„Nu va frânge o trestie ruptă, și nici nu va stinge un fitil care fumegă” (Matei 12:20)

     Trestiile. Puține lucruri sunt mai fragile decât o trestie ruptă. Pe vremea lui Hristos, copiii care se jucau pe marginea râului își făceau instrumente muzicale din trestie. Îi scoteau mijlocul și făceau găuri în ea. După un timp erau rupte și aruncate. Poate, cândva, stăteai în picioare semeț și puternic și te hrăneai având rădăcinile bine înfipte în malul râului. Dar acum te ascunzi în ‘’papură’’, frânt de vorbe dureroase, de trădarea unui coleg, de propriul tău eșec sau de o religie prea aspră. Fitilurile. Nimic nu pare mai aproape de stingere decât un fitil care fumegă. Când feștila din lămpile primitive se termina, iar mucul scotea fum, era stins, aruncat ca nefolositor și înlocuit. Ardeai tu cândva plin de credință, luminând calea pentru alții până când vântul rece al criticii, al neiertării și al spiritului de judecată te-a lăsat în întuneric?Să ne uităm în Biblie la câteva exemple și să vedem ce au toți acești oameni în comun: O femeie ce tremură în fața unei mulțimi furioase care amenință să o ucidă cu pietre? O casă înconjurată de oameni și un paralitic pe o targă; prietenii lui care nu renunță până nu-l duc la Hristos? Un orb care strigă să-și capete vederea și ucenicii care îi spun să tacă? Cu toții sunt niște trestii rupte și fitiluri fumegânde la care Domnul Isus nu a renunțat. Lumea crede că știe ce să facă cu tine – să te rupă și să te arunce! Dar nu și Domnul Isus: „Nu va frânge o trestie ruptă, și nici nu va stinge un fitil care fumegă”. Indiferent cât de departe te simți astăzi nu ești dincolo de harul lui Dumnezeu. Vino, El se va purta cu tine cu blândețe. El te va face din nou întreg.

„Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită” (Proverbe 17:4)

     În clipa în care cineva începe să bârfească, oprește-l și întreabă- ! „De ce trebuie să știu asta? Ai discutat cu persoana despre care vorbești?” Fii înțelept; cei ce bârfesc nu pot fi demni de încredere! Biblia spune că atunci când asculți o bârfă ești „cu buza nelegiuită”: „Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită”. Și Iuda adaugă: „Ei sunt aceia care dau naștere la dezbinări, oameni supuși poftelor firii, care n-au Duhul” (Iuda v 19). Acestea sunt acuzații serioase. Iar internetul nu a făcut decât să agraveze problema bârfei pentru că acum o poți răspândi mai repede și mai mult,  poți rămâne anonim în tot acest timp. Pavel vorbește despre cei ce se „mănâncă unii pe alții [și întreaga lor părtășie]” (Galateni 5:15). El spune că aceștia ar trebui evitați și disciplinați. Când a fost ultima oară când ai văzut lucrul acesta întâmplându-se în biserică? Solomon a spus: „Cine umblă cu bîrfeli dă pe față lucrurile ascunse; și cu cel ce nu-și poate ținea gura să nu te amesteci” (Proverbe 20:19). Cu alte cuvinte, „stai departe de ei”. Cel mai rapid mod de a pune capăt bârfei este să îi confrunți pe cei ce o răspândesc. Biserica nu este un spectacol de televiziune în care se spune totul și unde îi demascăm pe oameni și le întindem rufele murdare ca să le vadă toată lumea. E chiar opusul: „Când nu mai sunt lemne, focul se stinge; și când nu mai este nici un clevetitor, cearta se potolește” (Proverbe 26:20). Domnul Isus ne-a învățat cum să  facem față dificultăților personale  când apar: 1) „Du-te și mustră-l între tine și el singur”. 2) „Dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi inși”. 3) „Dacă nu vrea să asculte de ei, spune-l conducerii Bisericii” (Matei 18:15-17). Aceasta este calea lui Hristos și ea trebuie să fie și calea noastră.

