„Unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia” (2 Corinteni 3:17)

     În al treilea rând, o trezire a slobozenieii. Duhul Sfânt este binevenit în biserică? Ești receptiv la călăuzirile Lui? Nu e greșit să existe un program atâta vreme cât ești dispus să-L lași pe Dumnezeu să-L schimbe. Asta nu înseamnă că cineva se poate ridica în picioare pur și simplu și poate întrerupe predica pastorului. Dumnezeu este un Dumnezeu al ordinii. Poate spui: „Dar m-am simțit călăuzit de Duhul să fac lucrul acesta”. Chiar așa? Duhul Sfânt este un gentelman; El nu va vorbi prin tine când deja vorbește printr-un conducător ales de Dumnezeu. Dumnezeu lucrează prin structură. Dacă te îndoiești de asta, uită-te la cum a stabilit El cortul din pustie și templul lui Solomon. Au existat vremuri când prezența lui Dumnezeu a fost atât de puternică încât preoții nu puteau conduce serviciul ca de obicei; tot ce puteau face era să cadă cu fața la pământ înaintea Lui. ªi noi trebuie să ne rugăm și să primim bine astfel de vremuri. Dar slobozenia nu este o autorizare să faci ce dorești. Pavel discută despre problema libertății/autorizării prin următoarele cuvinte: „Fraților, voi ați fost chemați la slobozenie. Numai, nu faceți din slobozenie o pricină ca să trăiți pentru firea pământească, ci slujiți-vă unii altora în dragoste”. Libertatea pe care o aduce Hristos ne eliberează de nevoia de a ne „afișa” și în schimb ne învață să ne „slujim unii altora”. Pavel trage concluzia: „Unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia”. Poate spui: „Ce înseamnă lucrul acesta?” Înseamnă că atunci când L-ai făcut pe Isus Hristos „Domn”, El te eliberează ca să te bucuri de prezența Lui în biserică, acasă, în afaceri și în toate domeniile din viața ta.

„Cuvântul Tău este … o lumină pe cărarea mea” (Psalmul 119:105)

     În al doilea rând, o trezire după Lumină. Serviciul tău îți ia cam zece ore dintr-o zi, inclusiv transportul. Dormitul, mâncatul, spălatul și îmbrăcatul îți mai iau zece. Familia și hobbyurile, etc., justifică orele care au mai rămas. Astăzi, „un membru dedicat al bisericii” merge la biserică de trei ori pe lună. Să socotim. Din 168 de ore dintr-o săptămână, cam nouăzeci de minute sunt alocate creșterii spirituale – mai puțin de un procent! ªi care sunt rezultatele? Ignoranța spirituală și slăbiciunea. În bisericile din Statele Unite, divorțul e la fel de obișnuit ca în afara ei. Credincioșii au probleme la fel de mari cu pornografia ca necredincioșii. Rata alcoolismului și a dependenței este cam la fel. Un sondaj recent al postului ABC News a descoperit că în timp ce unele biserici au o creștere rapidă, mulți dintre nou-veniți au o „teologie eclectică”. Ei cred în înviere, dar cred și că reîncarnarea e OK. Ei cred că Dumnezeu îi călăuzește prin rugăciune, dar și prin horoscop. În timp ce musulmanii devotați se angajează să memoreze Coranul, creștinul de rând nu citește Biblia o dată pe săptămână. Oricât de tare s-ar strădui pastorul tău, hrănirea cu lingurița de la amvon și râgâitul la plecare nu te va face matur spiritual. „Cuvântul Tău … este o lumină pe cărarea mea”. Trebuie să pui Cuvântul lui Dumnezeu în capul listei cu „îndatoriri zilnice”. „Să nu mai fim copii, plutind încoace și încolo, purtați de orice vânt de învățătură, prin viclenia oamenilor … ci, credincioși adevărului, în dragoste, să creștem în toate privințele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos” (Efeseni 4:14-15).

