spune că înainte de cursă, un antrenor le comunica întotdeauna alergătorilor săi scopul. Chiar înainte ca sunetul pistolului de start să se facă auzit el le spunea: „Stați pe partea stângă și înapoiați-vă aici cât de repede puteți”. Mai clar de atât nu se poate! Ed Rowell spune: „Visul reprezintă un viitor mai bun, care are nevoie de un arhitect pentru a le arăta celorlalți cum să-l transforme în realitate”. Așa că trebuie să fii arhitect. Trebuie să-ți identifici visul și să fii în stare să-l desenezi, nu doar spre folosul tău, dar și al altora. Dacă creezi o imagine neclară, oamenii te vor urma într-un mod neclar. Lipsa clarității împiedică inițiativa, inhibă perseverența și subminează ducerea la îndeplinire. Oamenii nu dau ce au ei mai bun pentru ceva ce nu înțeleg. Ei nu rămân angajați la ceva ce nu văd. Nimeni nu devine motivat de un lucru în care crede într-o oarecare măsură. Biblia spune: „toate să se facă în chip cuviincios şi cu rânduială” (1 Corinteni 14:40). Dumnezeu este un Dumnezeu al ordinii și onorează eforturile când sunt făcute în mod clar și sistematic. Dumnezeu l-a instruit pe profetul Habacuc: „Scrie proorocia, şi sap-o pe table, ca să se poată citi uşor!” (Habacuc 2:2). Dacă nu ți-ai înțeles prea clar viziunea, caută călăuzirea lui Dumnezeu, scrie ce ți-a spus El și comunică-le-o celor cărora trebuie să le-o spui într-o manieră clară, sistematică și pas cu pas.

 

„Nu mă lăsa de ruşine în nădejdea mea!” (Psalmul 119:116)

     Psalmistul a scris: „Sprijineşte-mă, după făgăduinţa Ta, ca să trăiesc, şi nu mă lăsa de ruşine în nădejdea mea”. Care este nădejdea noastră? Cea de-a doua venire a Domnului Isus Hristos. Pavel explică: „credem că Isus a murit şi a înviat, credem şi că Dumnezeu va aduce înapoi împreună cu Isus pe cei ce au adormit în El …  Căci însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, şi întâi vor învia cei morţi în Hristos.  Apoi, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh” (1 Tesaloniceni 4:14-17). Domnul Isus a spus: „pentru că vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui, şi vor ieşi afară din ele. Cei ce au făcut binele, vor învia pentru viaţă; iar cei ce au făcut răul, vor învia pentru judecată” (Ioan 5:28-29). În acea zi, rugăciunea Tatăl nostru va primi, în sfârșit, răspuns: „Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer și pe pământ” (Matei 6:10). Compozitorul cântării a scris: „O, Doamne, pe Tine te așteptăm, așteptăm venirea Ta. Ținta noastră e cerul, nu mormântul. O, trâmbiță a îngerului! O, glas al Domnului! Binecuvântată odihnă, binecuvântată nădejde a sufletului meu”. Domnul Isus nu S-a răzgândit; El vine iarăși. Pentru ce vine din nou? Pentru cei ce s-au pregătit, pentru a-i duce într-un loc pregătit, unde vor locui cu El pe vecie. Ai şi tu dorinţa de-a ajunge acolo?

„Când îţi întorci privirile spre El, te luminezi de bucurie, şi nu ţi se umple faţa de ruşine” (Psalmul 34:5)

     Psalmistul a scris: „Când îţi întorci privirile spre El, te luminezi de bucurie, şi nu ţi se umple faţa de ruşine”. Ca urmaș al lui Hristos, aceasta ar trebui să fie mărturia ta. Pentru că ți-ai pus încrederea în El, poți spune: „nu mi-e rușine”: 1) De nașterea Lui. Maria a fost mama Lui, dar Dumnezeu a fost tatăl Lui. Așa că nu a fost atins nici de păcatul moștenit, nici de păcatul săvârșit și astfel El întrunește toate condițiile lui Dumnezeu pentru a fi Mântuitorul nostru. 2) De minunile Lui. El nu a cerut niciodată bani în schimbul unei minuni. Nici o faptă supranaturală nu a fost făcută cu scopuri egoiste sau de paradă, ci doar pentru a împlini nevoile oamenilor. 3) De propovăduirea Lui. Până și dușmanii Lui au fost nevoiți să recunoască: „Niciodată n-a vorbit vreun om ca omul acesta” (Ioan 7:46). Cuvintele oamenilor ne informează; cuvintele Sale ne transformă. 4) De afirmațiile Lui. El a spus: „Cine M-a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl” (Ioan 14:9). Vedem plinătatea lui Dumnezeu exprimată în persoana lui Isus Hristos. 5) De moartea Lui. El a luat asupra Lui rușinea ta. Erai falimentar din punct de vedere moral și spiritual. Dar El a acoperit toate acuzațiile lui Dumnezeu împotriva ta la cruce, scriind „achitat în întregime” în dreptul tău. 6) De învierea Sa. „Să moară, pe cruce-a fost țintuit, El a strigat s-a isprăvit. Acum l-a cer s-a înălțat, Aleluia, ce Mântuitor”. Și promisiunea Lui este aceasta: „pentru că Eu trăiesc, şi voi veţi trăi” (Ioan 14:19) 7) De mijlocirea Sa. Imaginează-ți următoarele: când tu greșești, El vine înaintea lui Dumnezeu pentru tine, oferindu-Și sângele drept ispășire pentru păcatul tău. Dacă L-ai vedea acum, ai spune: „Nu-mi este rușine cu Domnul meu Isus”.

 

„Cât avem prilej, să facem bine la toţi” (Galateni 6:10)

     Biblia spune: „să nu daţi uitării binefacerea şi dărnicia” (Evrei 13:16). „Cine ştie să facă bine şi nu face, săvârşeşte un păcat!” (Iacov 4:17). „Cei ce au crezut în Dumnezeu, să caute să fie cei dintâi în fapte bune” (Tit 3:8). Adresându-se clasei sale de la Universitatea Villanova la absolvire, Anna Quindlen a spus: „Nu vă confundați viața cu munca. Ceea ce sunteți este mai important decât ceea ce faceți. Vor fi mulți cu aceeași diplomă ca voi, făcând ceea ce faceți și voi, poate chiar mai bine. Dar voi dețineți custodia unică nu numai asupra vieții voastre, dar și asupra minții voastre și inimii voastre. E mai ușor să scrii un CV decât să modelezi un suflet sau să zidești un caracter. Iar CV-ul e o mângâiere rece când ești trist, zdrobit sau singur sau când ai primit rezultatul analizelor și nu este prea bun. Eu nu mă mai consider centrul universului. Merg la întâlniri. Ascult. Încerc să râd. Fac ca jurământul spus la nuntă să însemne ceva. Mă rog. Mă port frumos cu prietenii fiindcă fără ei aș fi un personaj neinteresant. Trăiți-vă viața, nu alergați ca un nebun după următoarea promovare sau după un salariu mai mare sau după o casă mai mare. Chiar credeți că o să vă mai pese de aceste lucruri dacă aveți o comoţie cerebrală sau un cancer? Fiți generoși în viață! Toți să faceți binele, dar dacă nu faceți binele, a te simți bine nu este niciodată destul”.