„Să ne punem încrederea nu în noi înșine, ci în Dumnezeu” (2 Corinteni 1:9)

     Domnul Isus a spus: „În lume veți avea necazuri” (Ioan 16:33). Rezolvi o problemă și apare alta care îi ia locul. Nu toate sunt mari, dar toate sunt necesare pentru creșterea ta spirituală. Cum se poate evalua puterea unui lucru? Testându-l! Biblia spune: „nu vă mirați de încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă încerce”(1 Petru 4:12-13). Una dintre  experiențele care te îmbogățesc cel mai mult în viață va veni din cele mai grele clipe – când ai inima frântă, când te simți abandonat, când nu mai ai alte opțiuni, când nivelurile de durere au ajuns la maxim – și te întorci spre Dumnezeu. Atunci înveți să rostești rugăciuni din inimă, sincere, înaintea lui Dumnezeu. Când suferi, nu ai energie pentru rugăciuni spirituale. Și atunci descoperi că „Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă” (Psalmul 34:18). Dumnezeu l-ar fi putut ține pe Iosif departe de închisoare, pe Daniel l-ar fi putut feri de groapa cu lei, pe Ieremia l-ar fi putut scoate din acea groapă strâmtă și pe Pavel l-ar fi putut scuti de naufragiu, dar nu a făcut-o. În consecință, fiecare dintre ei a fost atras mai aproape de Dumnezeu și au avut un impact asupra oamenilor din jurul lor. Problemele tale te obligă să privești la Dumnezeu și să depinzi de El în loc de persoana ta. Lucrul acesta este greu mai ales în cazul celor cu mari realizări cum este Pavel. „Ba încă ne spunea gândul că trebuie să murim; ca să ne punem încrederea nu în noi înșine, ci în Dumnezeu care înviază morții” (2 Corinteni 1:9). Nu vei știi niciodată ce poate face Dumnezeu până când Dumnezeu nu este tot ce ți-a rămas. Așa că pune-ți nevoile în mâinile Lui puternice și iubitoare și privește ce se întâmplă. 

„Dacă nu zidește Domnul o casă, degeaba lucrează cei ce o zidesc” (Psalmul 127:1)

     În Împărăția lui Dumnezeu, locul central nu este pentru cei ce cred că sunt bine organizați și merită recunoaștere publică. Nici nu se limitează la ‘’liderșhip’’ și lucrare publică. Este o chemare la acțiune care ți se face ție, oricine ai fi și oriunde te-ai afla astăzi. Când ai încredere în planul lui Dumnezeu, el te pregătește pentru roluri mai mari și mai bune. Dar există câteva lucruri pe care trebuie și pe care nu trebuie să le faci: 1) Nu încerca să faci roluri mari prin forțe proprii. Înțelepciunea populară spune: „Prefă-te până reușești” și astfel vei fi tentat să începi prin propriile forțe. Nu fă asta! Dacă o faci, te vei pune în calea unui rezultat și mai mare. Biblia spune: „Dacă nu zidește Domnul o casă, degeaba lucrează cei ce o zidesc”. Încrede-te în Dumnezeu, iar la momentul potrivit îți va da replica proprie. 2) Lasă la o parte aparențele. Ești gata să transformi „jocul” într-o reprezentație autentică care să te descopere așa cum ești cu adevărat? Teama de respingere este puternică. E nevoie de curaj să fii tu însuți. Dar câștigi putere din durere când ești dispus să treci de la întuneric la lumină. 3) Confruntă-te cu criticul lăuntric. Cu toții ne supunem vocii lăuntrice care spune: „Nu vei fi niciodată destul de deștept, destul de bogat, destul de frumos sau destul de bun ca să ajungi în lumina reflectoarelor”. Dar când te ridică Dumnezeu, nimeni nu te poate doborî la pământ. Așa că amintește-i criticului lăuntric de promisiunea lui Dumnezeu: „te vei duce la toți aceia la care te voi trimite, și vei spune tot ce-ți voi porunci” (Ieremia 1:7).