 

„Nu ne vei înviora iarăși…?” (Psalmul 85:6)

     În următoarele câteva zile vom discuta despre trezirea spirituală de care avem nevoie în biserică astăzi. În primul rând, o trezire a vieții. Adevărata trezire începe cu o recunoaștere cinstită a faptului că din punct de vedere spiritual am devenit plictisiți, uscați și chiar morți. Ezechiel descrie lucrul acesta astfel: „mâna Domnului a venit peste mine, și m-a luat în Duhul Domnului, și m-a pus în mijlocul unei văi pline de oase … și iată că … erau uscate de tot … El mi-a zis: „Proorocește despre oasele acestea, și spune-le: „Oase uscate, ascultați cuvântul Domnului! … ªi pe când prooroceam, s-a făcut un vuiet, și iată că s-a făcut o mișcare, și oasele s-au apropiat unele de altele!.. . a intrat duhul în ei, și au înviat, și au stat pe picioare: era o oaste mare, foarte mare la număr” (Ezechiel 37:1-10). Viziunea lui Ezechiel ne învață următoarele adevăruri: a) Trezirea începe cu recunoașterea faptului că nu suntem un trup sănătos, unit și care funcționează. b) Serviciile noastre bisericești au devenit prea formale și seci. c) Trebuie să însetăm după Cuvântul lui Dumnezeu. Altfel trăim în negare, scuzându-ne și găsind justificări pentru starea noastră spirituală. Dumnezeu i-a spus lui Israel, care era un popor de agricultori: „Sămănați potrivit cu neprihănirea și veți secera potrivit cu îndurarea. Desțeleniți-vă un ogor nou! Este vremea să căutați pe Domnul, ca să vină și să plouă mântuire” (Osea 10:12). Să remarcăm elementele unei adevărate treziri: o accentuare a unei vieți neprihănite; manifestarea milei  unii față de alții; recunoașterea atitudinii noastre nepăsătoare și mândră față de păcat; strigătul după Dumnezeu în rugăciune susținută și din toată inima: „Nu ne vei înviora iarăși, ca să se bucure poporul Tău în Tine?”

„Dumnezeu nu este părtinitor” (Faptele Apostolilor 10:34)

     Prejudecata este produsul unei minți leneșe. Ea înseamnă dispreț înainte de investigație. Prima ta impresie despre cineva este incompletă și deseori inexactă. Nu presupune că intuiția ta are mereu dreptate. Nu lua decizii de durată pe baza unor păreri limitate. Succesul tău în viață va fi invers proporțional afectat de prejudecăți, teamă și de orice formă de discriminare pe care o lași să-ți invadeze gândirea. Domnul Isus nu a stabilit niciodată valoarea unei persoane luându-se după rasă, gen, statut financiar sau înfățișare. El s-a simțit bine în prezența pescarilor și a vameșilor. El s-a simțit în largul Lui cu bogații și săracii. El a știut că fiecare om pe care îl întâlnește are potențial și nu i-a privit niciodată de sus din cauza trecutului lor. Născut dintr-o femeie care l-a conceput când era încă virgină, El a știut ce înseamnă să ai un trecut îndoielnic și să fii supus zvonurilor. Dar El s-a ridicat deasupra acestora. ªi a spart tradiția. Samaritenii erau considerați a fi o clasă de oameni atât de joasă încât evreii nici nu vorbeau cu ei. Dar Domnul Isus a vorbit. De fapt, El s-a abătut din drumul Său pentru a se întâlni cu o femeie samariteancă divorțată de cinci ori și a discutat cu ea tainele închinării și  i-a schimbat viața. Când Petru, care s-a luptat cu prejudecățile a fost chemat să prezinte Evanghelia unui grup ce făcea parte dintre neamuri, el a trebuie să recunoască: „văd că Dumnezeu nu este părtinitor”. În acea zi, Dumnezeu a confruntat  părerile preconcepute, înrădăcinate adânc, ale lui Petru. ªi El le va confrunta și  ale tale! Dacă „Dumnezeu a iubit atât de mult lumea”, dar tu nu o iubești, cum poți pretinde că ești „evlavios”?

