„Să alergăm… în alergarea care ne stă înainte, să ne uităm ţintă… la Isus…” (Evrei 12:1-2)

     În cadrul competițiilor atletice din Edmonton, Canada, între echipele ce au concurat la proba de ștafetă 4 x 100 metri a fost și Jamaica. Cel de-al treilea alergător din ștafetă avea un prieten care concura în paralel la o altă probă. În timp ce aștepta să primească bățul, s-a uitat pentru o clipă la prietenul său ca să vadă cum se descurcă. Greșeală fatală! Tocmai atunci, al doilea alergător al ștafetei îi preda bățul – izbindu-se de el. Firește, jamaicanii au pierdut… întrucât coechipierul lor era preocupat cu altceva! În loc să se focalizeze pe scopul și ținta lui, el a fost atent la altcineva! Ce putem învăța din această relatare? Că trebuie să ne trezim! La cine privești – la Hristos, sau la ceilalți creștini? Biserica este ca un spital spiritual: unii din membrii ei au diferite boli și sunt în anumite stadii de creștere spirituală. Așa că, dacă te vei uita la alți creștini, vei fi dezamăgit, și-i vei și încurca pe alții… dar nu și dacă privești țintă la Isus! Într-o zi, Domnul Isus i-a spus lui Petru cum avea să moară apostolul, iar Petru L-a întrebat cum va muri Ioan: „Doamne, dar cu acesta ce va fi?” Isus i-a răspuns: „…ce-ți pasă ție? Tu vino după mine!” (Ioan 21:20-22). Ai urmărit vreodată o cursă de canotaj? Cei din barcă nu văd linia de sosire pentru că stau cu spatele la ea și sunt atenți la căpitanul lor. El îi coordonează și îi încurajează, spunându-le: „Vâsliți, vâsliți, vâsliți!” Le impune ritmul și îi păstrează pe traiectoria potrivită! Cuvântul potrivit pentru tine azi este acesta: uită-te doar la Isus! El e căpitanul și resursa în cursa ta!