„Oricine se va smeri, va fi înălțat” (Matei 23:12)

     Îți aduci aminte de Rosa Parks, negresa care a refuzat să-i cedeze locul unui bărbat alb și să meargă în spatele autobuzului? În acea zi au fost mai multe în joc decât o călătorie de la serviciu acasă. Prin simplul fapt că a fost ea însăși, Rosa a ajuns brusc în mijlocul scenei. Ea nu se juca. Ea era autentică, iar Dumnezeu i-a luminat sufletul  în acea zi, în care s-a schimbat istoria. Iată cum funcționează: când lumina lui Dumnezeu strălucește peste eforturile tale, puțin devine mult. Domnul Isus a spus: „Oricine se va smeri, va fi înălțat”. Dacă Dumnezeu este singurul care știe când e vremea potrivită pentru tine, trebuie să fii pregătit. „Cum fac asta?” întrebi tu. Biblia răspunde: „Smeriți-vă, deci, sub mâna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalțe…” (1 Petru 5:6-7). Lasă ca Duhul Sfânt să fie agentul și persoana care te promovează. Nu i-o lua înainte. Fii doar credincios; la vremea potrivită Dumnezeu va îndrepta lumina reflectoarelor spre următoarea scenă și-ți va da un rol mai mare. Iar când vine clipa să faci pași mari plini de încredere spre lumina reflectorului și să-ți împlinești rolul dat de Dumnezeu, încearcă să-ți aduci aminte că nu e loc de înfumurare sau de pretenții. Acest moment necesită debarasarea de orice roluri mai mici pe care le-ai jucat și pe care le-ai acceptat, descoperirea adevăratei tale persoane și a adevăratei tale vieți și a dependenței totale de ajutorul lui Dumnezeu, care îți poate face parte de cea mai autentică reprezentație a carierei tale.

„Te vei duce la toți aceia la care te voi trimite” (Ieremia 1:7)

     Ieremia i-a spus lui Dumnezeu: „eu nu știu să vorbesc, căci sunt un copil” (v. 6). Îți sună cunoscut? Ai spus tu: „Nu am ce-mi trebuie?” Dumnezeu i-a spus lui Ieremia: „Nu zice: „Sunt un copil” căci te vei duce la toți aceia la care te voi trimite, și vei spune tot ce-ți voi porunci. Nu te teme de ei; căci Eu sunt cu tine” (v. 7-8). Când  actorii dau probă pentru un rol, regizorul conduce ceea ce se numește o „repetiție de probă”. În acel moment, actorul fie primește rolul fie este dat altcuiva. Dar când un actor este experimentat sau este cunoscut, uneori regizorul îi oferă rolul fără măcar să-l mai cheme la concurs. Să înțelegem un lucru: Dumnezeu nu organizează probe sau repetiții de probă! Asta pentru că El a creat deja rolul pentru tine și nimeni altcineva nu-l poate juca. Chiar dacă ceilalți te-ar studia și ar încerca să te copieze ei tot nu pot fi tu. Când Dumnezeu spune: „Eu te cunosc pe nume și ai căpătat trecere înaintea Mea!” (Exod 33:12), ai grijă să nu răspunzi la nici o altă chemare decât la cea care vine din partea Lui. De vreme ce Dumnezeu te-a conceput cu toate calificările de care ai nevoie, nu trebuie să-ți compromiți convingerile, să manipulezi, să faci apel la persoane importante sau să faci favoruri speciale. Rolul îți aparține! Și nu fii gelos sau intimidat de nimeni, indiferent cât de talentați sunt. În ochii lui Dumnezeu nu mai sunt și alți competitori;  tu ești alesul! Tu ești singurul care poate umple locul, pentru că El l-a creat avându-te pe tine în minte. Când te simți nesigur și nepregătit, adu-ți aminte de asta.