 

„Păzește-ți inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieții” (Proverbe 4:23)

     Te-ai uitat vreodată la televizor la o reclamă cu mâncare și ai simțit brusc că ți se face foame? Aceasta e puterea sugestiei. Orice îți poate atrage atenția te poate captura. Faptul că repeți: „Nu trebuie să mai beau sau să mai fumez, să mai mănânc în exces sau să mai poftesc” nu merge deoarece te face să te gândești în continuare la ceea ce nu dorești. În loc să încerci să îndepărtezi acele gânduri, înlocuiește-le. Odată ce te concentrezi asupra unui lucru bun, diavolul începe să te elibereze din strânsoare. Numai dacă îți reprogramezi mintea o poți face să se focalizeze pe lucruri bune. Biblia spune: „Nu te lăsa biruit de rău, ci biruiește răul prin bine” (Romani 12:21). Satana nu-ți poate atrage atenția când mintea ta e dăruită unui alt lucru. De aceea Pavel scrie: „orice faptă bună … aceea să vă însuflețească” (Filipeni 4:8). Lupta cu gândurile este zadarnică; ea doar întărește legăturile pe care le ai cu ele. Concentrându-te asupra lor, de fapt le fixezi mai bine. Ia telecomanda; schimbă canalul! În plus, nu învingi ispita luptându-te cu sentimentul ei. Cu cât te lupți mai mult cu un sentiment, cu atât mai mult te angajează și te atrage. Îndreaptă-ți atenția spre ceva mai bun! Mintea ta e câmpul unde se câștigă sau se pierde lupta. Începe să-ți gestionezi mintea și să-ți monitorizezi mijloacele de captare. Biblia spune: „Păzește-ți inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieții”. Psalmistul s-a rugat: „Abate-mi ochii de la vederea lucrurilor deșarte” (Psalmul 119:37). E ușor de făcut lucrul acesta? Nu, e nevoie de disciplină și de practică. Dar cu timpul și prin harul lui Dumnezeu, îți poți schimba modul de gândire și poți învinge ispita.

„Să căpătăm … har ca să fim ajutați la vreme de nevoie” (Evrei 4:16)

     Indiferent  cât de matur spiritual ai devenit, nu te vei putea lepăda de ispită. Când o învingi pe un front, ea te atacă pe un altul. ªi cu cât te apropii mai mult de Dumnezeu, cu atât mai mult va încerca Satana să te ispitească. Pavel explică lucrul acesta astfel: „firea pământească poftește împotriva Duhului, și Duhul împotriva firii pământești: sunt lucruri potrivnice unele altora” (Galateni 5:17). Deci care e răspunsul? Iată două modalități prin care poți învinge ispita: Prima, fii sincer cu privire la ea. Întreabă-te: „Când sunt ispitit cel mai mult?” De obicei suntem cei mai vulnerabili când suntem sub stres: când suntem răniți, mânioși, îngrijorați, singuri, plictisiți, obosiți sau după un mare succes sau după o experiență spirituală. Învață să-ți identifici tiparul: „acela își păzește sufletul, care veghează asupra căii sale” (Proverbe 16:17). A doua întrebare, caută ajutorul lui Dumnezeu. „Cheamă-Mă în ziua necazului, și Eu te voi izbăvi” (Psalmul 50:15). De ce nu-L chemăm mai des pe Dumnezeu? Deoarece ne dorim să facem ce vrem noi să facem, nu? Sau ne simțim jenați deoarece continuăm să cedăm în fața aceleiași ispite. Nu te descuraja; Dumnezeu nu va renunța la tine. Cuvântul Său spune: „Să ne apropiem, deci, cu deplină încredere de scaunul harului, ca să … găsim har, ca să fim ajutați la vreme de nevoie” (Evrei 4:16). Dacă trebuie să strigi după ajutor în fiecare ceas din zi, El va fi acolo pentru tine! La fel cum rădăcinile unui copac se adâncesc după fiecare furtună, de fiecare dată când ții piept unei ispite devii mai puternic.

„El va fi ca focul topitorului, și ca leșia nălbitorului” (Maleahi 3:2)

     Leșia curăță pe din afară, focul curăță pe dinăuntru. Iar Duhul lui Dumnezeu le face pe amândouă! Când păcătuiești, pocăiește-te! Pocăința adâncă aduce curățire în profunzime. Să nu-ți pară rău pentru că te simți rău, că ai păcătuit. Bucură-te că încă mai ai o conștiință sensibilă care îi răspunde lui Dumnezeu. Ceea ce nu vrei să auzi că-ți spune Dumnezeu este ceea ce a spus El despre Efraim: „Efraim s-a lipit de idoli: lasă-l în pace!” (Osea 4:17). Faptul că Dumnezeu te convinge de păcat este o dovadă a dragostei Sale pentru tine. Dumnezeu îți poate ierta păcatul, dar nu-l poate trece cu vederea. Păcatul nemărturisit întrerupe părtășia ta cu El. Iertarea înseamnă mai mult decât simpla scăpare de pedeapsa păcatului, înseamnă restaurarea părtășiei cu Dumnezeu. Poate spui: „Nu se satură Dumnezeu să mă ierte când păcătuiesc?” Dacă Domnul Isus i-a spus lui Petru să-l ierte pe aproapele său „de șaptezeci de ori câte șapte” va face El mai puțin pentru tine? Biblia spune: „Veniți totuși să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roșii ca purpura, se vor face ca lâna” (Isaia 1:18). Când păcătuiești și încerci să te ascunzi de Dumnezeu, nu faci decât să-ți prelungești nefericirea. Deci, în clipa când devii conștient de păcat, mărturisește-l, apoi pleacă din prezența Lui, încrezător că El te-a iertat. Nu ești un ratat, ești un ucenic. Alexander Pope a spus: ,,Omul nu trebuie să se rușineze niciodată să-și asume faptul că a greșit,  (ce vreau să spun, cu alte cuvinte, este că astăzi e mai înțelept decât a fost ieri)”. 

„Cuvintele Tale au fost bucuria și veselia inimii mele” (Ieremia 15:16)

     Împreună au construit și au păstorit o biserică extraordinară. Soțul era pastor înzestrat și muzician care a scris cântări și a condus închinarea. Soția lui era învățătoare și Îl cunoștea pe Dumnezeu și învăța Cuvântul Lui cu pricepere. Dar când el a murit, ea a trecut luni de zile prin depresie până când și-a revenit. Când cineva spune: „Dacă Îl iubești cu adevărat pe Dumnezeu și umbli potrivit cu Cuvântul Lui, nu vei fi niciodată deprimat”, în mod clar nu a citit Scripturile și nu a fost deprimat. Ilie a chemat foc din cer într-o victorie spectaculoasă și totuși a devenit atât de deprimat mai apoi încât a dorit să moară. „Destul! Acum, Doamne, ia-mi sufletul”       (1 Împărați 19:4). Asta e depresie în toată regula Când încerci să te porți super spiritual și îi lași pe oameni să creadă că nu duci niciodată lupte în domenii precum tema, eșecul, finanțele, familia sau sentimentele, îi faci să aibă complexe și să plece crezând că nu sunt suficient de spirituali sau de maturi ca să fie folosiți de Dumnezeu. Domnul Isus s-a dezbrăcat și le-a spălat  picioarele ucenicilor. Apoi le-a spus să facă la fel unii pentru alții. Niciodată nu ești mai eficient decât atunci când ești transparent. ªtiind că trebuiau luate decizii pentru alegerea altui păstor și pentru viitorul bisericii lor, soția pastorului s-a simțit copleșită și s-a rugat: „Doamne, nu știu cum să iau toate aceste decizii”. Dumnezeu i-a spus: „Am luat deja toate deciziile care te privesc pe tine și biserica. Voia mea a fost stabilită în consiliile veșniciei. Tot ce trebuie să faci este să hotărăști astăzi ceea ce eu am hotărât ieri, iar mâine vei umbla în binecuvântările și în beneficiile Mele”. 