„Dacă vreunul din ei va ieși pe poarta casei tale, … sângele lui va cădea asupra capului lui” (Iosua 2:19)

     Ea a fost în siguranță atâta vreme cât a rămas în casă. Înainte de a cuceri Ierihonul, Iosua a trimis două iscoade într-o misiune de recunoaștere. Atunci au întâlnit-o ei pe Rahav și ea      s-a împrietenit cu ei. Drept rezultat, ei i-au dat o funie cărămizie pe care s-o atârne la fereastră, prin care ei să identifice casa drept „limită” pentru armata invadatoare. Dar să remarcăm instrucțiunile care i-au fost date: „Dacă vreunul din ei va ieși pe poarta casei tale, … sângele lui va cădea asupra capului lui”. Putem învăța o lecție de aici: dacă ești un om care tărăgănează lucrurile, lecția este următoarea: „Intră în casa credinței cât mai ai timp!” Dacă te îndepărtezi de Dumnezeu, mesajul este: „Nu părăsi casa”. Când vine vorba de importanța rămânerii sub protecția lui Dumnezeu, iată două ilustrații biblice extraordinare: „Să luați apoi un mănunchi de isop, să-l muiați în sângele din strachină și să ungeți pragul de sus și cei doi stâlpi ai ușii cu sângele din strachină. Nimeni din voi să nu iasă din casă până dimineața” (Exod 12:22). A doua: „Pavel a zis sutașului și ostașilor: „Dacă oamenii aceștia nu vor rămâne în corabie, nu puteți fi scăpați” (Faptele Apostolilor 27:31). Înțelegi mesajul? Rămâi în biserică. Rămâi în Cuvântul lui Dumnezeu. Rămâi în locul rugăciunii. Rămâi în compania celor ce te pot zidi spiritual. Vremea e prea aproape, iar atacul e prea mare. „Cel ce stă sub ocrotirea Celui Prea Înalt … se odihnește la umbra Celui Atoputernic” (Psalmul 91:1).

„Dacă vreunul din ei va ieși pe poarta casei tale, … sângele lui va cădea asupra capului lui” (Iosua 2:19)

     Lucrul pe care ea s-a bazat era sigur, pe când lucrul în care s-au încrezut toți ceilalți s-a prăbușit. În ce s-a încrezut Rahav? În moralitatea ei? Nu, Biblia ne spune că era prostituată. În naționalitatea ei? Nu, ea făcea parte dintre neamuri și astfel era exclusă de la binecuvântările lui Avraam. Deci, în ce s-a încrezut ea? Într-o funie cărămizie! Ce imagine frumoasă a puterii și protecției acordate nouă prin sângele vărsat al lui Hristos. „Știți că nu cu lucruri peritoare, cu argint sau cu aur, ați fost răscumpărați din felul deșert de viețuire, pe care-l moșteniserăți de la părinții voștri, ci cu sângele scump al lui Hristos, Mielul fără cusur și fără prihană”. Să observăm de la ce ne-a salvat sângele Domnului Isus: de la „felul deșert de viețuire”. Îți mai amintești când nu aveai nici un interes pentru biserică pentru că sufletul tău era în război cu Dumnezeu; Dumnezeu care a adus pacea între tine și El? „Și pe voi, care odinioară erați străini și vrăjmași prin gândurile și prin faptele voastre rele, El v-a împăcat acum” (Coloseni 1:21). Cum s-a întâmplat asta? „Făcând pace, prin sângele crucii Lui” (Coloseni 1:20). Poate spui: „Dar încă sunt foarte departe de standardele lui Dumnezeu”. Cu toții suntem așa. Dar Dumnezeu s-a îngrijit de asta: „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept, ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nelegiuire” (1 Ioan 1:19). Când trupele lui Iosua au văzut funia cărămizie fluturând la fereastra casei lui Rahav, lucrul acesta a însemnat că era acceptată de Dumnezeu. Și sângele lui Hristos face asta pentru tine.

„Eu știu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace” (Ieremia 29:11)

     În timp ce toată lumea se pregătea de luptă, ea se pregătea de predare.  Rahav auzise de lucrurile pe care le-a făcut Dumnezeu pentru Israel; cum a transformat Marea Roșie într-un ‘’covor roșu’’, cum a făcut din stânci izvoare de apă, cum le-a pregătit micul dejun în fiecare dimineață, în pustie și cum a secat apele râului Iordan. Poate Rahav nu a fost înțeleaptă în privința trupului ei, dar a fost mai deșteaptă decât toți din oraș când a fost vorba de sufletul ei. Ea nu avea de gând să se lupte cu Dumnezeu, căci a știut că e o luptă ce nu se poate câștiga. Pentru ea, calea spre victorie a fost predarea! Și aceasta este calea potrivită și pentru tine. Dacă ai înceta să mă încerci să „te dai în spectacol” și să-ți predai viața lui Hristos, El te va duce în locurile de binecuvântare la care ai visat mereu, după care ai tânjit, dar nu ai știut cum să ajungi la ele. Dumnezeu a pregătit un viitor măreț pentru Rahav. El a plănuit să o facă predecesoare a împăratului David, dar și a Domnului nostru Isus, cel binecuvântat. Iar Dumnezeu, care îi iubește și pe cei respinși de societate și pe cei integrați în societate, va face la fel pentru tine, indiferent de starea spirituală în care te găsești astăzi. Citește următoarele: „Eu știu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace și nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor și o nădejde … Mă veți ruga, și vă voi asculta.  Mă veți căuta, și Mă veți găsi, dacă Mă veți căuta cu toată inima … voi aduce înapoi pe prinșii voștri de război; vă voi strânge din toate neamurile și din toate locurile, în care v-am izgonit, zice Domnul, și vă voi aduce înapoi în locul de unde v-am dus în robie” (v. 11-14).

„Prin credință n-a pierit curva Rahav” (Evrei 11:31)

     În următoarele câteva zile ne vom uita la povestirea despre prostituata Rahav. Ea a trăit într-o civilizație depravată. Dumnezeu i-a spus lui Avraam: „Ție și seminței tale după tine îți voi da … toată țara Canaanului” (Geneza 17:8). Rahav locuia pe „zidul” Ierihonului, cu alte cuvinte, trăia la „limita osândei”. La fel și noi. Astăzi, liderii se luptă să oprească răspândirea armelor nucleare, deoarece ajunse în mâinile extremiștilor, ele au puterea de a distruge lumea. Biblia vorbește despre un călăreț, călare pe un cal roșu care are o armă cu un potențial distructiv atât de mare încât ar putea lua pacea de pe pământ (Apocalipsa 6:4). Ar putea fi vorba despre un dispozitiv nuclear? Petru scrie: „Ziua Domnului însă va veni ca un hoț. În ziua aceea, cerurile vor trece cu trosnet, trupurile cerești se vor topi de mare căldură, și pământul, cu tot ce este pe el, va arde. Deci, fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui să fiți voi, printr-o purtare sfântă și evlavioasă, așteptând și grăbind venirea zilei lui Dumnezeu?” (2 Petru 3:10-12). Ar trebui să te înspăimânți? Nu, chinurile morții acestui regim pământesc sunt doar chinurile nașterii altuia nou, ceresc. „Dar noi, după făgăduința Lui, așteptăm ceruri noi și un pământ nou, în care va locui neprihănirea. De aceea, prea iubiților, fiindcă așteptați aceste lucruri, siliți-vă să fiți găsiți înaintea Lui fără prihană, fără vină, și în pace” (v. 13-14). Ceea ce a pregătit Dumnezeu pentru poporul Său răscumpărat este extraordinar!