„Orice amărăciune … orice mânie …să piară din mijlocul vostru” (Efeseni 4:31)

     Când vine vorba de amărăciune, iată două lucruri pe care trebuie să le ții minte: Primul, e contagioasă. Tu ești mădular al trupului lui Hristos. Așa că ceea ce ți se întâmplă ție și ce are loc în tine îi afectează pe cei de care ești legat atât în mod pozitiv, cât și negativ. Biblia spune: „dacă sufere un mădular, toate mădularele sufăr împreună cu el; dacă este prețuit un mădular, toate mădularele se bucură împreună cu el” (1 Corinteni 12:26). Mușcătura unui șarpe nu afectează numai mădularul care este mușcat; veninul se răspândește în întregul sistem. „Luați seama bine ca nimeni să nu se abată de la harul lui Dumnezeu, pentru ca nu cumva să dea lăstari vreo rădăcină de amărăciune, să vă aducă tulburare, și mulți să fie întinați de ea” (Evrei 12:15). Nu te supăra și nu părăsi biserica în care te-a așezat Dumnezeu. Tu ai nevoie de ei și ei au nevoie de tine. Dacă învingi amărăciunea, răspândești binecuvântarea lui Dumnezeu și la alții. Al doilea lucru, ea poate fi învinsă. Iată cum: a) Fii conștient de ea și recunoaște-o. b) Nu o repeta în mintea ta și nu o spune celorlalți. c) Pocăiește-te și renunță la orice atitudine care nu este după chipul lui Hristos. d) Cere-i lui Dumnezeu să-ți dea autocontrol, apoi supune-te călăuzirii Lui. e) Nu-i infecta pe alții și nu-i lăsa să te infecteze. f) Fără să aștepți recunoașteri sau scuze, verbalizează-ți ție, lui Dumnezeu și unui prieten de încredere decizia ta de a ierta toate rele care ți s-au făcut. „Iertați-vă unul pe altul, cum v-a iertat și Dumnezeu pe voi în Hristos” (Efeseni 4:32). Asta te va elibera ca să te poți bucura de relația ta cu Dumnezeu, cu tine însuți și cu ceilalți. g) Caută modalități practice de a fi „bun și milos” cu cei ce te-au rănit (v. 32).

 

„Vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală” (Galateni 6:9)

     Există o legendă despre un soldat care a fost trimis să fie judecat de Alexandru cel Mare. Crezând că verdictul este nedrept, soldatul a cerut apel. Cuceritorul l-a informat că nu există un for mai înalt, înaintea căruia să-și pledeze cazul. „În acest caz, a răspuns soldatul, doresc să-mi prezint cazul nu înaintea lui Alexandru cel Mic, ci înaintea lui Alexandru cel Mare”. În fiecare dintre noi există un sine mai mic și unul mai mare care se luptă pentru supremație. Sinele mai mic spune: „În mine nu cred suficienți oameni. Nu voi reuși niciodată”. Sinele mai mare spune: „Credința în mine însumi și în Dumnezeu îmi sunt de ajuns; pot reuși”. Sinele mai mic spune: „Ia prea mult timp să-mi împlinesc visul”. Sinele mai mare spune: „Visele se împlinesc cu fiecare zi”. Sinele mai mic spune: „Destul e destul. Am încercat de prea multe ori”. Sinele mai mare spune: „Am ajuns prea departe să renunț acum”. Sinele mai mic spune: „Nu am puterea să-mi păstrez visul”. Sinele mai mare spune: „Mai rezistă puțin. Ceasul cel mai întunecat e chiar înainte de zori”. După ce a vorbit despre faptul că a naufragiat, că a fost lovit cu pietre, dus la închisoare, trădat, că i-a fost sete, foame, somn, că i-a fost frig și nu a avut haine, Pavel, care era hotărât în scopul lui și neobosit în urmărirea lui, scrie: „Cine este slab, și să nu fiu și eu slab?” (2 Corinteni 11:29). De unde vine o astfel de tărie și de tenacitate? De la Dumnezeu! Misiunea pe care ți-o dă Dumnezeu nu va fi niciodată mai mare decât harul pe care ți-l pune la dispoziție. Așa că ia din puterea Lui, continuă să mergi înainte, urmează-ți scopul și vei reuși.